3,225 matches
-
îmbrățoșau cu lacrimele 'n ochi. Par nobile fratrum. [5 ianuarie 1877] EVREII ȘI CONFERINȚA O seminție care câștigă toate drepturile fără sacrifici[i] și muncă e cea evreiască. La orice popor drepturile publice și private au fost rezultatul unei munci seculare și a unor sacrificii însemnate. Dacă exista aristocrația, cu prerogative deosebite, acestea erau compenzația muncii războinice; dacă țăranii, cari pretutindenea au fost aserviți, au izbutit în urmă a se vedea stăpâni pe bucățile lor de pământ, aceasta a fost oare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
au avut în vedere numai îmblînzirea, înfrumusețarea simțimentelor prin muzică, sculptură, arhitectură, zugrăvie și prin credințe care se sustrăgeau prin sfințenia lor de la orice controversă. Dar pre de altă parte aceeași școală era firește prigonitoarea aristocrației spiritului, a acelor oameni seculari la cari caracterul, oricare ar fi fost, Rămânea cu totul neutralizat de enorma cantitate a creierului și cari vedeau toate lucrurile lumii în deplina lor claritate. Catolicismul n-au {EminescuOpIX 303} avut talentul de a-și asocia pe acești oameni
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cuminți - își închipuiau într-un rând o stăpânire a Moldovei prin evrei și ceangăi, pentru că știau că evreul s-ar asocia cu orișicine împrotiva poporului românesc. Și astăzi, când poate existența noastră e în joc, când ni se dispută drepturi seculare, emanate din capitulațiile luminaților Domni ai acestor țări, tot ei și prin uneltirea "alianților " ni îngreuiază poziția, trecând peste capetele noastre, cerând drepturi de la străini, de la dușmanii noștri chiar. Știu d-nealor ce i-ar aștepta în Germania pentr-o asemenea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fost dizolvate de guvernul unguresc. Astfel la Sibiiu s-a însărcinat cu strângerea de bani și obiecte d-na Iudita Măcelariu, la Brașov d. Diamandi Manole, la Oradea Mare d-ra Veturia Roman și a. m. d. [1 iunie 1877] O SERBARE SECULARĂ La 3 iunie st. n. au avut loc serbarea seculară a înființărei diecezei române (greco-catolice) din Oradea Mare. Pentru cel ce va scrie cronica diecezei în vremea acestor o sută de ani, P. SS. episcopul au stabilit un premiu de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
însărcinat cu strângerea de bani și obiecte d-na Iudita Măcelariu, la Brașov d. Diamandi Manole, la Oradea Mare d-ra Veturia Roman și a. m. d. [1 iunie 1877] O SERBARE SECULARĂ La 3 iunie st. n. au avut loc serbarea seculară a înființărei diecezei române (greco-catolice) din Oradea Mare. Pentru cel ce va scrie cronica diecezei în vremea acestor o sută de ani, P. SS. episcopul au stabilit un premiu de cincizeci galbeni. Serbarea au fost strălucită și s-au sfârșit
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vegetațiunei bogate dispare, poalele munților se arată, un vânt rece te aburește, o tăcere sfântă te împresoară, și puțin câte puțin te trezești adîncindu-te în criierii munților. Aici la capătul satului, pe genunchii unei grupe de munți acoperiți cu brazi seculari, se rădică mănăstirea cu turnurile ei măiestoase. De toate părțile împresurată cu munți sfîșieți de crăpături și văi adânci și înguste; în apropierea unor mici plaiuri de verdeață încîntătoare, cu drept cuvânt a fost aleasă de locașul etern a celui
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Ioan Dimitriu, moștenire de la socrul său cu numele Sobieschi, unul din descendenții bătrânului de moșie cu același nume de pe vatra răzășească a Umbrăreștilor. Prin 1940, grefierul a pus lucrători să taie acei copaci bătrâni, dispărând și această mărturie a pădurii seculare ce acoperea aceste locuri. Găsim dovada existenței întinsei păduri de altădată, prin care se aflau răsfirate grupuri de case, în termeni lingvistici târzii din partea locului, precum: În Pădure și În Poiană, nume ce desemnează acum locuri arabile, căci pădurea a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
satului Umbrărești-răzeși, devenit loc arabil în partea de sud-vest a satului, unde se întrezăreau, din loc în loc, urme de la temelii vechi de case. Tradiția locală consemnează că denumirea de Umbrărești provine de la faptul că, fiind aici codri mari, cu arbori seculari, exista umbră deasă, afirmație ce poate fi reținută doar ca simplă supoziție târzie, deoarece numele localității trebuie pus pe seama unui antroponim, așa cum vom arăta la locul potrivit. Prin urmare, din punctul de vedere al situării geografice și al condițiilor naturale
