11,335 matches
-
Simona. Roate se nvârtește, nu trebuie să ne dăm bătuți, Ilinca. —Ai dreptate. În altă zi, întâlnind-o pe Ilinca la cumpărături, în piață, a observat cum fata își drămuia bănuții, cumpărând nu cu kilogramele, ci cu jumătățile și cu sferturile de kilogram și ca să motiveze, spunea că ea cu mamă-sa nu consumă atât de mult, fiind numai ele două. Pe Simona n-o răbda inima să vadă lucrul acesta. — Vă rog, cântăriți-mi două kilograme de roșii pentru mine
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
lor, apoi a condus-o la cunoștința unde avea să rămână peste noapte. —Matei, te rog din suflet să vii cât mai de dimineață, ca să-i prind și eu pe cei cu care am treabă. — Sigur. La șapte și un sfert este bine? —E bine. Începe să ningă serios, observă Cecilia. Chiar dacă este traficul mare dimineața și zăpada crește, până la opt tot ajungem. A îmbrățișat-o ținând-o mult la pieptul lui. Vezi să nu uiți să te trezești devreme. —Pa
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Cecilia nu-l mai aude, fiindcă deja cobora scările. Acest incident s-ar fi topit imediat în iubirea lor cea mare, ca toate cele de până acum, dacă ea n-ar fi ieșit vânt trântind ușa în urma ei. După un sfert de oră, Matei care privea meciul foarte implicat aude telefonul pe care nici nu vrea să-l ia în seamă pentru a nu fi deranjat, dar neîncetând să sune răspunde și află că Cecilia a fost grav accidentată. Rămâne blocat
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
generos. În urmă cu doi ani, în Japonia fiind, constataserăm că nu ne mai curge apa la robinet (fapt absolut fără precedent). Am telefonat fără întârziere la Regia de Apă, care a trimis o echipă în mai puțin de un sfert de oră. Nu era nimic serios; din greșeală, unul dintre noi rotise o rozetă care închidea și deschidea accesul apei la conductele din casă. Muncitorii și-au cerut scuze pentru deranj, ne-au mulțumit pentru vigilență și au dat să
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
în fața mea. Ea vorbea. Povestea se așternea, suavă, la picioarele noastre. Atunci când, în iarnă, cu două luni înainte, veniserăm să cumpărăm dulciuri pentru o rudă a lui Reiko, bolnavă în spital, fusese comisă fărădelegea. Lui Reiko îi trebuiseră aproape trei sferturi de oră pentru a se hotărî, timp în care mâinile cuminți împachetaseră zeci de combinații de felurite comori, în felurite cutii asortate, pentru a le scoate din nou și a le repune într-o nouă, instabilă încercare de a cuceri
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Joyce. Mai mult decât atât, dincolo de fenomenul intertextualității cultivate (proze și poeme din epoci literare diverse intră în dialog fertil), un fapt inovator trebuie consemnat la nivelul discursului: personajul central, prințul Genji, moare cu mult înainte de final, astfel că ultimul sfert al cărții este dedicat aventurilor galante ale lui prințului Niou (nepot al lui Genji) și ale generalului Kaoru (socotit de mulți drept fiu al lui Genji; în realitate, tatăl său fiind un alt personaj, Kashiwagi). Eleganța expunerii și rafinamentul retorico-stilistic
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
perdeluța de la geam, cu ziarul etc. Apoi, nu dormim niciodată la școală, în timpul conferințelor, al ședințelor de lucru, una dintre experiențele cele mai bulversante ale oricărui străin ajuns în Japonia. Se poate întâmpla ca, într-o sală de clasă, un sfert dintre elevi să doarmă, lucru care este perfect tolerat prin ignorare de către profesor. Imaginez pentru o clipă aceeași situație la noi. Nu, nu aceeași situație, ar fi imposibil un singur elev dormind ar suscita bășcălia întregului colectiv și dezaprobarea (dacă
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
și nu pot să zic că rozariul, cu cele peste cincizeci de Ave Maria și peste cinci Tatăl nostru, era rugăciunea mea preferată. Cel mai rău era însă Psalteriul în Postul mare, ce consta în trei rozarii și dura minim trei sferturi de oră. În timpul celor șapte ani la Roma rugăciunea era mult mai elaborată și îi dedicam mai mult timp. Am participat mereu cu maximă seriozitate în fiecare zi, de la liturghia simplă până la celebrările pontificale ale episcopilor și la liturghia papală
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
