1,443 matches
-
ține gura întredeschisă nu pentru a comunica ceva, gestul se recuperează în sfera unui erotism funest. Interesantă este expresia de devitalizare pe care o degajă chipul ei, privirea nu exprimă tristețe, cât ceva mortificat, așa cum buzele întredeschise nu exprimă imediat senzualitate, ci în lipsa articulației discursive, ceva litificat. Feminitatea nu mai poate fi devoalată, devine insondabilă, element de atracție și repulsie pe care se fondează nesiguranța, anxietatea. Acest bust are ceva statuar, reificat. Din fundalul de cărămiziu-ocru este eliminat complet orice detaliu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a muzicii, iar în acest program stau laolaltă atât perspectiva unei idilizări în sensul bucolicelor virgiliene, cât și perspectiva simbolistă a wagnerizării eroilor populari. Oricât ar părea de îndepărtate, cele două direcții, ele se regăsesc în arta plastică simbolistă, unde senzualitatea Jugendstil a țigăncilor lui Vermont și Luchian se întâlnește cu figura parsifalizată rodinian a lui Eminescu la Dimitrie Paciurea sau Filip Marin. Criticul sugerează același lucru cu privire la muzică, adresându-se, în special, tânărului George Enescu, protejat al reginei Elisabeta a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
În fundal, o menadă dansează cu un tirs în mână. Iese în evidență pântecul proeminent al lui Silen, ca și aspectul său grotesc, totul menit să sublinieze exuberanța dionisiacă, jovialitatea etilică, impudoarea dezinhibată, bucuria vieții și, ca expresie a lor, senzualitatea. Tema dansurilor menadelor va fi reluată în grafica pictorului, asociată uneori temelor macabre pe măsură ce simbolismul său se va colora sumbru, decadent. De altfel, există și aici o tensiune a contrastelor prin alăturarea corpurilor atrăgătoare ale celor două menade cu cel
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
să liniștească prin sunetul dublului său flaut vibrația sensuală a nervilor, adulmecând apropiatul nou delir" 213. Istoricii consideră că sursa de inspirație ar constitui-o pictorii flamanzi ai secolului XVII-lea, în special Iordaens. Avem, într-adevăr, un tablou al senzualității, pictat după toate convențiile academice. La picioarele Bacantei se mai află un alt instrument muzical, corpul ei de o albeață marmoreană contrastează cu corpul musculos al Faunului. Chiar dacă G.D. Mirea nu iese din sfera convențiilor academice, există însă o tentație
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
În romanul Domnișoara Christina (1936) al lui Mircea Eliade un personaj, pictor, îi atribuie lui G.D. Mirea portretul defunctei fiice de boier, un portret daimonizat eminescian, vivificat de prezența inefabil-malefică a moartei. Scriitorul îl considera pe pictor potrivit să transmită senzualitatea morbidă cu care-și înzestra personajul. IV.2. Kimon Loghi, Artachino, Petrașcu din lumea basmelor În "Cronica artistică, A XII-a expozițiune a Societăței "Tinerimea Artistică"" din Ilustrațiunea Română, T.A. Teodoru dedică o bună parte din articol pânzelor lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în fundal descoperim înconjurat de pădure un lac pe care plutesc lebede. Pictorul a ales închiderea naturală de rezonanță lirică, "lacul codrilor albastru", pentru sugestia unei intimități privilegiate și a unui farmec care-și dă măsura numai aici. Zâna respiră senzualitatea indecisă a femeilor fin de siècle, cu buzele întredeschise, cu un zâmbet misterios, cu aerul volatil propriu aparițiilor difuze sau cortegiilor hieratice în "pădurile sacre" böckliniene sau hodleriene. Zâna este un genius loci, spiritul acestei lumi feerice. Veșmintele translucide par
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
abandonului senzual pe care îl regăsim în tablourile cu subiect oriental, în special cele înfățișând haremuri sau scene de orgie. Universul basmului, în expresia pe care i-o conferă viziunea loghiană, poartă amprenta indelebilă a unei feminități enigmatice, a unei senzualități latente, a unei grații coregrafiate minuțios, de care se contaminează și puținele personaje masculine, cum este bărbatul din prim planul tabloului, care poartă flori galbene în păr și o brățară aurie pe un braț feminin. Devirilizarea se acordă cu ambiguitatea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în partea dreaptă jos în tuș negru cu penița: Theodorescu Sion, nedatat, 1913), un triptic inspirat din lumea basmelor, ambele aflându-se sub semnul sintezei dintre stilul Art-Nouveau și decorativismul bizantin. IV.4. G.D. Mirea Vârful cu Dor. Preambul la senzualitatea secesionistă G.D. Mirea realizează în Vârful cu dor una dintre cele mai mari compoziții din pictura română, dimensiune care conferă o anumită prestanță tabloului. Tabloul este inspirat de un fragment din Poveștile Peleșului de Carmen Sylva, pseudonimul reginei Elisabeta. Interesul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
