2,115 matches
-
1991), Limbaje și comunicare (1995). Deși activitatea pe care o desfășoară V. intră cu precădere în câmpul lingvisticii, studiile sale interesează deopotrivă cercetarea literară, fie prin perspectiva interdisciplinară de abordare, fie prin analiza anumitor practici și obiecte proprii beletristicii. Astfel, Semiotica criticii literare are un dublu statut de pionierat, atât prin explorările metodologice în semiotică și în teoria textului, cât și prin tentativa de a fixa statutul comunicativ al discursului critic. Prima jumătate a cărții este rezervată clarificărilor teoretice și terminologice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290596_a_291925]
-
precădere în câmpul lingvisticii, studiile sale interesează deopotrivă cercetarea literară, fie prin perspectiva interdisciplinară de abordare, fie prin analiza anumitor practici și obiecte proprii beletristicii. Astfel, Semiotica criticii literare are un dublu statut de pionierat, atât prin explorările metodologice în semiotică și în teoria textului, cât și prin tentativa de a fixa statutul comunicativ al discursului critic. Prima jumătate a cărții este rezervată clarificărilor teoretice și terminologice. Cât privește radiografierea efectivă a acestuia, sunt de reținut ideea că „«textul critic literar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290596_a_291925]
-
tot atâtea tipuri de configurare. Analitic, cartea indică o vizibilă rafinare a modalităților interpretative, capabile acum să explice mai nuanțat unele strategii discursive problematice, precum paradoxul sau „fracturarea”, ultima ilustrată printr-o analiză a poemului Semne de Dorin Tudoran. SCRIERI: Semiotica criticii literare, București, 1982; Sensul, dimensiune esențială a textului, Cluj-Napoca, 1994; Textul aisberg, Cluj-Napoca, 2000; ed. 2, Cluj-Napoca, 2003. Traduceri: Jacques Moeschler, Anne Reboul, Dicționar enciclopedic de pragmatică, pref. trad., Cluj-Napoca, 1999 (în colaborare). Repere bibliografice: Smaranda Vultur, Critica - un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290596_a_291925]
-
a textului, Cluj-Napoca, 1994; Textul aisberg, Cluj-Napoca, 2000; ed. 2, Cluj-Napoca, 2003. Traduceri: Jacques Moeschler, Anne Reboul, Dicționar enciclopedic de pragmatică, pref. trad., Cluj-Napoca, 1999 (în colaborare). Repere bibliografice: Smaranda Vultur, Critica - un discurs mediator, O, 1982, 47; Felicia Șerban, „Semiotica criticii literare”, ST, 1982, 12; Maria Vodă Căpușan, „Sensul, dimensiune esențială a textului”, „S-European Journal for Semiotic Studies”, 1994, 3-4; Maria Vodă Căpușan, Enigma textului, TR, 1995, 6; Daniela Fulga, Statutul semiotic al textului în procesul comunicativ verbal, ECH
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290596_a_291925]
-
verbal, ECH, 1995, 1-2; Olimpiu Nușfelean, „Textul iceberg”, CNT, 1995, 36; Liana Pop, „Textul aisberg”, ECH, 2000, 10-12; Mariana Neț, „Textul aisberg”, LL, 2002, 1-2; Irina Petraș, „Textul aisberg”, o metaforă cu deschidere la mare, APF, 2003, 4; Eugenia Bojoga, Semiotica românească în Spania sau Un dialog al culturilor sub semnul semioticii, OC, 2003, 191. A. Tr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290596_a_291925]
-
Liana Pop, „Textul aisberg”, ECH, 2000, 10-12; Mariana Neț, „Textul aisberg”, LL, 2002, 1-2; Irina Petraș, „Textul aisberg”, o metaforă cu deschidere la mare, APF, 2003, 4; Eugenia Bojoga, Semiotica românească în Spania sau Un dialog al culturilor sub semnul semioticii, OC, 2003, 191. A. Tr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290596_a_291925]
-
