2,035 matches
-
de plăși. Articolul 12 Tratamentele judecatoriloru din fiecare aceste clase se voru regulă dupe cum se prevede în alaturatulu tablou. Articolul 13 În casu de bola, sau ori-ce altă lipsa a judecătorului, funcțiunile lui se voru putea îndeplini de adjutorulu seu. Articolul 14 Adjutorulu poate fi trimisu de judecatoru în cercetări la fața loculul ori de căte ori elu va găsi de cuviință. Articolul 15 Adjutorulu, nefiindu trimisu în cercetări va asista la tote audiențele, pentru lucrările de cancelaria. Titlul III
LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151960_a_153289]
-
cele-l-alte capitale de județe. Articolul 29 Tratamentele judecatoriloru din fie-care aceste clase sînt regulate conformu cu alaturatulu tablou. Articolul 30 Fie-care judecatoriu de județe își va face unu regulamentu specialu spre a regulă mai cu amaruntu ordinea și modulu serviciului seu. Acestu regulamentu deliberatu și de curtea respectivă și aprobată de Ministerulu Justiției se va țipari și se va urma întocmai. Aceste regulamente voru fi, pe catu se poate, măi uniforme pentru tote judecatoriele. Titlul IV. Tribunalele comerciale. Articolul 31 Căușele
LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151960_a_153289]
-
și ÎI și care reunescu și cele-l-alte condițiuni prescrise de art. 34, 35 și 36. Listele alegetoriloru se voru compune conformu celoru prescrise la art. 33, 37, 38 și 39. Articolul 47 Pentru acele orașe, primăria va convoca în pretoriulu seu în dioa de 15 Septemvrie pe toți comercianții alegetori cuprinși în lista spre a procede la alegerea judecatoriloru comercianți permanenți. Articolul 48 Alegătorii presinti sub direcțiunea primarului și a doui secretari aleși dintre dinsi, voru procede prin votu secretu, la
LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151960_a_153289]
-
criminali. Articolul 62 Candu primul-președinte lipsesce va fi înlocuitu de celu mai vechiu numitu dintre preseditii de secțiuni. Președinții secțiuniloru lipsindu voru fi înlocuiți de celu mai vechiu numitu dintre membri secțiunei. Articolul 63 Președintele curții de apelu sau locotiitorulu seu va însemna pe membrii ce au să formede cameră de punere în acusatiune sau curtea cu jurați. Elu va lua mesuri ca să nu se întrerupă lucrările ordinari ale curții apelative din causa lipsei de membri; și judecătorii ce au să
LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151960_a_153289]
-
putea face acesta lucrare fără ca să fie împiedicați pentru acesta de a lua parte la ședințele curții de apelu. Articolul 64 Pe fie-care anu îndată după terminarea vacanteloru mari, acolo unde sînt, măi multu de doue secțiuni, primul-pressedinte sau loco-tiitorulu seu, în ședința publică, fata cu ministerulu publicu și cu membri curții, va trage la sorți pe membri ce au să compună în timpulu anului secțiunile curtei. Președinții voru alternă între dînșii, așa în catu fie care să nu remana, doui
LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151960_a_153289]
-
Codului Penalu, formează curtea juratiloru pentru timpulu vacantieloru, voru fi competinti a judeca singuri în acestu timpul și apelurile causeloru corecționale. Articolul 69 Grefa curții cu jurați se va ține de grefierulu curtei de apelu sau de unu adjutoru alu seu. Serviciului portareiloru se va face pe lînga curtea cu jurați de portăreii curții de apelu. Se va alătura pe lînga aceeași curte cu jurați un numeru otaritu de aprodi pentru serviciului curții și mai alesu pentru chemarea juratiloru. Articolul 70
LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151960_a_153289]
-
mai alesu pentru chemarea juratiloru. Articolul 70 Circonscriptiunea fie-carii curții cu jurați va fi aceeași că a curții de apelu respectivă. Articolul 71 Fie-care curte își va face unu regulamentu prin care se va regulă mai pe largu ordinea serviciului seu, dilele candu curtea va judeca apelurile sentinteloru corecționali, serviciului camerei de acusatiune și alu curții cu jurați etc. Acestu regulamentu, delireratu de curte se va supune la aprobarea Ministrului Justiției care va face ca regulamentele tuturoruu curtiloru să fie pe
LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151960_a_153289]
-
procurorii de tribunale că și președinții de tribunale. Procurorii însă sînt datori a da celu d'anteiu esemplu de respectu către președinți și către cei-l-alți magistrați însărcinați cu aplicarea legiloru. Articolul 79 Candu procurorulu lipsesce se va înlocui cu substitutulu seu. Articolul 80 Procurorulu generalu de la curți poate asista la ori-care din secțiuni vă voi, și lua conclusiuni. Articolul 81 Procurorii de tribunale vor raporta, la casu de trebuința, procurorului generalu respectivu despre pedecile ce incerea mersulu lucrariloru justiției din județu
LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151960_a_153289]
-