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Mihalache Alexeevici, precursor parcă al Fischerilor din preajma anului 1907, căruia locuitorii umbrăreșteni i-au aplicat o corecție binemeritată în anul 1851, tot pentru abuzuri prin care urmărea să spolieze cu viclenie pe țăranii de aici de drepturile și libertățile lor seculare. Dar ceea ce trebuia să se întâmple în mod inexorabil s-a produs. Căci sporul populației din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, implicit micșorarea continuă a părților de moșie și a veniturilor, pe de o parte, și creșterea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fenomenul colonizărilor, despre care se vorbește cam mult și inadecvat în anumite lucrări, lăsând impresia vidului de populație locală în prea multe împrejurări. Este adevărat că au existat de multe ori vremuri de bejenie, dar adăpostul se găsea în codrii seculari din apropiere, de nepătruns pentru străini. Ba de multe ori vedem că unii capi de familie veneau la vatră și observau, cercetau în ce stare se află gospodăria și avutul rămas. Există documente din care se constată că anumiți consăteni
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
bulversare socială în vocabularul anarhiștilor sau extremiștilor. * Trimitere la celebrul roman al lui San-Antonio, Y a-t-il un Français dans la salle?, ecranizat de Jean-Pierre Mocky (n.trad.). 12 Școlile din această țară sunt puternic "etnicizate", arabii nu frecventează școlile evreilor seculari (mamlachi), care nu frecventează școlile evreilor ortodocși (mamlachi dati). 13 Astfel, în Guineea, două cazuri sunt, spune documentul, "bine cunoscute": pe 27 noiembrie 2002 s-au aruncat proiectile asupra biroul direcțiunii unui liceu, ca urmare a faptului că "omul însărcinat
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
susținute de nou-înființatul ordin dominican și de însuși Sf. Dominic cât și acțiunile militare desfășurate de regele francez și de nobilime. De asemenea, au încurajat instituționalizarea Inchiziției, o curte ecleziastică înființată pentru a-i judeca pe cei eretici. Recompensa protagoniștilor seculari a fost faptul că au intrat în posesia pământurilor care apaținuseră ereticilor, iar cel mai important rezultat în favoarea monarhiei franceze a fost că până la sfârșitul cruciadelor, teritoriul acesteia aproape că se dublase. De asemenea, acest lucru a cimentat relația dintre
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
clasică cât și pe cei care îmbină poziții centriste, incluzând ceea ce a mai rămas din tradiția creștin-democrată franceză. Dată fiind această gamă largă de grupări, mai există și o varietate de poziții legate de problema teritorială care pornesc de la iacobinismul secular tradițional și ajung până la regionalismul creștin democrat și federalismul european. Dar, probabil că este corect să spunem că, în practică, chiar dacă mulți din cei de dreapta se opuneau reformelor de descentralizare din 1982, parțial din convingere, parțial doar pentru a
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
o descriu detașat, cu toleranță, îi interesează mai mult plăcerea pe care o oferă textul lor și apoi dimensiunea didactică pe care nu o puteau definitiv eradica. Universul aceasta permisiv și promotor al unui alt spirit, mai laic și mai secular, pe care îl surprind, devine o scuză pentru portretizarea unor personaje feminine ale căror moravuri sunt ușoare, dar care exacerbează omenescul, trăirile intense, nevoia sinceră de exprimare, 11 de eliberare. Cei doi scriitori, în operele de tinerețe, sunt influențați de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ci și de dragostea curtenească cu întregul ei ritual, care vine să contrabalanseze atitudinea misogină din epoca medievală: „Dacă cultul Fecioarei a oferit posibilitatea unui tratament mult mai empatic la adresa femeii, convențiile dragostei curtenești au fost percepute ca o competiție seculară, laică, împotriva misoginismului clerical. Într-adevăr, femeile erau frecvent înfățișate drept cititoare ale romanelor cavalerești.” 27 Iubirea însemna adorația unei doamne, o dragoste trezită de frumusețea, înțelepciunea și caracterul ei, femeia fiind cea care îl înnobila pe bărbat, îl determina
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
activ, independent, autonom, dar și subordonat, obedient. Evul Mediu este o perioadă a contrastelor, de aceea coexistența feminismului incipient cu notele fine misogine, nu trebuie să ne uimească, reprezintă doar o etapă tranzitorie spre o epocă mult mai democratică, mai seculară și mai rațională. Filomena nu face decât să se înscrie pe aceeași linie a unei apărătoare a cultivării inteligenței și declară aforistic că: „prostia îl nenorocește adesea pe om și-l duce la sapă de lemn, tot așa înțelepciunea îl