Florea Voiculescu • Metodica predării Educației fizice și sportului, Elena Lupu • Paradigma Rousseau și educația contemporană, Izabela-Nicoleta Dinu • Parteneriate școală familie comunitate. Studiu de caz, Mircea Agabrian, Vlad Millea, • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu • Pedagogie constructivistă, Horst Siebert • Pedagogie postmodernă, Emil Stan • Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte-adolescent, Livia Durac • Spațiul public și educația la vechii greci, Emil Stan • Știința educației prin paradigme. Pedagogia "văzută cu alți ochi", Elena Joița • Școala, familia, comunitatea, Mircea Agabrian • Școala între comunitatea locală și globalizare, Adela-Mihaela Țăranu
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
mică amploare, sunt grupate în volume pe câte o temă comună. Două dintre ele, Studiul textului (1994) și Elemente de lingvistică. Comentarii de texte (1998), aparțin lingvisticii și stilisticii, propunând analize de texte literare în baza metodologiilor moderne (teoria comunicării, semiotică). Un altul, Expresionism și autenticitate în literatura română (1999), readuce în discuție structuri realiste din proza secolului al XIX-lea (B.P. Hasdeu, N. Filimon, Ion Creangă, I.L. Caragiale ș.a.), cărora le alătură modalități fantastice, expresioniste și autenticiste (Mihai Eminescu, Lucian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287523_a_288852]
-
ceilalți, deci raportarea la alteritate, se regăsește și într-un alt poem, similar acestuia, ploile fiind oamenii aceia, tineri și exuberanți în suflet. "Răspunde-mi, răspunde-mi, cine-s mai frumoși: oamenii, ploaia?", pare să se afle pe aceeași linie semiotică, iar voioșia, dorința jocului este încărcată cu expresionismul blagian din Vreau să joc, iar "iubirea nemărginită pentru oameni și lume, dăruirea totală a eului liric, în acest volum, sunt afirmate cu toată puterea, dar, în același timp, limitate și explicate
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Paul, Interpretare și raționalitate, Iași, Editura Polirom, 2006. Coteanu, Ion, Stilistica funcțională a limbii române. Stil, stilistică, limbaj, București, Editura Academiei, 1973. Coteanu, Ion, Stilistica funcțională a limbii române. Limbajul poeziei culte, București, Editura Academiei, 1985. Coteanu, Ion, Semantică și semiotică, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981 (în colaborare cu Lucia Wald). Cornilă-Norocea, Ana-Maria, Diferențele identității fenomenul titrării poetice între repetabilitate și originalitate, în "Saeculum", 3 (2008). Crăciun, Gheorghe, Marineasa, Viorel, Generația '80 în proza scurtă. Pitești, Editura Paralela 45, 1998
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
All, 2007. Negruț, Dan, Deconstrucția personajului Don Juan, de la Romantism până la Postmodernism, Teză de Doctorat, Oradea, 2011. Micu, Dumitru, Limbaje moderne în poezia românească de azi, București, Editura Minerva, 1986. Mihăieș, Mircea, Cronică literară, în "Orizont", 22 (1988). Mihăilă, Ecaterina, Semiotica poeziei românești neomoderne, București, Editura Cartea Românească, 2003. Mihăilă, Ecaterina, Poezia română neomodernă. Perspectivă textuală, București, Editura Cartea Românească, 2004. Mihăilescu, Dan C., Literatura română în postceaușism. I. Memorialistica sau trecutul ca reumanizare, Iași, Editura Polirom, 2004. Mocuța, Gheorghe, La
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
stilistică aplicată, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1989. Oancea, Ileana, Semiostilistica, Timișoara, Editura Excelsior, 1998. Oancea, Ileana, Poezie și semioză, Timișoara, Editura Marineasa, 1999. Pautrat, Bernard, Versions du soleil. Figures et systèmes de Nietzsche, Seuil, Paris, 1971. Parpală-Afana, Emilia, Poezia semiotică. Promoția '80, Craiova, Editura Sitech, 1994. Parpală-Afana, Emilia, Introducere în stilistică, [Pitesti], Editura Paralela 45, [1998]. Rachieru, Adrian Dinu, în Elitism si postmodernism. Postmodernismul românesc si circulația elitelor, [Chisinău], Editura Garuda-Art, 2000. Paleologu, Alexandru, Simțul practic, București, Editura Cartea Românească
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