pedecile ce incerea mersulu lucrariloru justiției din județu, precumu și despre observațiunile ce au de făcutu asupra împlinirii datorieloru agentiloru judecatoresci și asupra aplicării legiloru. Procurorulu generalu va putea merge însuși spre a cerceta starea lucruriloru și va esercita dreptulu seu de disciplină prin președintele curții sau prin Ministeriulu Justiției. Articolul 82 Procurorii de tribunale voru avea asemenea de aproape privighere asupra judecatoriloru de plăși, si voru raporta procurorului generalu, la casu de trebuința. Articolul 83 Substitutulu sau procuroru de secțiuni
LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151960_a_153289]
-
de județe unu numeru de aprodi și omeni de serviciu cari se voru însemna prin budgetulu anualu. Articolul 90 Grefierii și portăreii sînt supuși a da cauțiune și a depune juramentu înaintea președintelui. Articolul 91 Grefierulu, sau în lipsă ajutorulu seu, va asista la tote ședințele și va lua note, vă redacta procesele verbale, si va contra-semna tote actele încheiate de curte sau de tribunalu. Ori ce actu esitu de la o curte sau tribunalu și necontra-semnătu de grefieru sau de ajutorulu
LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151960_a_153289]
-
va asista la tote ședințele și va lua note, vă redacta procesele verbale, si va contra-semna tote actele încheiate de curte sau de tribunalu. Ori ce actu esitu de la o curte sau tribunalu și necontra-semnătu de grefieru sau de ajutorulu seu se va socoti că nulu. Grefierulu este capulu cancelariei sale, și are dreptulu de controlu și privighere asupra impiegatiloru grefei. Elu va păstra tote actele, procesele verbale, registrele și colectunile de legi. Va păstra asemenea, sub a sa răspundere, tote
LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151960_a_153289]
-
loru. Oră plecării membriloru se va subscrie totu în acestu registru. Judecătorului sau supleantulu, care nu va fi subscrisu, sau care nu va fi justificatu legitimă causa a lipsei sale mai înaintea închiderii registrului, vă perde pe acea di onorariulu seu în folosulu fiscului de și a venitu mai tardiu și a luatu parte la judecați. Grefierulu și procurorulu, voru formă, la finele lunei, procesu-verbalu de aceste lipse, spre a se regulă statului lunaru. Articolul 115 Anul judecatorescu pentru curțile de
LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151960_a_153289]
-
prejuditiulu ART. 1309, din Codulu Civilu. § 4. Privegherea și pedepsele disciplinarii Articolul 120 Ministrulu Justiției are dreptulu de priveghere și disciplină asupra tutuloru tribunaleloru și curtiloru. Articolul 121 Fie-care curte are dreptulu de priveghere și disciplină asupra tribunaleloru din ocolul seu. Articolul 122 Fie-care tribunalu și curte are dreptulu de disciplină asupra membriloru ce le compune. Articolul 123 Membrii ministerului publicu sînt șu puși sub directă privighere și disciplină a Ministrului Justiției. Articolul 124 Pedepsele simple disciplinarii sînt: prevenirea, censura, mustrarea
LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151960_a_153289]
-
lună. Suspendarca provisorie atrage cu sine perderea onorarului pe catu timpul tine. Timpulu suspendării va ține de la cinci-spre-dece dile pînă la doue luni. Articolul 126 Candu unu judecatoru se va abate de la împlinirea datoriiloru sale, sau vă compromite demnitatea caracterului seu, președintele tribunalului respectivu sau președintele curții respective, ilu poate preveni formalu, măi 'nainte de a i se aplică pedepsa disciplinară. Acesta prevenire se poate face, sau directu de către președinte, sau după inițiativa luată de ministerulu publicu, sau de Ministerulu Justiției
LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151960_a_153289]
-
și dupe o simplă incheere în camera de consiliu a sesiunei care se va afla în esaminarea procesului. Articolul 135 Curtea de casațiune va judeca chestiunile de pedepsele sau de avertismente totu-d'auna de urgență. Se voru publică în buletinulu seu, tote pedepsele de suspendare sau de destituire, pronunțate de acestă curte. Articolul 136 În tote cașurile de susbendare pronunțate de tribunale, curți sau curtea de casațiune, Minieteriulu Justiției va putea chema pe una din persoanele ce vă posedă condițiunile de
LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151960_a_153289]
-
Uniunea Artiștilor Plastici din România; 6. doamnei Jorica Negoescu Liliana, pictor, Uniunea Artiștilor Plastici din România; 7. domnului Mihaiescu Vintilă Constantin, artist decorator, Uniunea Artiștilor Plastici din România; 8. domnului Presecan Claudiu, pictor, Uniunea Artiștilor Plastici din România; 9. domnului Seu Ioan, sculptor, Uniunea Artiștilor Plastici din România; 10. domnului Tudor Ioan, Uniunea Artiștilor Plastici din România. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicata, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE București, 13 mai
DECRET nr. 319 din 13 mai 2004 privind conferirea Ordinului şi Medaliei Meritul Cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157898_a_159227]
-
