46,702 matches
-
Duhul”. (Sf. Vasile cel Mare, Despre Sfântul Duh, cap. 15, Studiu introductiv, traducere, note si indici de Pr. Prof. Dr. Constantin Cornițescu și Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, PSB, vol. 12, Editura IBMBOR, București, 1988, p. 49). footnote>. „Cunoaștem - spune Sfântul Grigorie - patru elemente din care a fost constituită lumea. Acestea sunt cunoscute de toată lumea fără să le mai dăm numele ... Într-adevăr, Dumnezeu este Mântuitorul nostru Care împlinind iconomia mântuirii noastre, a intrat într-unul din cele patru elemente, anume
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Despre Botez, PG XLVI, col. 585ABC. Sfânta Treime, natură necreată, mărturisită și invocată în Botez, devine călăuză a vieții reînnoite prin nașterea duhovnicească. (A se vedea Idem, Marele cuvânt catehetic, cap. XXXIX, PG XLV, col. 100B) la Marius Telea, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni, p. 399; Sfântul Grigorie de Nyssa mai prezintă Botezul ca reactivare simbolică a morții reale și a Învierii lui Hristos și în opera La lumina divină, PG XLVI, col. 585AB. footnote>. Prin afundarea candidatului la Botez sau a
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
585ABC. Sfânta Treime, natură necreată, mărturisită și invocată în Botez, devine călăuză a vieții reînnoite prin nașterea duhovnicească. (A se vedea Idem, Marele cuvânt catehetic, cap. XXXIX, PG XLV, col. 100B) la Marius Telea, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni, p. 399; Sfântul Grigorie de Nyssa mai prezintă Botezul ca reactivare simbolică a morții reale și a Învierii lui Hristos și în opera La lumina divină, PG XLVI, col. 585AB. footnote>. Prin afundarea candidatului la Botez sau a catehumenului de trei ori în
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
în locul pământului și prin întreita scufundare în acest element, harul dobândit prin învierea cea de a treia zi”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, cap. 35, PSB, vol. 30, p. 335. footnote>. Continuând ideea, Sfântul Grigorie scrie: „... de aceea ne afundăm de trei ori în apă și ne ridicăm de fiecare dată în sus, închipuind prin afundare și ridicare îngroparea cea mântuitoare și învierea cea de a treia zi, gândindu-ne la Stăpânul lumii că
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
vieți total reînnoite, a unei vieți noi în Hristos Domnul<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De vita Moysis, PG XLIV, col. 364B. footnote>. Poporul închipuie pe fiecare credincios, stânca - pe Hristos și mana - hrana cerească<footnote Despre aceasta din urmă, Sfântul Grigorie oferă destul de multe amănunte: „Căci se porni să plouă hrană ca o rouă din cer și nu de pe pământ, cum se întâmplă după legea firii. Roua aceasta cădea peste ei dimineața, dar apoi ea se făcea hrană pentru cei
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
multitudinea de arme simbolizează patimile sufletului care robesc omul; acesta trebuie să le treacă prin apa sfințită a Botezului și nu mai trebuie să le întrețină odată ce a fost scos și a ieșit de sub tirania lor. În acest sens, și Sfântul Vasile cel Mare - fratele Sfântului Grigorie al Nyssei - exclamă: „Cum a preînchipuit marea botezul? Prin faptul că a separat (pe israeliți) de faraon, după cum baia aceasta (separă) de tirania diavolului. Aceea ucidea în (valurile) ei pe dușman, în această (baie
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
sufletului care robesc omul; acesta trebuie să le treacă prin apa sfințită a Botezului și nu mai trebuie să le întrețină odată ce a fost scos și a ieșit de sub tirania lor. În acest sens, și Sfântul Vasile cel Mare - fratele Sfântului Grigorie al Nyssei - exclamă: „Cum a preînchipuit marea botezul? Prin faptul că a separat (pe israeliți) de faraon, după cum baia aceasta (separă) de tirania diavolului. Aceea ucidea în (valurile) ei pe dușman, în această (baie) este ucisă dușmănia noastră, cea
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
această (baie) este ucisă dușmănia noastră, cea către Dumnezeu. Din aceea, poporul (Israel) a ieșit nevătămat; din apa (botezului) noi ne ridicăm ca înviați din morți, mântuiți prin harul celui care ne-a chemat”<footnote Sf. Vasile cel Mare, Despre Sfântul Duh, cap. 14, studiu introductiv, traducere, note și indici de Pr. Prof. Dr. Constantin Cornițescu și Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, în col. PSB, vol. 12, Editura IBMBOR, București, 1988, p. 47. footnote>. Sfântul Ambrozie, referindu-se la aceeași idee
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