motiv este că nu atît literatura franceză rămîne importantă astăzi, cît discursul francez despre literatură. Antoine Compagnon, Jacques Rancière, William Marx sau Lionel Ruffel sînt astăzi autorii unor volume care nu abordează literatura din perspectivă structurală sau istoricistă, naratologică sau semiotică, ci din perspectivă culturală. Fiecare dintre ei Încerarcă să explice un fapt peste care postmodernitatea trece destul de grăbită : ce a dus literatura În mijlocul scenei cunoașterii, În secolul al XIX-lea și cum se face că astăzi ea coboară, Încet, de
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și tînărul Genette, În vîrstă de 33 de ani. Aici se opresc Însă explicațiile ideologice oferite de bulgar. Todorov nu consideră necesar să explice de ce Barthes, inovator al studiilor literare franceze tocmai prin apelul la retorica literară, dezvoltat ulterior În semiotică și Îndatorat structuralismului straussian (pe care Todorov Îl ignora În epocă) era unul dintre militanții marxiști marcanți. Or, se pare că și studiul tehnic a literaturii, subîntins de o idee a literaturii ca producție - știm astăzi - relevă de o abordare
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
așa cum poezia lui Eminescu nu mai poate constitui un model pentru poeții vii, ci numai obiectul admirației lor, de la distanța infrangibilă a două regimuri cronologice distincte. Adaug aici sincerele mele condoleanțe teoriei literaturii și tuturor pseudonimelor ei, poetică, poietică, stilistică, semiotică literară, etc. În lipsa unei considerări din perspectivă istorică, literatura nu are nici o semnificație umană; nu face parte din lume. Dacă discursul despre literatură va dăinui, și e probabil să se Întîmple așa, el se va scinda Între o istorie literară
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ni le dezvăluie în totalitate. Acest model al sensului comun, de o rusticitate extremă se regăsește într-un anumit număr de teorii la nivele diferite de elaborare. Putem să-l reperăm în semiologia structurală și teoria informației. 4. O mașină semiotică Cum se prezintă un mesaj ca să fie primit (înțeles) de destinatar? Fiind stabilit că o comunicare verbală respectă linearitatea mecanică emițător-receptor, întrebarea se pune pentru a ști în ce condiție mesajul emis își poate atinge scopul. Aici intervin deosebirile între
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
spaima și neîncrederea și, prin promisiunea unui dialog care te îmbogățește, te face să înghiți pilula. Dacă într-adevăr așa este, de ce să se renunțe la un raport de creativitate rentabil? Ne apropiem atunci de o analiză în termeni de semiotică socială și acceptăm să integrăm teoriile subiectului în raportul omului cu mașina, nu într-un raport precum cel al cîinilor de porțelan, unul în fața altuia, ci într-o mutuală și reciprocă interpenetrare: procedînd astfel, ne aliniem unei teorii a comunicării
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
2. A exprima sau Organismul / 26 3. A confunda sau Frankenstein: tautismul / 27 Capitolul I: Comunicarea reprezentativă / 29 I. Bila de biliard / 30 1. Primul principiu / 30 2. Al doilea principiu / 31 3. Al treilea principiu / 31 4. O mașină semiotică / 32 5. Subiectul persistă / 33 6. Teoria informației / 33 7. Entropia / 35 II. Dezbaterea Descartes-La Mettrie / 37 III. Inteligența artificială / 39 1. Izvoare de inspirație: Chomsky și Turing / 39 2.Inteligența profund artificială a lui Simon și Newell/41 3
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
azi. Poezia. Proza, 2012. GORBAN, Paul, n. 7 martie 1982, Botoșani. Studii gimnaziale și liceale în Dorohoi. Facultatea de Filozofie a Universității "Al.I. Cuza", Iași (2002-2006). Master în "Integrare și securitate europeană" la aceeași facultate (2006-2008). Doctor în domeniul semioticii (2011). Jurnalist, redactor-șef al revistei "Zon@ literară" din Iași (din 2012). Debutează cu versuri și proză scurtă în revista "Suflet pentru suflet" (2000) și editorial cu Primul val (2004). Colaborează la reviste de cultură din țară: "Feed Back", "Cafeneaua
