2,487 matches
-
dedați chefurilor și viciilor, cu sufletul golit de Dumnezeu și de patrie. Nu-i mai trezea nici un orgoliu, nici un apel nu-i mai mișca, nici o voce nu-i mai atrăgea, ba chiar spre surprinderea sfântului, cât de slabi rămăseseră în fața seducției răului, abandonând calea lui Dumnezeu, devenind lași și plini de frică înaintea armatelor dușmane, abandonând patria tristului destin, pradă popoarelor necivilizate, scriind o pagină de rușine în istoria Romei! Pierite fiind sentimentele dragostei de patrie, uzate idealurile de glorie și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
cadrelor didactice, deopotrivă, este de a organiza un bun management al timpului alocat jocului - virtual sau real - și de a transforma jocurile pe computer Într-o resursă firească de Învățare, de dublare sau completare a Învățării de tip formal. 5. Seducția descoperirilor Elevii bine motivați Își dezvoltă dorința arzătoare de cunoaștere (chiar dacă nu este Întotdeauna cunoaștere dobândită În contextul formal al școlii sau slab relaționată curriculum-ului școlar). Motivați, implicați Într-un traseu educativ În care le este angajată imaginația, ei
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angi-Grațiela ANDREI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2182]
-
gramatica transformațională structura de adâncime, structura de suprafață și transformările, din geometrie figurile și careul semiotic, din optică punctul de vedere și focalizarea, din artele vizuale încadrarea, din topologie spațiul narațiunii, spațiul discursului, domeniile și limitele, din psihanaliză, dorința și seducția, din matematică, sistemele haotice și din filosofia limbajului și semantica formală, lumile posibile. Cyberage Narratology arată că problema legitimității metaforei a creat o ruptură între naratologia descriptiv formală, inspirată de analiza discursului și științele cognitive și discursul speculativ postmodern despre
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
gramatica transformațională structura de adâncime, structura de suprafață și transformările, din geometrie figurile și careul semiotic, din optică punctul de vedere și focalizarea, din artele vizuale încadrarea, din topologie spațiul narațiunii, spațiul discursului, domeniile și limitele, din psihanaliză, dorința și seducția, din matematică, sistemele haotice și din filosofia limbajului și semantica formală, lumile posibile. Cyberage Narratology arată că problema legitimității metaforei a creat o ruptură între naratologia descriptiv formală, inspirată de analiza discursului și științele cognitive și discursul speculativ postmodern despre
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
pentru că ar căuta adevărul sau soluția unei probleme, departe de ei această intenție. Aceștia iau cuvântul sau scriu deoarece sunt convinși de adevărul lor și vor să îl demonstreze interlocutorului sau să dovedească în fața opiniei publice că au dreptate. Tentația seducției nu este absentă, mai ales în perioada electorală. Întâlnim încă o dată miza etică. Dacă ținem la cinstea intelectuală, putem să o formulăm astfel: cum să rămânem ata-șați la convingerile noastre deprinse cu prețul studiilor, al meditației, al confruntării cu propriile
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
gramatica transformațională structura de adâncime, structura de suprafață și transformările, din geometrie figurile și careul semiotic, din optică punctul de vedere și focalizarea, din artele vizuale încadrarea, din topologie spațiul narațiunii, spațiul discursului, domeniile și limitele, din psihanaliză, dorința și seducția, din matematică, sistemele haotice și din filosofia limbajului și semantica formală, lumile posibile. Cyberage Narratology arată că problema legitimității metaforei a creat o ruptură între naratologia descriptiv formală, inspirată de analiza discursului și științele cognitive și discursul speculativ postmodern despre
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
în cele ce urmează, poate fi văzută ca o istorie a dezbaterii relației macro-micro sau, altfel spus, a relației structură-acțiune5. Ea este utilă, așa cum anunțam la începutul capitolului, atât în creionarea cadrului teoretic și analitic al lucrării, cât și pentru că seducția pe care conceptul de identitate o exercită în științele sociale este generată în mare măsură de plasarea sa tocmai în centrul acestei dezbateri (vezi Jenkins, 1996:19-28). Așa cum observă și Sztompka (1993), pe de o parte sociologia s-a întrebat
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
se putea altfel), replica de final: Am înțeles, fată dragă!". Lacrimile eroului nostru se datorează așadar nu atât despărțirii (dezirabile, la urma urmei), cât sentimentului că femeia, vorbind, confesându-se în sfârșit, și-a pierdut misterul și, implicit, capacitatea de seducție. Egoist, Bizu își plânge de milă, rămânând opac la frământările sufletești ale partenerei, care-și recunoaște, onest, inferioritatea morală. 1.8. Lecturi infidele După cum lesne se poate observa, eșecul lui Bizu se datorează, mereu, acelorași erori de interpretare cărora le-
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
