50,569 matches
-
ale lui Elie Kedourie, Bruce Kapferer și Mark Jurgensmeyer, ce văd naționalismul că pe un produs ideologic ivit din schimbările apărute în sfera ideilor și credințelor. Smith 8 observa faptul că aceste abordări posedă anumite caracteristici acceptate de către majoritatea cercetătorilor: "sentimentul puterii și imprevizibilității naționalismului" - pentru că aceasta ideologie a constituit una dintre forțele dominante ale modernității, nu era posibil de prevăzut unde și când va reizbucni; "sentimentul naturii problematice a conceptului de națiune" și sentimentul că națiunile istorice sunt comunități sociologice
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Smith 8 observa faptul că aceste abordări posedă anumite caracteristici acceptate de către majoritatea cercetătorilor: "sentimentul puterii și imprevizibilității naționalismului" - pentru că aceasta ideologie a constituit una dintre forțele dominante ale modernității, nu era posibil de prevăzut unde și când va reizbucni; "sentimentul naturii problematice a conceptului de națiune" și sentimentul că națiunile istorice sunt comunități sociologice puternice; "convingerea că există o specificitate istorică a națiunilor și naționalismului" (acestea sunt specifice epocii moderne); evidențierea faptului că identitățile colective sunt social-create și că, în
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
anumite caracteristici acceptate de către majoritatea cercetătorilor: "sentimentul puterii și imprevizibilității naționalismului" - pentru că aceasta ideologie a constituit una dintre forțele dominante ale modernității, nu era posibil de prevăzut unde și când va reizbucni; "sentimentul naturii problematice a conceptului de națiune" și sentimentul că națiunile istorice sunt comunități sociologice puternice; "convingerea că există o specificitate istorică a națiunilor și naționalismului" (acestea sunt specifice epocii moderne); evidențierea faptului că identitățile colective sunt social-create și că, în consecință, națiunea este un produs cultural creat de
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
a trăi împreună, voința de a continua spre a spori valoarea moștenirii primite. Omul nu se improvizează. Națiunea, ca și individul, este rezultatul unui lung efort trecut, al sacrificiilor și devotamentelor. O națiune este, deci, o mare solidaritate constituită prin sentimentul sacrificiilor făcute și a celor pentru care există dispoziție de a fi făcute. Ea presupune un trecut; ea se rezumă, totuși, în prezent la un fapt tangibil: consimțământul, dorința clar exprimată de a continua viața comună. Existența unei națiuni este
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
lumea nu ar avea decât o lege și un stăpân". Așa cum notează H. Schulze 26, "națiunile au fost de la inceput entități ambigue, proteice, nefiind clar definite - ele erau sau națiuni universitare, sau categorii reprezentate politic. Totuși, națiunile au existat că sentiment colectiv de solidaritate încă înainte de a fi numite astfel, sub forma comunităților lingvistice, de tradiție și de luptă care aspirau la continuitate, dar o și asigurau totodată, si care, datorită acestui fapt, au intrat într-un raport fructuos și dinamic
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
modelului primordial de organizare socială la comunități mari. Astfel, descendentă comună a fost parțial fictiva din cauza migrației, cuceririi și exogamiei. "La fel ca în grupurile de rudenie mai mici, înrudirea era de ajuns de reală pentru a deveni baza acelor sentimente puternice pe care le numim naționalism, tribalism, rasism și etnocentrism. Ușurință și viteza cu care aceste sentimente pot fi mobilizate chiar și în societățile moderne industriale..., ferocitatea oarbă a conflictelor la care pot duce aceste sentimente, lipsa lor de receptivitate
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
cuceririi și exogamiei. "La fel ca în grupurile de rudenie mai mici, înrudirea era de ajuns de reală pentru a deveni baza acelor sentimente puternice pe care le numim naționalism, tribalism, rasism și etnocentrism. Ușurință și viteza cu care aceste sentimente pot fi mobilizate chiar și în societățile moderne industriale..., ferocitatea oarbă a conflictelor la care pot duce aceste sentimente, lipsa lor de receptivitate față de argumentele raționale sunt doar câteva indicații ale vitalității și primordialității lor continue. Ceea ce sugerez este că
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
a deveni baza acelor sentimente puternice pe care le numim naționalism, tribalism, rasism și etnocentrism. Ușurință și viteza cu care aceste sentimente pot fi mobilizate chiar și în societățile moderne industriale..., ferocitatea oarbă a conflictelor la care pot duce aceste sentimente, lipsa lor de receptivitate față de argumentele raționale sunt doar câteva indicații ale vitalității și primordialității lor continue. Ceea ce sugerez este că etnocentrismul a evoluat de-a lungul a milioane sau cel puțin sute de mii de ani ca o extensie
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