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Le Style dans la langue (1997) etc. ANDRÉ PETITJEAN este profesor de lingvistică la Universitatea din Metz. A publicat Pratiques d'écriture (1982), iar în colaborare cu J.-F. Halté Pratiques du récit (1977), precum și numeroase articole pe teme de semiotică și didactică, în prestigioase reviste de profil. Jean-Michel Adam, André Petitjean, Le texte descriptif (c) 2005, Armand Colin (c) 2007, Institutul European Iași, pentru prezenta ediție în limba română INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
competențe de lectură specifice care nu mai vizează pur și simplu structurarea logică și semantică a acțiunilor, ci mai degrabă activarea de cîmpuri semantice legate de lexemele federatoare. Philippe Hamon are meritul de a pune bazele unei cercetări istorice și semiotice care definește o categorie a descriptivului ca unitate discursivă de sine stătătoare, numită descrierea, scoțînd-o definitiv de sub tutela povestirii, ca atunci, mai ales, cînd funcționează ca temă centrală în genuri precum povestirile de explorare geografică (topografiile, descrieri de ființe inanimate
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
preluînd rezultatele cercetărilor lui P. Hamon, se interesează, cum reiese parțial și din titlu, de textul descriptiv într-o abordare care se vrea "mai sistematică", din trei perspective diferite dar, în același timp complementare și solidare; mai întîi o perspectivă semiotică, în sensul unei istorii a descrierii (descrierea de peisaj) din opera literară în multiplele sale relații cu povestirea, apoi una lingvistică prin care descrierea este identificabilă la nivelul și sub forma enunțurilor minimale, ca fenomen de punere în secvență, și
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
poate fi renumit în cursul sau la capătul secvenței discursive. Partea a treia, în cel mai autentic "spirit de metodă", ne oferă aplicații practice de verificare a gradului de asimilare a multiplelor aspecte teoretice, uneori aride, pe care le comportă semiotica descrierii, cît și creative exerciții de lectură și producere de texte descriptive. Traducerea celei de-a doua ediții a lucrării LE TEXTE DESCRIPTIF, poétique et linguistique textuelle, avec des travaux d'applications et leurs corrigés propusă de Cristina Strătilă Stanciu
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
o povestire; 2) faptul că majoritatea descrierilor este "suprasemnificantă". 1. Inserția descrierii în povestire Povestirea nu poate exista în afara descrierii: de la aceasta primește întreaga sa putere de fascinație, prin ea își revendică dreptul de a fi privită ca realitate. Alianță semiotică precară, deoarece este suficient ca descrierea să-și intensifice operația de aspectualizare pentru ca întregul curs al povestirii să fie deturnat și iluzia destrămată. E vorba de fenomenul de eterogenitate pe care Jean Ricardou (1978) îl descrie vorbind de "beligeranță" între
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Zola metaforele animale pentru descrierea minerilor 18 sau antropomorfice pentru ilustrarea legăturii oamenilor cu ideea de mașinism). Un anumit număr de mărci, de procedee stilistice, vor putea deveni laitmotive retorice, indici "obligatorii" ai acestor descrieri, și favoriza "circulația" (și coeziunea) semiotică între spațiu locuit și locuitor, între uman și non-uman; sînt cu precădere metafore alternative antropomorfe, zoomorfe sau reificatoare, în funcție de tipul de modalitate pe care autorul vrea să o instaureze în această relație locuit-locuitor (tematica "bestiei umane", a omului-plantă, a omului-mașină
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]