transcrierii mimetice a "realității", al ancorării în biografic și în istoric, în favoarea unor reprezentări mai abstracte și a unui limbaj universal (precum acela al muzicii), al sentimentelor și trăirilor "obiective", izvorâte din inconștient. Ca atare, căutând să înțeleagă puterea de seducție a poeziei eminesciene, Ibrăileanu ajungea la niște concluzii foarte apropiate de "ideile" lovinesciene, dar mult mai bine argumentate. Spre exemplu, criticul ieșean corela principiul sugestiei cu acela psihologist, al emoției și sentimentului, cum și cu mecanismul imaginației creatoare, pentru a
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Pe Eminescu, apoi (ce încarnează un tip sexual ambiguu, cu fizionomie atrăgătoare, de androgin), îl "mănâncă din ochi" și fetele și femeile (și Veronica, și Natalița, țiganca) ceea ce e lesne de înțeles, dacă ținem cont de faptul că forța de seducție (a bărbatului, dar și a femeii) izvorăște, după cum afirmă cei mai avizați cercetători ai fenomenului, dintr-o anumită indiferență față de sexul opus expresie a unui soi de asceză ce impune consumarea erosului într-un regim pur fantasmatic, imaginar 160. Am
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
va răspunde umanitatea la cybernetizarea mediului fizic și social? Cum transformă comunitățile virtuale culturile umane? La acestea se adaugă o serie de întrebări formulate de Durgin și Sherif în introducerea unui studiu realizat în 2003: Avem sarcina de a contracara seducția globalizantă a cyberspațiului? Implicarea noastră în comunitățile virtuale transformă în mod negativ felul în care interacționăm cu ceilalți? Este posibil ca atunci când trecem de la tehnologii vechi la altele noi să creștem într-un mod distructiv imersivitatea și interactivitatea cu acestea
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
a acordat scrierii De institutis coenobiorum (Așezăminte mănăstirești) o atenție deosebită, ca de altfel mulți dintre marii teologi ortodocși care i-au urmat. Același Fotie spune în Biblioteca sa că scrierea Sfântului Ioan Cassian strălucește prin claritate și putere de seducție sufletească, prin exemple binefăcătoare. Tot el mărturisește că sunt numeroși monahi ce-i urmează învățătura. Lucrarea este compusă din două părți. Primele patru cărți se ocupă cu organizarea mănăstirilor din Palestina și Egipt, iar următoarele opt analizează originea, cauzele și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Salazar în Portugalia, cancelarul Dollfuss și Monseniorul Ignaz Seipel în Austria, Monseniorul Tiso în Slovacia și-au fondat toți politica pe credință. Se știe cît de laborioasă a fost, în Franța, ralierea catolicilor la Republică și se cunoaște forța de seducție a Acțiunii Franceze. În Italia, curentul creștin-democrat a fost pus în dificultate de curentul clerico-moderat care, după venirea la putere a lui Mussolini, avea să accentueze sciziunile din sînul Partidului Popular și să susțină propunerile Ducelui, ajungînd pe punctul de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
cu ocazia unor alegeri parțiale: creștin-democratul părea să fie cel mai bun baraj împotriva acestei mișcări care se îndrepta spre fascism. Dificultățile anului 1936 au dus la o reorganizare a Partidului Catolic amenințat cu desființarea datorită puterii și forței de seducție pe care o exercita Rex asupra unei anumite părți din electorat. Uniunea Catolică care, în 1932, suferise o reformă, îndreptîndu-se spre federalism, a fost dizolvată pe 11 octombrie 1936 și înlocuită în primăvara anului 1937 cu Blocul Catolic Belgian, format
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
crengile sângelui" voci esențiale: În loc de pășuni și semințe, și cai (...) Alcoolul cuvântului extras din acestea". Profil în mișcare Tărâmul în care se trezește la viață un creator include transparențe și mistere, acestea în sincretism unduitor. Asupra Anei Blandiana își exercită seducțiile orizontul vizibil, cu modulații de anotimpuri, și orizontul abisal (cu altă distribuție de voci și sunete) determinând o cunoaștere vizionară. Natura e un datum. Orientarea spre ea ține de caracterul răsăritean al ființei noastre comunitare. Poeta Cu fața spre munți
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
să-și procure clipe de delectare, părinții îl provoacă și îl încurajează pe copil să se lanseze în asemenea manifestări nevinovate. Pe nesimțite însă, urmările încep să se arate în scurtă vreme. Copilul învață că are libertate și putere de seducție, că poate să facă și să pretindă orice dorește, că toată lumea îi stă la dispoziție și este gata să-i satisfacă orice capriciu. Dragostea nemăsurată, manifestată obsesiv și sufocant față de copil de către unii părinți, le adoarme rațiunea și poate genera
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
generozitatea nu sunt decît niște superstiții ale trecutului. Această nouă religie a economiei s-a insinuat în toate instituțiile societății, inclusiv în ce-le religioase tradiționale. Ea a fost inoculată în conștiințele individuale prin intermediul celui mai mare sistem de propagandă, seducție, manipulare și presiune cunoscut în istorie. Agențiile de publicitate și industria de marketing ne scotocesc sufletele și ne fac să alergăm după toate morile de vînt, aparent în cea mai deplină libertate. Suntem teleprogramați, ceea ce trăim este un fel de
