2,120 matches
-
semnificativă”, că: „o funcție este un eveniment interpretat” și că: „sensul unui eveniment depinde de poziția lui într-o secvență narativă” Figura lui Greimas în Ateliers de sémiotique visuelle. Ateliers de sémiotique visuellede Anne Hénault este o carte în care semiotica, marcată de tendința contemporană spre multiplicarea imaginii, de noutățile tehnologiei digitale și de exigențele culturale ale societății occidentale, își propune să asigure seriozitatea cercetării prin abordarea științifică a limbajelor nonverbale. Volumul asociază abordărilor formale din semiotica de pionierat a lui
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
o carte în care semiotica, marcată de tendința contemporană spre multiplicarea imaginii, de noutățile tehnologiei digitale și de exigențele culturale ale societății occidentale, își propune să asigure seriozitatea cercetării prin abordarea științifică a limbajelor nonverbale. Volumul asociază abordărilor formale din semiotica de pionierat a lui Ferdinand de Saussure, Louis Hjelmslev, Claude - Levi Strauss și Julien Greimas, o serie de contribuții ale gândirii interogative de tip fenomenologic. Accentul cade, în Ateliers de sémiotique visuelle, pe emiterea - receptarea mesajului și pe intenționalitatea care
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
Claude - Levi Strauss și Julien Greimas, o serie de contribuții ale gândirii interogative de tip fenomenologic. Accentul cade, în Ateliers de sémiotique visuelle, pe emiterea - receptarea mesajului și pe intenționalitatea care propune indicatoare de lizibilitate mai puternice decât cele din semiotica tradițională. Este promovată ideea că expresivitatea picturii moderne, în manifestările ei glisante, indecidabile, de graniță, ar putea fi analizate cu mult mai multă suplețe. Se subliniază faptul că, dincolo de inventarul unităților segmentabile, în înlănțuirea care constitue textele plastice, există o
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
a itemilor nomabili de la suprafața imaginii. Ateliers de sémiotique visuelle este un studiu specializat al modurilor de exprimare vizuală care reunește numele unor colaboratori importanți ai Școlii din Paris. Félix Thürlemann,Giulia și Lucia Corrain prezintă rezultatele primelor ateliere de semiotică vizuală,Groupe MU, Göran Sonesson, Jean Fisetteși JeanFrançois Bordron reconstruiesc patru întâlniri ale seminarului virtual despre iconicitate. Odile Le Guern, Paolo Fabbri și Anne Beyaert-Geslin studiază câteva aspecte narative din picturile lui Jorg Immendorf, Paul Klee și Henri Matisse. În
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
Rapprocher le lointain, Protension et rétension, L’égalisation des valeurs, La lois de séries, Éprouver les sensations, o secvență introductivă și una concluzivă. Autoarea consideră că pictura lui Henri Matisse este deschisă în mod natural spre o abordare de factură semiotică. În concepția ei, pictorul se detașează de versantul mimetic și concentrează senzațiile. Opera se lasă astfel descrisă ca împletire de plaje instabile, agitate, ca aglomerare de tensiuni permanente și devine, în aceste condiții, o descriere tensivă. Beyaert își construiește demersul
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
Răvășită de aceste valori contrare, intriganta rochie neagră manifestă, în acest context, o mișcare în aceeași măsură retensivă și protensivă rămânând, în același timp, în planul apropiat. Se naște astfel un ritm al imagii, construit pe două poziții, pe care semiotica tensivă îl descrie în termenii actanților poziționali. Se naște o structură care pune bazele unei perspective reversibile și în care valorile se echilibrează mutual. În secvența Protension et rétension Beyaert continuă analiza perspectivei reversibile care, în accepția ei, constituie premisa
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
dimensiuni reduse și oferă exemplul rochiei negre a Margueritei din La famille du peintre, aflată parcă în așteptarea valorilor adverse din dreptunghiul galben figurând cartea. Autoarea semnalează faptul că asemenea tensiuni argumentează un fel de lege a contrariilor care în semiotica tensivă sunt clasate drept corelații inverse / correlations inverses ale criteriilor de desfășurare în intensitate. Concluzia este că sensul vine din punerea în relație a valorilor contrare amintite în care cantități și calități se adună sistematic în perechi. Ilustrarea ideii pleacă
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
din 1904- 1917: „Subiectul unui tablou și fundalul lui au aceeași valoare sau, pentru a fi mai explicit, nici un element pictural nu este mai important decât altul”. Prin urmare, pentru că distanța intraimaginală se evaluează în termenii modalităților existențiale din teoria semiotică, modul de prezență al figurilor apare modificat. Dacă în Renaștere i se acordă figurii principale o prezență actuală / présence actuelle și se relaționează greutatea prezenței cu localizarea în planul profunzimii, la Matisse perspectiva este fragmentată și fiecărei figuri i se
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