mai apropiatu, sau ca împiedicarea alegata n-ar fi legitimă sau n-ar fi probata. Articolul 19 În comunele unde este unu singuru comisaru de poliția, daca acela se află impedecatu pentru cuvinte legitime, primarulu comunei sau, în lipsa-i, ajutorulu seu, ilu va suplini pre catu timpul va ține împiedicarea. Articolul 20 Primarii comuneloru, sau, în lipsale, ajutorii loru, voru da tribunalului sau judecătorului politianescu, după localități și împrejurări, conformu celoru prescrise în art. 139, si urmatorele, tote actele, obiectele și
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
Procurorii de lîngă tribunalele de anteia instanță și toți ceilalți oficiari ai poliției judiciare, voru ave, în esercitiulu functiuniloru loru, dreptulu de a cere nemijlocitu ajutorulu puterii publice. Articolul 25 Procurorulu, la casu de împiedicare, va fi înlocuitu prin substitutulu seu, sau, candu acesta nu s-aru pute, printr-unu judecatoru însărcinatu speciale de președinte. Articolul 26 Procurorii de lîngă tribunalele de anteia instanță voru fi îndatorați, îndată ce află unu delictu, să dea în scire procurorului generale alu curții de apelu, si
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
împuterniciții loru. Dacă denunțătorii sau împuterniciții loru nu sciu sau nu voescu să subscrie, procuratorulu va face mențiune de acesta. Procuratiunea va remane totu dăuna alăturată la actulu de denunțare, si denuntatorulu va fi admisu a scote copia după, actulu seu de denunțare. Articolul 31 În tote cașurile de delictu flagrante, daca faptulu va fi de natură a trage după sine o condemnatiune criminale, procuratorulu tribunalului va merge fără nici o intardiare la fața locului spre a face procesele verbali necesarie pentru
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
ave informări de datu. Procurorulu va insciinta de mergerea să pe judecătorului de instrucțiune, fără cu tote acestea, a fi datoru sa-lu aștepte spre a procede. Articolul 32 Procurorulu va pute încă, în casulu articolului precedente, să chiame la procesului seu verbale pe rude, vecini sau pe omenii casei, pe cari fi va crede în stare să dea lămuriri asupra faptului, va primi declarările loru pe cari numiții le voru subscrie; declarările priimite în urmărea acestui articolu și a articolului precedente
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
sau nevoindu a le subscrie, se va face mențiune de acesta. Articolul 33 Procurorulu va pute opri pe ori cine de a esi din casă, sau de a se depărta de la loculu unde se face cercetarea, pînă după incheerea procesului seu verbale. Contravenitorii se voru pune la arestu, dacă se voru pute prinde. Acesta pedepsa va fi pronunțată de judecătorului de instrucțiune, în urma conclusiuniloru procuratorului și după ce contravenitorulu va fi fostu citatu; iar dacă acesta nu se va înfățișa, pedepsa să
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
greutatea sau spre ușurarea lui, procuratorulu va face procesu verbale de dînsele, si va pune mana pe ele. Articolul 37 Obiectele luate de procuratoru voru fi încuiate sau inveluite ori numai închise după natură loru, etiquetate și sigilate cu sigiliulu seu. Articolul 38 Operațiunile prescrise prin articolele de mai susu, se voru face în presenta prevenitului, dacă va fi arestatu, sau, daca elu însuși nu vă voi sau nu va pute să asiste, în presinta unui alu seu împuternicitu. Obiectele i
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
sigilate cu sigiliulu seu. Articolul 38 Operațiunile prescrise prin articolele de mai susu, se voru face în presenta prevenitului, dacă va fi arestatu, sau, daca elu însuși nu vă voi sau nu va pute să asiste, în presinta unui alu seu împuternicitu. Obiectele i se voru presinta spre a le recunosce și a le însemna cu mana să, dacă ar cere trebuința, si la casu de nesciinta sau refusu din parte-i, se va face mențiune de acesta în procesului verbale
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
timpulu comiterii delictului. Articolul 41 Procesele verbali ce va face procurorulu, în virtutea articoleloru precedenți, voru fi redactate în ființă și cu subsemnătura comisarului de poliția, alu comunei unde s-a comisu crimă sau delictulu, sau a sub-prefectului ori a adjunctului seu, sau a primarului ori a adjutorului seu, sau a doui cetatiani dolmiciliati în aceeași comună. Va pute cu tote aceste procurorulu să facă procesele verbali fără asistență de marturi, candu nu va fi putință să și-i procure îndată. Fia
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
ce va face procurorulu, în virtutea articoleloru precedenți, voru fi redactate în ființă și cu subsemnătura comisarului de poliția, alu comunei unde s-a comisu crimă sau delictulu, sau a sub-prefectului ori a adjunctului seu, sau a primarului ori a adjutorului seu, sau a doui cetatiani dolmiciliati în aceeași comună. Va pute cu tote aceste procurorulu să facă procesele verbali fără asistență de marturi, candu nu va fi putință să și-i procure îndată. Fia care foia a procesului verbale va fi
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]