primordial provine din daturile asumate, precum cultură, relațiile de rudenie, contiguitatea, comunitatea religioasă în care te naști, limba pe care o înveți: "Pentru fiecare persoană din fiecare societate, aproape în fiecare moment, unele atașamente par să provină mai mult din sentimentul unei afinități naturale - unii ar spune spirituale - decât din interacțiunea socială". Apariția conștiinței politice moderne cu statul în centru stimulează sentimentele primordiale. În aceeași notă, Steven Grosby 34 arată că "grupurile etnice și naționalitățile există pentru că exista tradiții de credință
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
înveți: "Pentru fiecare persoană din fiecare societate, aproape în fiecare moment, unele atașamente par să provină mai mult din sentimentul unei afinități naturale - unii ar spune spirituale - decât din interacțiunea socială". Apariția conștiinței politice moderne cu statul în centru stimulează sentimentele primordiale. În aceeași notă, Steven Grosby 34 arată că "grupurile etnice și naționalitățile există pentru că exista tradiții de credință și acțiune față de obiectele primordiale cum ar fi trăsăturile biologice și mai ales localizarea teritorială". Oamenii dau importantă acestor obiecte fiindcă
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
susține că legătura națională este fundamental psihologică și nonrațională. În opinia sa, "o națiune este un grup de oameni ce simt că au legături de ascendentă. Acesta este grupul cel mai mare ce poate impune loialitate unei persoane pe baza sentimentului unor legături de rudenie; este, din această perspectivă, o familie extinsă". Analizând sursă naționalismului, John Armstrong 37 consideră că, în pofida faptului că epoca naționalismului a fost precedată de cea a absolutismului ce nu a luat în seamă diferențele etnice, a
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Analizând sursă naționalismului, John Armstrong 37 consideră că, în pofida faptului că epoca naționalismului a fost precedată de cea a absolutismului ce nu a luat în seamă diferențele etnice, a existat naționalism și înainte de absolutism. În naționalism, importante sunt percepțiile și sentimentele grupului, mai ales excluderea etnică, granița dintre "ei" și "noi" și comparația universală cu "străinul": "Termeni că goyim, barbaroi și nemtsi implică deopotrivă percepția incompletitudinii umane a persoanelor ce nu pot comunica cu cei din grup, care constituie singurii "oameni
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
de sine, naționalistul o face prin ură de ceilalți; definirea de sine prin raportare la ceva exterior este inevitabilă, "fiindcă ceea ce se urmărește aici e transformarea unui determinism natural în reflex (căci etnii ca atare au existat și înainte de zămislirea sentimentelor naționale, ele devenind doar ulterior, prin intermediul reflecției, obiect al sentimentului național)". Ceea ce se întâmplă cu un naționalist e invers decât ceea ce se petrece cu un tribal: la primul, prescripția ritualica operează că natura, la al doilea natură operează că prescripție
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
de sine prin raportare la ceva exterior este inevitabilă, "fiindcă ceea ce se urmărește aici e transformarea unui determinism natural în reflex (căci etnii ca atare au existat și înainte de zămislirea sentimentelor naționale, ele devenind doar ulterior, prin intermediul reflecției, obiect al sentimentului național)". Ceea ce se întâmplă cu un naționalist e invers decât ceea ce se petrece cu un tribal: la primul, prescripția ritualica operează că natura, la al doilea natură operează că prescripție; "naționalistul nu e dispus să admită că el a substituit
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
glorioasa a libertății noastre trecute 13, Rorty crede că doar o împrospătare a vechilor idealuri liberale cu un apetit utopic sporit poate recrea tipul de speranță socială pe care l-au avut cândva "bătrânele" democrații occidentale. Conștient de prezența unui sentiment de dezamăgire privind democrațiile liberale, sentiment pe care il ilustrează fie discutând pe marginea Dialecticii luminilor 14, fie preluând pesimismul lui Orwell 15, Rorty insistă în mai multe locuri asupra faptului că exercițiile nostalgice sunt ineficiente 16. Cu atat mai
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Rorty crede că doar o împrospătare a vechilor idealuri liberale cu un apetit utopic sporit poate recrea tipul de speranță socială pe care l-au avut cândva "bătrânele" democrații occidentale. Conștient de prezența unui sentiment de dezamăgire privind democrațiile liberale, sentiment pe care il ilustrează fie discutând pe marginea Dialecticii luminilor 14, fie preluând pesimismul lui Orwell 15, Rorty insistă în mai multe locuri asupra faptului că exercițiile nostalgice sunt ineficiente 16. Cu atat mai mult, este rezonabil să avem o
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