acuarelă, 1910-1912), eșuează. Expresia chinuită a pictorului se relevă atât în poziția corpului, parcă chircit, în linia buzelor și în spectralitatea privirii. Pentru o scurtă perioadă de timp, Luchian cochetează cu lumea boemei, perioadă în care temele ei trec în senzualitatea liniilor Secession-ului, și mai ales în preocuparea pentru afișe, panouri decorative, un exercițiu de virtuozitate a liniei recuperabil din linia vestimentară și aceea a conduitei mondene. Un autoportret al lui Edvard Munch, Autoportrait à la cigarette (ulei pe pânză
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sufletești, fapt tipic pentru arta simbolistă, lucrarea precizează o dimensiune decadentă prin simbioza dintre iubire și moarte, cuplul freudian de forțe Liebenstriebe / Todestriebe care prezidează dinamismul dizolvant al existenței. Departe de a răspunde unor comandamente morale, compoziția relevă dimensiunea unei senzualități morbide, a unui transport voluptos prezidat de o feminitate care-l incorporează ca seducție și exacțiune, a unui fascin inomabil în proximitatea disoluției. Lucrarea invocă invitația la meditație pusă în scenă de un memento mori, pentru a o deturna către
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
părul femeii și mărul pe care-l întindea erau aurite, în Clown, unde ciucurii costumului erau auriți, sau în Pe gânduri, unde soclul este ornat cu o friză decorativă cu frunze și mere stilizate. Nudurile sale sunt voluptuoase, degajă o senzualitate care reprezenta o noutate pentru arta românească a momentului. Ideea de meditație este însoțită de linia elegantă a nudului feminin, asociere care imprimă un erotism sublimat, subtil acestor statuete. În primele statuete, feminitatea poartă sugestia unei exuberanțe incontrolabile, a unui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Bogdan- Pitești o comparație dintre Storck și Rops, ușor exagerată din punctul nostru de vedere, Adriana Șotropa remarcă avenit diferența: "Dacă statuetele lui Storck sunt senzuale, ele nu sunt "erotizate" ca în lucrările lui Rops"340. Dacă luăm în considerație senzualitatea incorporată erotismului, diferența comută în ceea ce la Rops devine aproape caricatural și cinic, salvând prin ironia superioară conținutul pornografic, pe când la Storck rămâne perfect cadrabil cu sensibilitatea simbolistă la stadiul unei sugestii îndepărtate. Diferența este între un decadentism în formula
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de relații tabuizate. Paciurea distruge relația de cuplu fatal, litigios, himeră/sfinx/femeie-bărbat/victimă, relație proprie sensibilității decadente, și își insolitează propriile sale himere, le desface de orice parteneriat dramatic. Ele nu mai sunt prizonierele unui vis voluptuos în care senzualitatea se intensifică în proximitatea morții, o moarte violentă asimilată actului sexual și prezidată de cuplul freudian Liebenstriebe / Todestriebe. Chipurile himerelor sunt cu mici excepții aceleași, ca și cum sculptorul ar fi ales să reproducă nu un tip, sau, mai degrabă, un arhetip
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
puternice trăsături realiste"350. Sfinxul (1912) lui Paciurea, spre deosebire de cel al decadenților, reprezentat ca o creatură hibridă, un monstru cu (inter)față feminină, este o creatură cu chip masculin, un tânăr de o frumusețe rece, cumva abstractă, fără nota de senzualitate a sfincșilor lui Von Stück, Moreau sau Malczewski. Sfinxului lui Paciurea îi lipsește corpul animal, este construit ca un bust și doar o gheară abandonată la marginea compoziției face aluzie la natura sa hibridă, monstruoasă. E ca și cum această animalitate s-
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
rezultatul accidental, rezidual al coitului. Madona lui Munch nu corespunde în niciun caz funcției sacrale, desprinse din iconografia tradițională a compozițiilor cu tema Madona și Pruncul. Sânii, ambii expuși privirii, nu sunt înfățișați în exercițiul alăptării, ci pentru a accentua senzualitatea femeii. Figură maternală coruptă, Madona a devenit Veneră, iar Munch aplică după un cod decadent inversiunea malefică, acel "de-a-ndoaselea" pe care Gilbert Durand în Arte și arhetipuri îl înregistra printre mitemele decadente, făcând să apară în chiar datele unei iconografii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în 1907, dar de data aceasta femeia, cu aceeași expresie de lascivitate, se află în picioare, iar reptila îi înconjoară corpul lăsându-i dezvelit bustul și odihnindu-și capul pe umărul ei, cu gura deschisă ca pentru a ataca. În Senzualitate (1891), șarpele încolăcește corpul femeii-Melusină, trecându-i printre coapse asemeni unui gigantic penis, în timp ce privirea ei se păstrează în aceeași notă lascivă. Elementul viril o pune în posesia puterii, dar o și predă unei ambiguități sexuale pe care Gudrun Körner
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