adoptat, un procent mare, 42,2%, dintre părinții adoptatori au evaluat-o ca fiind în mică și foarte mică măsură corectă. D. Raportarea realității la expectanțe. Corectitudinea/lipsa de corectitudine a informațiilor se răsfrânge asupra expectanțelor părinților adoptatori. Aproximativ un sfert dintre ei, consideră că, gravitatea problemelor manifestate de copii, indiferent că sunt medicale, psihologice, educaționale este mai ridicată decât li s-a prezentat, respectiv mai gravă decât s-au așteptat ei. Tot același procent consideră că, problemele de sănătate și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Asociind persoanele care nu răspund la aceste întrebări cu cei care afirmă că nu s-au informat despre serviciile sociale, identificăm o asociere semnificativă (V=0,486, p=0,01330). Prin urmare, putem, asuma că, motivul pentru care aproximativ un sfert dintre părinții adoptatori nu au oferit un răspuns la aceste întrebări poate fi lipsa de informare. Dintre cei care răspund 20,4% susțin lipsa serviciilor de recuperare psihomotorie și logopedice, 20% lipsa serviciilor de consiliere parentală, 18,1% lipsa serviciilor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
că, expectanțele eronate determină sentimente de frustrare 333 și de copleșire 334 părinților adoptatori și chiar riscul de eșec al adopției. Lipsa de informare este asociată nu numai cu expectanțe eronate, ci și cu o necunoaștere a serviciilor. Aproape un sfert dintre adoptatori nu răspund la întrebările referitoare la serviciile sociale destinate lor și copiilor adoptați, non-răspunsurile asociindu-se cu lipsa utilizării surselor de informare. 5.5 Caracteristicile copilului, resursele și confirmarea expectanțelor După descrierea independentă a dimensiunilor care vizează resursele
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
respondenți au considerat că, părinții adoptatori sunt iubiți la fel de mult de copiii adoptați, precum părinții biologici; peste trei pătrimi dintre respondenți au considerat că, este la fel de ușor să iubești un copil adoptat precum un copil biologic. În același timp, un sfert dintre respondenți au considerat că, este mai dificil să iubești un copil adoptat decât unul biologic, cauza principală fiind lipsa legăturii de sânge. În ceea ce privește copiii adoptați, aproximativ trei pătrimi dintre respondenți au o percepție favorabilă față de acești, considerându-i bine
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și aplicarea de către autorități era considerată o imixtiune în treburile Bisericii, dar și o nedreptate făcută acestor oameni. În opinia lui Șerboianu, cei mai mulți dintre călugării vagabonzi fuseseră victimele nedreptăților diverșilor stareți ai mânăstirilor, chiar dacă aceștia i-au "slugărit" aproape un sfert de viață. Șerboianu acuza faptul că autoritățile cunoșteau acest lucru, însă îl ignorau în întregime 69. Asemenea luare de poziție, pe când Șerboianu nici nu împlinise 30 de ani, este demnă de remarcat, arătând, în primul rând, curajul de care dădea
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
și au închis portița. Prin niște ferestruici mici de cristal (care nu ardeau) am privit atât eu cât și alții, cum ardea mortul. În mai puțin de zece minute a plesnit și i s-a topit carnea, iar după trei sferturi de ceas, toate oasele se făcuseră cenușă. Printr-un mijloc dibaci, au scos tabla de fier din cuptor, au răcit-o puțin și apoi au adunat cenușa mortului, și au pus-o într-o cutiuță de lemn, pe care-au
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
și să Încurce arma adversarului. După Încă un moment, acesta dăduse Înapoi patru pași și se bătea cu disperare, cu spatele lipit de zid și fără spațiu de manevră, pe când căpitanul se pregătea, metodic și sigur, să-i bage trei sferturi de lamă În primul loc descoperit și să Încheie socoteala. Ceea ce era ca și făcut, fiindcă, deși tânărul lupta curajos și mânuia bine oțelul, era prea focos și se bloca În propriu-i efort. Între timp, Alatriste auzea din spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
PARTEA ÎNTÂI CÂT RAI POATE FI ADUS PE PĂMÂNT Regele unei țări ploioase Ploua fără încetare. Prin geamurile aburite ale locuinței lumina zilei pătrundea cu multă sfială, deși se luminase de mult. Ceasul cu pendulă arăta ora nouă fără un sfert, deja. De jos, din stradă, urcau sunete și zgomote nedeslușite, de parcă între lumea de afară și cea dinăuntru s-ar fi interpus un filtru de pâslă. Și ieri plouase, și alaltăieri, așa că-n aer plutea o atmosferă de lacustră bacoviană
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
se pare periculos. Identitățile trebuie respectate, tocmai în numele valorilor universale de care vorbeam. Perpetuarea urii și a violenței între semeni indică faptul că omenirea nu s-a îndepărtat prea mult de stadiul de animalitate, în ciuda autoinfatuării sale spiritualiste. În ultimul sfert de secol, centrul de gravitate al politicii mondiale a trecut, în bună măsură, de la agenți publici ai Statului la entități private, la piață. În condițiile globalizării, să nu ne mirăm că "suprastructurii" nevăzute care conduce lumea, printr-o rețea foarte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