IBMBOR, București, 1988, p. 47. footnote>. Sfântul Ambrozie, referindu-se la aceeași idee și același simbolism, precizează: „în acea trecere a evreilor (prin Marea Roșie), în care egiptenii au pierit, iar evreii au scăpat, a fost anticipată încă de pe atunci închipuirea Sfântului Botez. Căci, ce altceva învățăm zilnic în această taină, decât că vina este luată de ape și că greșeala se șterge cu ele, însă evlavia și nevinovăția rămân pururi ocrotite? Ai auzit că părinții noștri au fost sub nor, și
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Botezului”<footnote Jean Laporte, Părinții Greci ai Bisericii, traducere din limba franceză de Stanca Pavai, Editura Galaxia Gutenberg, Târgu Lăpuș, 2009, p. 184. footnote>. Omul - chip (εἰχών) al lui Dumnezeu, cu menirea de a deveni asemenea cu Dumnezeu În concepția Sfântului Grigorie al Nyssei și, în general, a întregii literaturi patristice, toți oamenii sunt creați după chipul lui Dumnezeu, dar la asemănare ajung numai sfinții, cei care cooperează cu Dumnezeu, deci, asemănarea este rezultatul cooperării dintre chip și har. În gândirea
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Omul - chip (εἰχών) al lui Dumnezeu, cu menirea de a deveni asemenea cu Dumnezeu În concepția Sfântului Grigorie al Nyssei și, în general, a întregii literaturi patristice, toți oamenii sunt creați după chipul lui Dumnezeu, dar la asemănare ajung numai sfinții, cei care cooperează cu Dumnezeu, deci, asemănarea este rezultatul cooperării dintre chip și har. În gândirea patristică, chipul este asemănarea în potență, iar asemănarea este chipul împlinit. Prin termenul „chip” se arată ceea ce este omul de la creație, iar prin „asemănare
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
dintre proiect și realizare și au precizat: chipul este dat, iar asemănarea se dobândește. Chipul este capacitatea omului de a sta în relație personală cu Dumnezeu, iar asemănarea este purtarea prezenței lui Dumnezeu de către om. „Chipul nu este chip - precizează Sfântul Grigorie - decât în măsura în care posedă toate atributele Modelului său”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre hominis opificio, PG XLIV, col. 185D. footnote>. Ființele umane au fost create după chipul lui Dumnezeu (Fac. 1, 26-27). Prin chip, omul este un vizavi al
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Teologie Dogmatică, mss. footnote>. Singura deosebire „pe care o observăm între divin și ceea ce îi seamănă, constă în aceea că dumnezeiescul este necreat, în vreme ce omenescul este prin creație”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Hexaemeron, PG XLIV, col. 84C. footnote>. Sfântul Grigorie de Nyssa vede importanța omului prin faptul că în Cartea Facerii, după ce omul a fost creat, se spune: „... și a văzut Dumnezeu că toate erau foarte bune” (Fac. 1, 31) și nu numai bune, cum se constatase la celelalte
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
spune: „... și a văzut Dumnezeu că toate erau foarte bune” (Fac. 1, 31) și nu numai bune, cum se constatase la celelalte făpturi de mai înainte”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Hexaemeron, PG XLIV, col. 91AB. footnote>. Pentru aceasta, „Sfântul Grigorie de Nyssa zice că omul este un Dumnezeu creat, omul este un Dumnezeu prin har. Dintre toate făpturile, omul singur este creat după chipul lui Dumnezeu”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, PG XLIV, col. 806CD; a
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Dumnezeu creat, omul este un Dumnezeu prin har. Dintre toate făpturile, omul singur este creat după chipul lui Dumnezeu”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, PG XLIV, col. 806CD; a se vedea și Ierom. Magistr. Nestor Vornicescu, „Învățătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre chip și asemănare”, în: Studii Teologice, Anul VIII (1956), Nr. 9-10, p. 587. footnote>. Dumnezeu „... ne-a făcut părtași la însăși podoaba firii Sale atunci când a pus în noi chipul Său”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
om arată vocația omului pentru nemurire; prin păcate, omul a devenit muritor, iar prin Învierea lui Hristos se restaurează deplin chipul, mai întâi în suflet și apoi în trup. Făcând referire la bunătățile de care a fost lipsită firea noastră, Sfântul Grigorie enumerându-le, scrie: libertatea, puritatea, fericirea, deschiderea cu care privea fața lui Dumnezeu, iubirea, îndepărtarea de orice rău, dreptatea în judecata morală, viața, rațiunea, înțelepciunea, mintea clară care înțelegea fără nici un voal etc<footnote Preot Dr. Vasile Răducă, Antropologia
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Grigorie enumerându-le, scrie: libertatea, puritatea, fericirea, deschiderea cu care privea fața lui Dumnezeu, iubirea, îndepărtarea de orice rău, dreptatea în judecata morală, viața, rațiunea, înțelepciunea, mintea clară care înțelegea fără nici un voal etc<footnote Preot Dr. Vasile Răducă, Antropologia Sfântului Grigorie de Nyssa, Editura IBMBOR, București, 1996, p. 141. footnote>. În concepția Sfântului Grigorie al Nyssei, chipul nu stă într-o anumită parte a naturii umane, ci omul întreg este chipul lui Dumnezeu. Sfântul Părinte subliniază că, chiar și în