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în moaște și în iertarea păcatelor, se înspăimântă în fața necunoscutelor și se entuziasmează ori de câte ori ceva neobișnuit pare a-i zgudui monotonia, devine „impregnată și în același timp complet saturată, în toate aspectele ei, de reprezentări religioase”506, încât despărțirea dintre secular și spiritual amenința în fiecare clipă să se piardă 507. Este o lume cuprinsă de misticism și de superstiții, antinomică în tendința ei permanentă de a oscila între bine și rău. Pe de o parte, se manifestă credința în divinitate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dedicat Semiramidei, împărăteasa Asiriei, glorificată pentru modul în care a știut să fortifice, defensiv, Babilonul; capitolele 3-40 sunt dedicate unor figuri preluate din mitologie și din poezia antică. Capitolele 41 100 portretizează, cu doar trei excepții, femei din lumea antică, seculară, de la Lavinia la Zenobia. Ultimele șase vieți înfățișate de narator se opresc asupra unor figuri feminine din Evul Mediu.624 Autorul s-a inspirat cert din cronicile vremii, dar și din autorii clasici atât de prețuiți, cum ar fi Tit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
unei fabule și valorifică motive cunoscute în epoca medievală: paradisiaca grădină a iubirii (prefigurând o atmosferă curtenească, galantă), descrierea templului lui Venus, zeitate protectoare a îndrăgostiților, care guvernează întreaga fire, inscripțiile de pe 669 Phillipa Hardman, Chaucer's Man of Sorrows: secular images of pity in the Book of the Duchess, the Squire's Tale and Troilus and Criseyde, în „The Journal of English and Germanic Philology”, April 1994, vol. 93, nr. 2, p. 211. 670 Ibidem, p. 214. (trad. n.) 184
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
figură pivot în istoria constituțională romană: din cauza violului și a sinuciderii ei, romanii s au ridicat împotriva familiei regale a Tarquinilor și au impus republica. De la Fericitul Augustin înainte, ea a fost percepută ca o figură centrală pentru definirea eticii seculare și a ideologiei Romei, în special atenția exagerată acordată onoarei și faimei. Dante însă nu o plasează în Infern, personajul feminin cunoaște o existență oarecum binecuvântată, portretizată fiind în mijlocul unui cor care glorifică noțiunea de onoare. Dacă la începutul Evului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
4, summer 1980, pp. 519-541. 40. Hansen, Elaine Tuttle, The Wife of Bath and the Mark of Adam, în „Women's Studies”, University of Maryland, vol. 15, nr. 4, 1988, pp. 399-416. 41. Hardman, Phillipa, Chaucer's Man of Sorrows: secular images of pity in the Book of the Duchess, the Squire's Tale, and Troilus and Criseyde, în „The Journal of English and Germanic Philology”, April 1994, vol. 93, nr. 2, pp. 204-228. 42. Hardy, Lucy, The Women of Boccaccio
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
juridică, sfatul bătrânilor acționa în timpul marilor sărbători, când judeca abaterile de la datinile și tradițiile satului. Județul obștesc sau sfatul bătrânilor era exercitat de către popor. Prin reprezentanții săi firești, acesta apăra interesele comune ale satului, judeca în baza unei tradiții juridice seculare experimentate de obște și nu se preta să susțină nimănui interesele personale. Se numea „județul cel mare”, când pe ordinea de zi erau de judecat trădarea de neam, tâlhăria cu moarte, crima, mutilările sau desfrâul, și „județul cel mic”, când
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și gândind în mod direct la acea mamă care ți-a dat viață. Nu ne putem referi, în continuare, la toate familiile cu mulți copii, ci doar la câteva cu rădăcini adânc înfipte în glia satului, întocmai ca niște arbori seculari care au „rodit” continuu, „lăstărind” și „mugurind”, an de an, tot mai viguros, spre veșnicia familiilor și a satului nostru, familii care merită să rămână și în conștiința generațiilor următoare. Recordul în copii mulți credem că îl dețin, în cadrul comunei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
loc agriculturii de pe dealuri și șesuri 1. Panta versanților variază între 10-40%. Expunerea versanților este vestică și estică, fiind determinată de orientarea nord-sud a cumpenelor de apă, acest lucru influențând circulația oamenilor. Greu de străbătut acest teritoriu! Altădată, datorită pădurilor seculare și reliefului fragmentat (coline, văi), circulația se făcea pe cursul principalelor văi. Satele din fundături și de pe versanții colinelor erau legate de o rețea de drumuri greu circulabile. În satele răzășești de veche tradiție, lunca, islazul, pădurea și pășunea erau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
poienile sale și o cabană special construită, ofereau posibilitatea unor agreabile și instructive momente de petrecere a timpului liber în zona lacului artificial Valea Epei. În trecutul îndepărtat, după cum atestă documentele, pe la noi erau codri înalți și întunecoși cu arbori seculari, încât trebuia să fii cu mare atenție când treceai prin pădure după asfințitul soarelui, deoarece era pericolul să-i întâlnești pe vestiții hoți Neghină și Burleanu. În poieni și locuri despădurite se construiau locuințe cu acces la șesul de pe valea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]