politicii pronataliste ne ilustrează Raluca Ioana Horea-Șerban & Marinela Istrate în studiul "Rolul presei scrise în promovarea politicii pronataliste în ultimii ani ai regimului comunist" (pp. 139-169). Pentru a arăta cât de importanți sunt copii într-o familie dar și ce sentiment de ratare, de neîmplinire ar trebui sa simta o familie lipsită de urmași, regimul comunist a apelat atât la presă scrisă cât și la audiovizual. Studiu de caz este revista Femeia din ultimii cinci ani ai regimului, publicație care prezenta
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
și înfricoșat: "[Stalin] era prizonier al fricii, iar frică de care era cuprins a tot sporit, în mod inexorabil, pe masura ce își perpetua autocrația [...] În plus, din cauza că încerca necontenit să-și exorcizeze frică izolându-se, îl apasă tot mai mult sentimentul singurătății" (pp. 97-98). Altfel spus, puterea poate orice mai puțin să înlăture frică și, implicit, însingurarea celui care o deține. Pentru Stalin, ar fi corect de spus, frica drept consecință a tiraniei s-a manifestat abia târziu prin însingurare. Prima
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
nuanță: daca de-asupra tarului se află Dumnezeu, acesta având destule "inhibiții religioase", Stalin, în calitate de "ateu hotărât" era "singurul om liber" (pp. 96-97). Libertatea absolută și puterea birocratica, cele două caracteristici care au dat consistentă tiraniei, n-au putut înlătura sentimentul fricii. Astfel, daca ateismul este evocat de Johnson în prima parte drept una din cele trei cauze care au stat la baza "romantismului revoluționar", în următoarele două părți acesta revine pentru a explica înlăturarea ultimei limite a libertății și a
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
și imberb îi șoptește ceva la ureche iubitei, desigur că nu-i promite Luna de pe cer (cine ar promite așa ceva?), ci iar Ardealul. Toți sunt la fel, așa cum toți albanezii din Kosovo și sârbii din Iugoslavia sunt criminali lipsiți de sentimente, ucigași de copii și violatori de mame, toți soldații KFOR sunt îngeri și toți americanii - inculți. După ce v-ați răcorit furia patriotică, vă puteți întoarce liniștiți acasă." (pp. 58-59). E notabil efortul autorului de a construi asimetrii (băiețașul care vrea
Încleiați în clișee by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10536_a_11861]
-
ce sughița mut, în melancolia înclinată a zilei, fugarița pe străzi de copacii cu trotuarele în gură... Și cădea sânge din coasta sărutului cu care ți-am îndrăgostit umbră atârnata într-un plisc de pasăre prelinsa spre cer. Se udaseră sentimentele, că le picurau trupurile subțiri că un gând. Și ploua răsturnat, despletit, fără margini, și te ștergeam cu prosopul inimii, bucată cu bucată. Urmărind periplul editorial al scriitorului Virgil Dumitrescu, se constată că el a fost extrem de parcimonios față de gazetarul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cuvânt francez propus de Flournoy că echivalent al empatiei, folosit pentru prima dată de către Titchener), cuvânt ce se definește că ,,o specie de comuniune afectiva prin care cineva s-ar identifica cu o altă persoană, măsurându-se în acest fel sentimentele” (R. Gherghinescu, op. cît., p. 30) și de la ideea conform căreia comunicarea îl conține pe om, iar omul se înfățișează sau se ascunde în și prin comunicare. Comuniunea, în acest caz, este echivalentă cu comunicarea, câtă vreme, prin transpunere, se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
să fie legată doar de abilitățile empatice, de transpunere în psihologia celuilalt . Din perspectiva acestei chestiuni, au fost date diverse definiții empatiei și anume: R. Dymond spune că empatia este un proces care presupune un ,,transport” prin intermediul imaginației în gândirea, sentimentele sau acțiunile altora (R. Dymond, „Personality and Empathy”, în Journal of Consulting Psychology, no 14, 1950; apud. R. Gherghinescu, Anotimpurile empatiei, Editura Ațos, București, 2001. p. 27). J. P. Guilford consideră empatia că o abilitate de prezicere, de recunoaștere a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Journal of Consulting Psychology, no 14, 1950; apud. R. Gherghinescu, Anotimpurile empatiei, Editura Ațos, București, 2001. p. 27). J. P. Guilford consideră empatia că o abilitate de prezicere, de recunoaștere a dispozițiilor psihologice ale unei alte persoane, a percepțiilor, gândurilor, sentimentelor și atitudinilor sale (J. P. Guilford, Personality, McGraw Hill Book Company, Inc., New York, 1959; apud R. Gherghinescu, op. cît., p. 27). Conform teoriei lui P. Maucorps și R. Bassoul, empatia nu este nici cunoaștere deductiva abstractă și nici intuiție impresionista
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
moarte vieții. 1051. Nu există nimic mai important pe lume decât inima clipei în care îți este dat să mori. 1052. Trăim într-o lume bolnavă de boală prețului fiindcă se dorește neapărat prețioasă. 1053. Care iubire există fără cerul sentimentelor brăzdat de nopțile înstelate ale farmecului? 1054. Dacă ai fi infinitul aș stă până l-aș cuprinde pentru tine. 1055. Rămâi cumva cu viața ta la nesfârșit? 1056. Singurătatea este o limită a bunul simț lăsat de Dumnezeu. 1057. Morală
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]