artă ca potențial analist. Observatorul picturii, oricare ar fi el, este cel care are disponibilitatea și competența, atunci când referința se diluează, să resimtă și să trăiască la modul senzitiv și polifonic imaginea în complexitatea ei figurativă. Observatorul este cel căruia semiotica îi dă dreptul și mai ales libertatea de a reevalua importanța figurilor, de a atribui fiecăreia partea posibilă de semnificație și de a percepe suplimentul pasional al acestei semnificații. Beyaert descoperă chiar un pasaj din Écrits et propos sur l
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
semnificație și de a percepe suplimentul pasional al acestei semnificații. Beyaert descoperă chiar un pasaj din Écrits et propos sur l’art d’Henri Matisse de Dominique Forcade, în care Matisse intuiește această puțin cunoscută și puțin valorificată calitate a semioticii care este nevoia de a pleca dintr-un punct stabil, asociată cu libertatea de a continua singur. Această mărturisire a pictorului: „Expresia nu stă în pasiunea care ar lumina figura sau care s-ar putea exprima printr-o mișcare explozivă
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
în pasiunea care ar lumina figura sau care s-ar putea exprima printr-o mișcare explozivă. Ea stă în construcția tabloului meu” este un argument în plus pentru Beyaert de a califica pictura lui Matisse ca ofertă exemplară pentru analiza semiotică. Imaginile matissiene incită reflectarea, oferă posibilitatea descoperirii și precizării categoriilor și demonstrează că dimensiunea plastică tinde să-și asume semnificarea. Expunerea lui Beyaert despre culorile, profunzimea, senzațiile și spațiile interioare ale picturii lui Matisse are nenumarate calități. Nu pot fi
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
demonstrează că dimensiunea plastică tinde să-și asume semnificarea. Expunerea lui Beyaert despre culorile, profunzimea, senzațiile și spațiile interioare ale picturii lui Matisse are nenumarate calități. Nu pot fi enunțate decât puține pentru că, așa cum se întâmplă în mai toate abordările semiotice, textul este dens și nuanțat. Una din marile calități ale studiului este faptul că autoarea lasă, la tot pasul, culoare deschise cercetării. Referirea la conflictul perspectivă lineară/atmosferică lasă, de exemplu, o deschidere pentru analiza plajelor cromatice independent de expresia
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
recunoaște cadrul contextual limitat al discuției pe tema sinesteziei care lasă liberă legătura de cauzalitate între utilizarea spațiilor apropiate și posibilitatea resimțirii lor dincolo de observația vizuală. Este notabilă la Beyaert și punerea în discuție a dificultăților de cercetare în domeniul semioticii tensive legate, printre altele, de proliferarea unităților minimale indecompozabile, de relaționarea dificilă a calităților sensibile cu abstractul, de tensiunea figurativ/abstract și de dificultatea restituirii valențelor de atenuare și accentuare în cadrul opoziției iconic/plastic. Spectralități vizuale Întrebările lui Carl Robert
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
vizibilitate a invizibiluluitraversează, într-un fel absent, textul interpretativ. O frecvență a unei anume vizibilități bântuie și luminozitatea înstelată a bolții cerești din La fuite en Égypte de Adam Elsheimer,și aplicarea, punerea în discuție și reconsiderarea aparatului conceptual al semioticii tensive din analiza interioarelor lui Matisse. Un spectru, o apariție inaparentă bântuie analiza picturii narative din Ateliers de sémiotique visuelle. O figură spectrală și puternică,un revenant, o figură în prezența căreia ar trebui să credem, așa cum credem în viitor
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
anume prezență aproape-absentă poartă cu ea urmele gândiriilui Greimas, poartă acel interrationalisme, acel dialog savant perpetuu, poartă intervențiile tranșante, arcanele teoretice, actualitatea lui Saussure, dezantropomorfizarea modelului proppian, reducția scenariului proppian, nuanțarea valorilor sintactice, jocul modalizărilor, aspectualităților, veridicției, tensivitatea, intensitatea, phoria, semiotica pasiunilor și imperfecțiunea care refuză, fiecare în felul lor, să rămână acel ceva de la început, refuză posibilitatea de a fi repetate, fără diferență. Algirdas Julien Greimas nu este numit și nu este citat în Réalisme ou artifice și în Profondeur
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
el, parte din teoriile greimasiene: prin observațiile referitoare la tensivitatea din aglomerarea de tensiuni din pânzele lui Matisse, la prezența picturală din tablouri fragmentată și repartizează echilibrat între toate figurile imaginii, la ritmul imaginii, construit pe două poziții pe care semiotica tensivă îl descrie în termenii actanților poziționali, la prezența/présence ca modalitate potențială din tablourile matissiene, la prezența de tip intensiv/présence intensive, valorile prezenței distribuite în mod echitabil și la posibilitatea de a resimți, de a trăi experiența senzorială
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
rapid decât cel al surzilor, astfel că ei ajung să folosească tot mai corect exprimarea prin cuvinte și propoziții, să înțeleagă mesajele verbale recepționate și să se facă înțeleși de interlocutori. Limbajul non-verbal (mimico-gestual) Limbajul mimico-gestual trebuie tratat în legătură cu funcția semiotică, cu geneza simbolului la copil, cu evoluția limbajului intern sau cu problema psihologică a semnificației, în general. Se consideră că funcția semiotică e alcătuită din cinci conduite semiotice ce apar oarecum spontan la copilul normal în al doilea an de