fi zărit de la distanță și protejat. Pe îmbrăcămintea sa, totdeauna imaculată, s-ar fi observat imediat - dacă ar fi fost rănit - și cea mai mică urmă de sânge, obligația combatanților fiind să-i dea acestuia, degrabă, toate îngrijirile. De un sfert de secol port straiele albe ale imunității. Eu sunt chezașul că - indiferent de câștigător - în final, între cele două părți va fi întocmit un act frumos și just, la care se vor uita cu toții plini de admirație și de respect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
liniște în orășel de parcă încremenise totul în ziua în care s-a auzit pentru prima oară orologiul. Trei bătăi prelungi, puternice; multe geamuri au vibrat ușor. Nu era un început de oră; celelalte trei orologii din așezare bătuseră de vreun sfert de ceas. Sunetul fiecăruia era bine știut. Oamenii s-au dus cu gândul spre Ceasornicar: unii au luat drumul atelierului. Chiar se va întâmpla ceva? Javra aia bătrână o luase razna atunci când le vorbise; va trece o oră, mai puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
și mergeau, destui, într-acolo: să aștepte împreună, să-i asculte el, pe urmă; n-o să-i cadă bine deloc! Peste o sută de inși stăteau, ciorchine, în dreptul orologiului. Poate s-ar fi strâns mai mulți, dar era dimineață, un sfert din populația adultă a târgului se afla la lucru în cele câteva manufacturi; și la câmp se găseau destui oameni. Cei adunați așteptau nerăbdători să treacă ora... Unii chicoteau; glumele lor nu prevesteau nimic bun. Alții stăteau țepeni, ca la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
Filozoful. „Și nu de minuni are trebuință urbea asta, ci de realități...” Lăcustele au fost reale. Vii, hămesite, imperturbabile. Nor. Au apărut la scurtă vreme după cele trei bătăi ale orologiului, tocând în popasul lor, prelung, mai mult de un sfert din verdele semănăturilor. Din acela al pomilor; iarba. În speranța că vor abate, cât de cât, hoarda ce picase, pacoste, asupra locului, târgoveții au aprins, de-a lungul drumeagurilor dintre brazde și livezi, mormane de gunoi. Cât cuprindea ochiul, fum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
stă suspendat de un fir de păianjen. Memoriile sale vor avea puține cuvinte. Vor fi publicate - mai mult ca sigur - într-o ediție de buzunar. Liliput. Microscopică. Este capabil să-și verse tot veninul pe un singur quadrat; pe un sfert, pe o milionime. Pentru înțepătură îi este suficient un punct. ...Cântam, așadar, la pian. Parcă trăgeam cu pistoalele. Andante-furioso. Muzica se găsea în pragul unei revoluții! Fader privea în tavan, iar noi ne continuam războiul. De profesori nu mai ascultam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
intitulat Șoseaua - a fost prezentat publicului. Maestrul în efecte speciale a făcut tot posibilul ca forma finală a peliculei să corespundă cât mai mult viziunii Regizorului, așa cum acesta, în unele momente, o dezvăluise echipei. În fiecare sală, spectatorii - după primul sfert de oră - au însoțit proiecția cu fluierături și cu strigăte de nemulțumire, pentru ca, pe măsura scurgerii timpului, mai toți să plece. Cei rămași, interesați ori poate doar ceva mai răbdători, au fost, până la urmă, dacă nu complet dezamăgiți, oricum, derutați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
Majoritatea jurnaliștilor români care au răspuns la chestionar câștigă mai puțin de 1000 euro pe lună din munca jurnalistică. Majoritatea jurnaliștilor care au ales să răspundă la chestionarul MediaAct au o diploma universitară (88 la sută); mai puțin de un sfert au o educație non-formală în jurnalism (13 persoane), iar 28 dintre participanții la eșantion nu au niciun fel de pregătire deontologică sau nu-și amintesc să fi participat la o astfel de pregătire. Rezultate principale Jurnaliștii au indicat, în marea
Ce cred jurnaliștii despre ei înșiși () [Corola-journal/Journalistic/80512_a_81837]
-
vin din profesie (11 răspunsuri) și din partea publicului (11 răspunsuri), iar publicul face comentarii incorecte (41 răspunsuri), la fel ca cele ale politicienilor (41 răspunsuri). În final, la întrebarea “Față de cine vă simțiți responsabil, ca jurnalist?”, mai mult de trei sferturi au răspuns că se simt responsabili față de propria conștiință, față de sursele lor, de publicul lor țintă, de standardele jurnalistice, de public în general și de valorile democratice (4.13).
Ce cred jurnaliștii despre ei înșiși () [Corola-journal/Journalistic/80512_a_81837]