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
să-l uluiască pe eventualul client, să creeze un climat senzual și compulsiv, propice cumpărăturilor. Marele magazin nu vinde doar mărfuri, el se străduiește să stimuleze nevoia de consum, să excite gustul pentru nou și pentru modă prin strategii de seducție ce prefigurează tehnicile moderne de marketing. A impresiona imaginația, a provoca dorința, a prezenta actul cumpărării ca pe o plăcere: marile magazine au fost, alături de publicitate, principalele instrumente de promovare a consumului ca artă de a trăi și emblemă a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
timpului de viață al mărfurilor, demodarea lor prin înnoirea rapidă a modelelor și a stilurilor. „Complotul modei”, afectând de-acum universul industrial, face obiectul a numeroase denunțuri. Deși de natură esențialmente fordiană, ordinea economică își adaptează parțial funcționarea după principiile seducției, ale efemerului, ale diferențierii piețelor: marketingului de masă, tipic pentru faza I, îi succedă strategii de segmentare centrate pe vârstă și pe factorii socioculturali. Asistăm, de fapt, la momentele inaugurale ale unui ciclu intermediar și hibrid, care combină logica fordiană
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
obiecte și distracții. Există în societatea de consum ceva mai mult decât creșterea rapidă a nivelului de trai mediu: ambianța stimulării dorinței, euforia publicitară, imaginea luxuriantă a vacanțelor, sexualizarea semnelor și a corpurilor. Iată un tip de societate care substituie seducția coerciției, hedonismul datoriei, risipa economiei, umorul solemnității, eliberarea refulării, prezentul promisiunilor viitorului. Faza II se prezintă ca „societate a dorinței”, întreaga viață cotidiană fiind impregnată de imaginarul beatitudinii consumatorii, de visele cu plaje însorite, de ludism erotic, de mode ostentativ
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
fazei II sunt pulverizate rapid vechile rezistențe culturale la frivolitățile vieții materiale în care totul a devenit marfă. Întreaga mașinărie economică se străduiește să ajungă la acest rezultat prin înnoirea produselor, schimbarea modelelor și a stilurilor, prin modă, credite și seducție publicitară. Creditul este încurajat pentru ca oricine să-și poată achiziționa toate bunurile din țara minunilor, să-și realizeze neîntârziat dorințele. Între 1952 și 1972, sumele investite în publicitate s-au multiplicat în Franța de cel puțin cinci ori (considerând francul
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
să orienteze comportamentele majorității oamenilor. În 1964, E. Dichter nota deja că statutul devenise o motivație secundară în cumpărarea unui automobil 3. De fapt, lucrurile erau identice și în cazul televizorului, al aparatelor electrocasnice, al concediilor, al plajei, a căror seducție nu poate fi explicată plecând doar de la modelul distincției. Adevărul este că, începând cu anii 1950-1960, accederea la un mod de viață mai ușor și mai confortabil, mai liber și mai hedonist constituia deja o motivație foarte importantă pentru consumatori
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
mult să răspundă cât mai precis posibil cererii, să producă la comandă la nivel de masă. O mutație capitală, ce poate fi interpretată ca radicalizare a logicii-modă care, abia schițată în faza II, ajunge acum la apogeul său. Nu doar seducție a bunurilor de confort, ci, pe deasupra, logică a varietății, a înnoirii perpetue, a diferențierilor marginale constitutive de secole ale modei vestimentare. Într-adevăr, „sistemul modei desăvârșite” comandă funcționarea pieței în faza III7: o organizare-modă de-acum înainte de tip hipermodern sau
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Animalis, Nature & Découvertes), al sportului (Andaska, Citadium) și al produselor vechi (Résonances), amenajând în mod spectaculos locurile de vânzare conform principiilor fun shopping. Fapt prin care ele reînnoadă cu tradiția demersului „feeric” al marilor magazine. Sub impulsul marketingului experiențial, logica-modă (seducție, animație, fantezie, decorație, ludism) a pus stăpânire pe spațiile de vânzare și le-a transformat în locuri atrăgătoare, în „ambianțe” emoționale și estetice. În ciclul III de consum, strategia prețurilor „de nimic” nu mai corespunde așteptărilor diferitelor segmente ale clientelei
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
publicitar, cât o hiperpublicitate spectaculoasă și decalată, onirică și complice; o hiperpublicitate ironică ce se privește pe sine, se joacă cu ea însăși și cu consumatorul. Se instaurează o nouă vârstă a publicității care, aliniindu-se principiilor modei (schimbare, fantezie, seducție), este în pas cu cumpărătorul emoțional și reflexiv din faza III. Forța imaginilor care contribuie la impunerea marilor mărci nu instituie o ordine tiranică, ci un univers al mărcilor-staruri planetare: epoca hiperconsumului coincide cu triumful mărcii ca modă și ca
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]