posedă. Ca preoteasă a unei ceremonii cultuale, ea este proiecția imaginației bărbatului. Noțiunile unei mascarade hermafrodite, transsexuale sunt autosugerate"366. Gudrun Körner reține această dramatizare aparent facilă a avatarurilor malefice ale sexualității ca proiecție fantasmală a libidoului. Acest paroxism al senzualității, în care este ambalat răul, îi conferă femeii competența sacerdoțiului impus de un cult păgân, oficiind un ritual enigmatic, precum Salammbô din romanul omonim al lui Flaubert. Dar adesea, ea se remarcă și în calitatea Marii Prostituate cultice, pregătite pentru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mâna către un fruct care se află pe o masă, însă fără a-l atinge. Sub aspect formal, tratarea temei se îndepărtează de tradiția iconografică, atenția pictorului s-a focalizat mai degrabă asupra unei reprezentări feminine a dorinței, cu o senzualitate însoțită de anxietate, care caracterizează sfârșitul de secol XIX. Gestul prin care femeia își acoperă gura cu o batistă rămâne misterios, este greu de spus dacă aceasta vine în continuitatea temei păcatului mortal, ca blocare a discursului, dacă rămâne un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lua o cu totul altă turnură, mai intelectualizată, cu un cadru bine precizat, cel al unei intimități mai degrabă domestice, în care transpare din când în când o notă vagă de provocare. Nudurile sale se bucură de popularitate tocmai pentru senzualitatea lor, pe care S. Maur o plasa în contextul morfozelor decadente care reclamă feminintatea sub semnul frisonului nevrotic al unei patologii a voluptuoaselor isterice. Pallady asociază, în sensul decadenței, reflexivitatea cu senzualitatea, nudul său care emană subtil toxinele erotice are
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Nudurile sale se bucură de popularitate tocmai pentru senzualitatea lor, pe care S. Maur o plasa în contextul morfozelor decadente care reclamă feminintatea sub semnul frisonului nevrotic al unei patologii a voluptuoaselor isterice. Pallady asociază, în sensul decadenței, reflexivitatea cu senzualitatea, nudul său care emană subtil toxinele erotice are o atitudine căutat meditativă. Prin contrast, ca expresie a unei degenerescențe superioare, este recuperată tensiunea dintre febricitările voluptoase și litificarea afectivă a unei feminități mașinale, tentaculare. "Domnul Th. Pallady, pictorul aristocrat al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ulei pe carton, 0,980 x 0,570 cm), aflat în prezent la Muzeul Național de Artă al României, Pallady urmează rețetarul simbolisto-decadent al înscrierii feminității într-o arie a ambiguității, abandonată complet pulsiunilor sale sexuale. Într-un alt tablou, senzualitatea se dublează de o notă de reverie. Culcată pe niște perne pe un divan, cu o moliciune orientală de odaliscă, femeia pare transportată în paradisul artificial al unei feerii opiacee, în timp ce farmecul corpului este expus privirii. Cearșaful îi maschează discret
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care introduce o aluzie, un accent senzual printr-un gest premeditat. Femeia adoptă o poză voluptuosă, cu brațele ridicate ca într-o figură coregrafică, un gest de baiaderă, de răsfăț voluptuos, cu ochii închiși, iar corpul și gestul absorb întreaga senzualitate. Părul desfășurat în dezordine are o culoare flamboiant-portocalie. Deși respectă datele academice ale nudului, lipsit de păr pubian, sexualitatea coaptă a femeii este accentuată prin volumul coapselor, fără a atinge steatopigia feminității klimtiene din Danae, unde aceasta este fecundată de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sunt dispuse strategic. Una dintre ele este plasată aproape între coapsele femeii, într-un joc aluziv al transpoziției, floarea îndeplinește rolul unei metafore. Cealaltă se află în dreptul unuia dintre sâni, astfel că pistilul atinge aproape sfârcul acestuia. Întregul potențial de senzualitate derivă din detaliul floral și în acest sens, tabloul lui Pallady, precum și cel al Klimt, dobândește o dimensiune decadentă: floralul nu mai reprezintă o expresie a lilialității, purității virginale, precum floarea de câmp a pastoralelor diafane. Floarea de culoare albă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și alături de trupul femeii luminează tabloul. Plăcerea rezidă în acest contact sau în iminența acestui contact în care floarea nu mai joacă un rol ornamental, sau unul al transcenderii corporalului, o spiritualizare a datelor fizice, ci dimpotrivă, se încarcă de senzualitate și carnalitate. Este o floare sexualizată, o floare a răului, artificială și coruptă ca florile cu care se regizează seducția. În catalogul celei de-a doua expoziții a lui Th. Pallady ținute la Ateneu 370, apar listate printre compozițiile sale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de factură simbolistă, Christ răstignit, Ispită, În infinit, Căință, Sirenă, Studiu pentru Cosinzeana, și numeroase tablouri cu subiecte florale, o parte dintre acestea, Kala albă, Kala și Iris, reflectând interesul pictorului pentru horticultura exotică care participă la câteva din mizanscenele senzualității decadente. Un nud similar, în aceeeași postură, dar așezat vertical, este prezent pe coperta volumului de poezii Salomeea al lui Adrian Maniu, volum apărut în 1915, același poem apărut în Noua Revistă Română, din același an, fiind ilustrat cu reproducerea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]