5,850 matches
-
veșniciei pradă Ce-n stele cenușii ne-a prefăcut. Azi de răsare soarele-n furtună Nicicând durerea nu ne v-a-nsoți Chiar dacă-n inimă glasul răsună Din vorbe gri aduse peste zi. Poștașul poate să aducă nemurirea Pusă într-un colet sentimental, Dar numai eu îți pot schimba privirea Rămasă-ntr-un amurg autumnal. ------------------------------ Cerasela JERLAIANU București, 10 ianuarie 2017 Referință Bibliografică: Cerasela JERLĂIANU - STIHURI (1) / Cerasela Jerlăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2205, Anul VII, 13 ianuarie 2017. Drepturi de
STIHURI (1) de CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383158_a_384487]
-
încearcă să explice sensul inefabil al iubirii: „Este ecoul viu al sufletului zeu/ Încrederea și frica de iad și Dumnezeu.//(... ) Adesea nebunie, o stare de mister/ Un șarpe care mușcă și din pământ și cer.” (Iubirea). Gavril Moisa este un sentimental, frisonat uneori de un romantism optimist, chiar și atunci când scrie poezie cu nuanțe conceptuale și filozofice, scoțând un efect dintr-un sens cu tendință cifrică, inteligibilă în trepte, dezvoltând intelectualicește aluzia, mai ales în parodiile din ultima parte a cărții
CRONICĂ DE CARTE – GAVRIL MOISA: “ARHIPELAGUL IUBIRII” de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383187_a_384516]
-
a locurilor. A timpurilor. Stațiunea văzută de Sus, nu din stradă, de unde vezi capitolul, mereu altul, dar nu Romanul. Întregul. Sunt jurist. Am exercițiul Ordonanțelor, al frazei concise. Stăpânesc arta comunicării laconice. Pot să scriu o carte curată, fără încărcături sentimentale. Fără propoziții lungi, care să abată atenția cititorului obosit de la esență. Aș putea să încep cu un capitol despre CINSTE. Și cum să exemplific mai bine decât scriind despre hoți? Aproape că îi iubesc. Pedeapsa pentru furt fără violență se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
Stațiune - comparativ - e rai. Poți, pentru dinamica sexuală a poveștii, să mai introduci câteva fufe. Nu. Caravella e suficientă pentru Stațiune și pentru roman. Ar mai intra în discuție femeile rele de muscă; nu te interesează, țin de micile găinării sentimentale; în rest, nasc și cresc, convinse, copii; fac parte din uterul Stațiunii. Scrii; nici Romancierul nu stă degeaba... Filozoful a fost vizitat, azi-noapte, de Castelan; trăiește și vrea să salveze Stațiunea de „revoluția” pe care o pregătește Comitetul Cetățenesc! Este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
omul cu volanul nu e din categoria celor care te asasinează cu conversația lor incontinentă. Excelent. M-ar fi enervat să fie altfel. Afară e o dimineață frumoasă, iar Înăuntru, doar radioul se aude melancolic În surdină. Tipul e un sentimental. Stau tolănit pe bancheta din spate și mă simt bine. E cald, e plăcut, e liniștitor, În aer plutesc subtile arome florale. Mi se Închid ochii... NOTĂ După cum distinsul și inteligentul nostru cititor a Înțeles deja, Între reporterul de televiziune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
unei zone interzise. El Însuși nu s-a dezvăluit nimănui niciodată. Nimeni nu știe exact ce se petrece În spatele acestei frunți implacabile ca fațada unei piramide. Nu are nici prieteni pentru că discreția lui exagerată refuză comunicarea noastră balcanică, zgomotoasă și sentimentală, fără de care nu se poate trăi În spațiul acesta răsăritean. Cu siguranță că face parte din altă familie, are vîrsta definitivă a raselor vechi țorice frază pe care o așterni pe hîrtie o poți Întîlni Într-un text genial sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
curată / copilă pe veci adorată...“, „nemîngîiatul tău mire“ și altele. În vase de tablă se decolorau trandafiri de hîrtie, Într-o mică vitrină improvizată moțăia o păpușă cu pleoapa căzută. Era atîta ridicol și atîta kitsch În tot acest bazar sentimental și totuși atunci am Înțeles pentru o clipă ce Înseamnă cuvîntul toleranță. Mă aflam În cimitirul românesc și m-am emoționat și mi-a venit să plîng. E moină afara. O vreme de mort. Și eu nu știu cum să fac să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