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
verbale recepționate și să se facă înțeleși de interlocutori. Limbajul non-verbal (mimico-gestual) Limbajul mimico-gestual trebuie tratat în legătură cu funcția semiotică, cu geneza simbolului la copil, cu evoluția limbajului intern sau cu problema psihologică a semnificației, în general. Se consideră că funcția semiotică e alcătuită din cinci conduite semiotice ce apar oarecum spontan la copilul normal în al doilea an de viață: imitația amânată, jocul simbolic, imaginea grafică, imaginea mintală și evocarea verbală. La copilul cu deficiență de auz se constituie o a
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
înțeleși de interlocutori. Limbajul non-verbal (mimico-gestual) Limbajul mimico-gestual trebuie tratat în legătură cu funcția semiotică, cu geneza simbolului la copil, cu evoluția limbajului intern sau cu problema psihologică a semnificației, în general. Se consideră că funcția semiotică e alcătuită din cinci conduite semiotice ce apar oarecum spontan la copilul normal în al doilea an de viață: imitația amânată, jocul simbolic, imaginea grafică, imaginea mintală și evocarea verbală. La copilul cu deficiență de auz se constituie o a șasea conduită semiotică -limbajul mimico-gestual - care
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
din cinci conduite semiotice ce apar oarecum spontan la copilul normal în al doilea an de viață: imitația amânată, jocul simbolic, imaginea grafică, imaginea mintală și evocarea verbală. La copilul cu deficiență de auz se constituie o a șasea conduită semiotică -limbajul mimico-gestual - care tinde să compenseze conduita de evocare verbală. Limbajul la copilul surd este bazat non-verbal-mimico-gestual, centrat pe utilizarea gesturilor ca mijloace de comunicare, codificând în ele cuvinte, expresii, propoziții și diverse stări umane. Această formă de limbaj presupune
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
Acess Catalog), etc.). Incă foarte legată de disciplinele sale de origine dar în ciuda a toate acestea solid ancorată în câmpul științelor informării , se degajă o serie de teme periferice: psihologice (comportamentele de comunicare, procese euristice, reprezentări ale cunoașterii, etc.) ; lingvistice (semiotica, reformulare, paratexte, morfosintaxa, etc.) ; sociologice (sociologia științelor, comunitățile științifice, productivitate științifică, valoare, etc.) ;informatice (baze de date, reperare, sisteme expert, programe hypertex, etc.) ; matematice, logice, statistice (algoritmi, distribuții nongausiene, logica booleană, procese markoviene, etc.) ; economice, juridice și politice (piața de
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
și mentalitățile medievale ar ajuta ... o istorie politică a structurilor de lungă durată, înglobând atât partea valabilă și vie din geopolitică, cât și analizele efectuate după modelele antropologice. La fiecare nivel, s-ar acorda o atenție deosebită studierii diverselor sisteme semiotice ale politicului: vocabular, rituri, comportamente, mentalități. (457) Cele două studii ale lui Le Goff la care ne-am referit, prefața și pseudo-postfața − mai curând, reevaluarea teoretică a antropologiei puterii medievale −, nu sunt complementare, ci se dizlocă reciproc. Tocmai de aceea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
istoriei mitizate; se ajunge astfel la o nouă structură internă, parte din rețeaua deschisă și potențial activă. Thomas și școala internațională de cercetători ai imaginarului care îi stau alături conciliază două metode afirmate în ultimele decenii în studiul imaginii, respectiv semiotica narativă și mito-critica propusă de Durand. Imaginea, fie literară, fie iconografică, are o "gramatică", o "declinare", un "stil" propriu. Figurile care polarizează imaginarul sunt: pe de o parte, metonimia și metafora − prima, prin deplasarea sensului în interiorul aceleiași rețele semantice (fiecare
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
a crea empatie, simbolul este însă un "instrument" lingvistic de operare abstractă și are un caracter general, de largă reprezentare culturală pentru o comunitate sau un stat.11 (Din nou semnalez o problemă metodologică: dacă simbolul este citit prin grila semiotică, atunci e dificil de admis concluzia că ar transcende convenția, cum consideră Thomas; chiar analogia, pe care simbolul se bazează, sau metonimia, sau metafora au până la un punct o încadrare convențională, pentru că implică direct codurile culturale, contextul etc.). În perspectiva
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Jean Baudrillard, Simulare și simulacra, traducere de Sebastian Big, Editura Idea Design&Print, Cluj-Napoca, 2008, p. 6. 5 Un termen tehnic va reprezenta întotdeauna limba de proveniență. 6 Deleuze examinează modul în care fenomenalitatea timpului se arată doar prin dimensiunea semiotică a cinematografiei. Identifică trei sensurii complet diferite de timp cinematografic: timpul ca mișcare a imaginii, mișcarea timpului imaginii și apariția timpului în sine. Al treilea sens corespunde ideii de imagine-cristal. Cf. Gilles Deleuze, Cinema 1: The Movement Image, traducere de
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]