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Dumnezeu, iubirea, îndepărtarea de orice rău, dreptatea în judecata morală, viața, rațiunea, înțelepciunea, mintea clară care înțelegea fără nici un voal etc<footnote Preot Dr. Vasile Răducă, Antropologia Sfântului Grigorie de Nyssa, Editura IBMBOR, București, 1996, p. 141. footnote>. În concepția Sfântului Grigorie al Nyssei, chipul nu stă într-o anumită parte a naturii umane, ci omul întreg este chipul lui Dumnezeu. Sfântul Părinte subliniază că, chiar și în exteriorul său, omul să arate că a fost creat după chipul lui Dumnezeu
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
că a fost creat după chipul lui Dumnezeu și că are însușirile necesare de-a se face asemenea cu Dumnezeu<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre hominis opificio, PG XLIV, col. 133D și 136C. footnote>. Omul după chip e pentru Sfântul Grigorie ceea ce omul e prin natură. Chipul cuprinde „atât ceea ce noi numim viața intelectuală (νοῦς), cât și viața supranaturală (πνεῦμα); ansamblul acestor realități constituie natura, căreia i se opune viața animală (ψυχή) care e adăugată. Deci, observăm că această noțiune
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
unit prin fire cu Dumnezeu, fără să fie panteism, cum bine a remarcat M. Lot. Borodine”<footnote Jean Daniélou, „Initiation à la mystique sacramentaire de l'Orient”, în: Revue des sciences philosophiques et théologiques, 1943, p. 666, nota 1. footnote>. Sfântul Grigorie de Nyssa, analizând in extenso problema chipului și asemănării, precizează că natura umană este chipul viu care participă la demnitatea și numele Modelului; această demnitate stă în capacitatea de a fi stăpân prin virtute, în puritate sau candoare, în
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
în liberul arbitru, în sentiment, în demnitatea sa împărătească în univers, în simplitatea sufletului, în nemurirea lui, în puterea de a cunoaște pe Dumnezeu, de a se uni și de a trăi cu El”<footnote Ierom. Magistr. Nestor Vornicescu, „Învățătura Sfântului Grigorie de Nyssa ...”, p. 589. footnote>. Deci, dacă noi avem chipul lui Dumnezeu de la creație, asemănarea cu Dumnezeu o dobândim însă prin libera noastră alegere. Asemănarea cu Dumnezeu se realizează printr-o viață curată, prin îndepărtarea de patimi, înstrăinarea de
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
importantă: „să nu-și închipuie cineva că toată cununa îi vine prin ostenelile sale”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre rânduiala cea după Dumnezeu (a vieții) și despre nevoința cea adevărată, PSB, vol. 29, pp. 459-460. footnote>. În acest sens, Sfântul Grigorie ne sfătuiește să nu jertfim lui Dumnezeu cu zgârcenie (cu micime de suflet) laudele și rugăciunile, „nici să aducem Stăpânului orice la nimereală, ci să-I închinăm ceea ce este de căpetenie în suflet, mai bine zis însuși sufletul întreg
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
locurile cerești”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre Rugăciunea domnească, Cuvântul II, PSB, vol. 29, p. 421. footnote>. Asemănarea cu Dumnezeu constă în faptul că omul reproduce într-o anumită măsură pe Dumnezeu. „Dacă cineva imită în viața sa - zice Sfântul Grigorie de Nyssa -, însușirile naturii divine, se preface într-un anumit fel în ceea ce acea imitare imprimă asupra ființei sale ... Prin schimbarea vieții noastre, noi ne înălțăm la conștiința asemănării noastre cu Dumnezeu. Cine se apropie de binefăcător să fie
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Cel din ceruri desăvârșit este” (Mt. 5, 48). Asemănarea cu Dumnezeu, desăvârșirea sau îndumnezeirea nu înseamnă identificarea cu Dumnezeu, ci un act de participare la atributele lui Dumnezeu pe măsura firii noastre create. În acest sens, paradigmatici pentru noi sunt sfinții. Și Dumnezeu voiește ca toți oamenii să devină sfinți, toți să devină asemenea cu El, căci toți sunt zidiți după chipul Său. Chipul lui Dumnezeu îl avem în noi din natură, însoțindu-ne în continuu; asemănarea, însă, ne este pusă
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
cu Dumnezeu, desăvârșirea sau îndumnezeirea nu înseamnă identificarea cu Dumnezeu, ci un act de participare la atributele lui Dumnezeu pe măsura firii noastre create. În acest sens, paradigmatici pentru noi sunt sfinții. Și Dumnezeu voiește ca toți oamenii să devină sfinți, toți să devină asemenea cu El, căci toți sunt zidiți după chipul Său. Chipul lui Dumnezeu îl avem în noi din natură, însoțindu-ne în continuu; asemănarea, însă, ne este pusă la îndemână de libera noastră voință, nu este un
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]