un album de fotografii, cînd problemele nu au fost Încă inventate, nici politica, nici filosofia și nefericitul ăla de prinț nu și-a pus Încă Întrebarea „a fi sau a nu fi“. Ce bine mă simt În această lume simplă, sentimentală și zaharisită ca un muzeu de Kitschuri, departe de deșerturile argintii cu circumvoluții secate prin care se tîrăște tot mai lent, tot mai stins, bătrîna cobră. Și deodată mă ridic atît de curată În lumina acestei amieze de parcă ploaia a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Am dreptul constituțional să lucrez și n-am să-l distrug pe Avram de dragul Domniilor Voastre! - se răstea la sfârșit de săptămână către cei care se luau cu el la harță în numele sfintei duminici. Și-a botezat mașinăria Avram din motive sentimentale. Avram huruia și în ziua în care am prins toate cele trei pisici din jur, am legat gura sacului și am făcut un calcul aparent logic: dacă o pisică, în mod firesc, cade întotdeauna în picioare, atunci trei pisici vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
nu evreiește? — Pentru că dumneata n-ai păcătuit față de mine, de-aia. Degeaba faci speculații, pe dumneata eu nu pot să te iert. — Așadar ții la mine? E foarte important să aflu. — Și unul ca dumneata îl face pe fratele său sentimental! Știi ce? Să presupunem. Mai mult nu declar. Hai să ne culcăm și să nu visăm nimic, dar mai întâi bea-ți cafeaua, că se răcește. Era o fotografie a lui Igor Gherasimovici, cum stă îmbrăcat drăguț la tribuna oficială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
întunecate și triste, fără pic de roșu în ele. Nu m-am gândit niciodată că toamna putea fi atât de cuminte și palidă. Mi-am spus cu hotărâre că dacă m-aș duce acasă, probabil m-aș îmbăta crunt și sentimental. Puteam face asta la fel de bine și cu oameni în jur. Zgomotul s-a revărsat imediat cum am deschis ușa din față, ca și cum aș fi luat capacul unei oale sub presiune. Holul era plin de oameni care se sprijineau de pereți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
cu desenul, un joc subtil între alb și negru conținând tot spectrul culorilor. Nunu mă prevenise că nu mă voi elibera niciodată nici de el și nici de artă, că va muri dacă-l părăsesc. Părinții mei foloseau același șantaj sentimental ca să mă țină acasă. Mă durea să știu că atâtea lucruri de neacceptat erau acoperite de cuvântul „iubire“. Cu toate că eu și Nunu începuserăm să luăm drumuri diferite, legătura noastră devenise și mai intensă - ca boala care, apropiindu-se de sfârșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
fi prezentat mulțimii și aș fi salutat elegant. Pe atunci eram încredințat că, de-ar fi posibil și de s-ar împlini toate acestea, mulțimea în care eram ar fi exultat sălbatic. Probabil că tocmai această comuniune de spirit, această sentimentală comuniune cu mulțimea a protejat, în jocul meu, imaginea de sine, o imagine care mi s-a arătat parcă aievea după câteva zile. Stând culcat pe divan în cămăruța mea întunecată, mi-am închipuit că, pe o estradă așezată în mijlocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
risipi, afectul meu refuza acest adevăr. Se știe doar că, cu cât un sentiment îl stăpânește mai puternic pe un om, cu atât mai slabă este capacitatea acestui om de a se autoobserva. Cât timp mă aflam sub acțiunea cocainei, sentimentale trezite de ea erau atât de puternice și de mărețe, încât puterea mea de autocontrol slăbea până la nivelul caracteristic bolnavilor mintal. Așadar sentimentele care mă stăpâneau când eram sub efectul cocainei nu puteau fi frânate de nimic, ele manifestându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
pentru supoziția de mai sus și, după cum mi s-a părut mie, l-am și aflat. De exemplu, un tânăr bun și sensibil, pe nume Ivanov, se află la teatru. Înjur e întuneric. Se joacă actul trei al unei piese sentimentale. Cei răi par să iasă victorioși și, de aceea, se înțelege, sunt aproape de pierzanie. Eroii buni se îndreaptă spre moarte și, de aceea, cum e firesc, se află în pragul fericirii. Totul se apropie de finalul fericit și justițiar, atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
apăsa cu lapis pe tăieturi. (Cu plumbul În piept...) uneori pe Blok, Anenski, Gumilov... Și pe atîția alții, dar fragmentar. Ce era deci zațul? CÎteva strofe din Byron, Musset. (Flămînzirea nu priește memoriei, orice ar spune stoicii), Verlaine, Le colloque sentimentale, Lamartine, ca și unele versuri care-i apăreau disparat, rupte din context: „Vous mourûtes où bord au vous fûtes laissée“ de Racine sau Corneille. „De altfel, domnilor, la ce-ar folosi o bibliotecă personală? În primul rînd ca memento. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
că toate privirile erau Îndreptate spre el, cu o undă de reproș. 9. A doua zi X, el Însuși puțin mahmur, cotrobăi prin cărți, pe care pînă atunci nici nu le văzuse bine. Chestia cu valoarea lor - evident În fața celei sentimentale - i se părea exagerată. Singura demnă de atenție din Întreaga colecție i se părea - Jurnalul de campanie al unui ofițer rus - restul ar fi fost În stare să i le Înapoieze lui Arcadie Ipolitovici, dacă o astfel de ofertă n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Ceea ce m-a Îndemnat să vă scriu a fost această incredibilă cutezanță, credința că cea mai mare parte a corespondenței ar mai putea exista și că s-ar putea afla În posesia unei persoane (citez din memorie) „care din rațiuni sentimentale sau din alte considerente nu dorește să se despartă de acele prețioase documente“. Atunci, la conferință, nu mi-a trecut prin cap să vă pun o Întrebare: de unde, brusc, această certitudine, cînd doar cu doi ani În urmă n-ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
se născuse în familie de catolici și studiase în străinătate, la Strasburg și la Roma, teologia romanocatolică. Ca preot slujise în mai multe parohii catolice din Ardeal. Trecerea de la romanocatolici la ortodocși a preotului Cadar s-a făcut din motive sentimentale, după cum mi-a spusă tatăl meu. El a vrut să se căsătorească, ceea ce la catolici era și este interzis, și, pentru fata învățătorului Iacobeanu lasă catolicismul și ajunge în parohia ortodoxă din Lunca - Filipeni. După arestarea preotului Păvăluță, rămâne singur
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ani după acest eveniment, numărul absolvenților claselor primare crește semnificativ. În anul școlar 1915-1916 au fost 20 de absolvenți; 1917-1918 - 23 absolvenți; 1919-1920 - 21 absolvenți, 1920-1921 - 15, în 19211922 - 13, 1922-1923 - 23; 1923-1924 - 16; 1924-1925 - 27. Dintr-un motiv personal, sentimental, ne vom opri asupra seriei 19171918 și asupra celei din 1921-1922: Seria 1917-1918: 1. Boca Gh. Aristotel 2. Bârgoanu Gh. Vasile 3. Bucșa V. Spiridon 4. Crețu N. Ancuța 5. Cernat Gh. Virgiliu 6. Cernat T. Constantin 7. Hriscu T.
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și pedagogi. Poate cea mai mare dintre calitățile cu care a fost înzestrat profesorul Vasile Totolea a fost disponibilitatea de a da din acumulările și personalitatea sa celor care se pregăteau pentru a fi dascăli neamului, altfel spus, se reporta sentimental la elevii săi, văzuți ca oameni cu propria lor personalitate. Nu numai că avea disponibilitatea sufletească să dea elevilor săi, avea ce să dea, acumulase cunoștințe, studiase operele marilor pedagogi și psihologi, era bun la suflet, pentru că oamenii de cultură
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu știu de ce. Cabestany nu era tocmai un romantic. Însă poate că fiecare om are secretele lui... Din ’28 pînă-n ’36 i-a publicat opt romane. Cu ce făcea Într-adevăr bani Cabestany erau catehismele și o serie de foiletoane sentimentale avînd ca protagonistă o eroină de provincie, Violeta LaFleur, care se vindeau foarte bine la chioșcuri. Romanele lui Carax, presupun, le edita de plăcere și ca să-l contrazică pe Darwin. — Ce s-a ales de domnul Cabestany? Isaac suspină, Înălțîndu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
o figură spectaculoasă, Înveșmîntată Într-un costum grena care Îi Încingea talia În clin (a cuchilloă și lăsa să se Întrezărească niște pulpe lucioase În ciorapi de mătase fină. Profesorul Velázquez avea faimă de donjuan, iar unii spuneau că educația sentimentală a oricărei domnișoare de familie bună nu era completă fără un proverbial sfîrșit de săptămînă Într-un mic hotel de pe Paseo de Sitges, unde se recitau alexandrini tête-à-tête cu distinsul universitar. Eu, din instinct comercial, m-am ferit să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
litere foarte mari, altele, în paginile interioare, de mărime normală, dar toate păreau să se fi născut din capul aceluiași geniu al sintezei în materie de titluri, cea care permite dispensarea fără regret a lecturii știrii care urmează. Erau titluri sentimentale precum Zorile au Găsit Capitala Orfană, ironice precum Castana a Explodat în Gura Provocatorilor sau Votul Alb le-a Ieșit Negru, pedagogice precum Statul Dă o Lecție Capitalei Insurgente, răzbunătoare precum A Sosit Ceasul Reglării Conturilor, profetice precum Totul Va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
că cei mai buni specialiști ai noștri în tortură fac și gestul de a-și săruta fiii când ajung acasă, și unii, poate, ajung chiar să plângă când văd un film, Ministrul de interne nu e o excepție, sunt un sentimental, Mă bucur s-o aflu. Prim-ministrul răsfoi lent ziarele, se uită la fotografii una câte una cu un amestec de repugnanță și aprehensiune și spuse, Trebuie că vreți să știți de ce nu vă demit, Da, domnule prim-ministru, sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]