1,584 matches
-
în aplicarea celor mai recente cuceriri ale științei agrozootehnice, în promovarea de criterii raționale de repartizare a forțelor productive pe tot teritoriul, în creșterea productivității muncii... Partidul lansează provocări care nu mai sînt auzite. Activiștii susțin că vor îndepărta aceste sfidări în măsura în care partidul le va asigura un statut și un nivel de viață. Mașina se pornește și toarce într-o pseudorevoluție care nu este decît un conservatorism. Colaborarea cu puterea și deci aderarea de principiu la proiectul ei este unul din
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
au fost arestate în cursul tulburărilor de la Brașov și că 50 ar mai fi încă reținute mai multe săptămîni după revenirea calmului. Radio Europa Liberă se interesează de evoluția unui anume Iliescu. Țara este blocată, însă șeful statului persistă în sfidările sale. SFIDĂRILE LUI CEAUȘESCU Neîndoielnic, sfidarea lui Ceaușescu nu se bazează decît pe o ruptură cu Moscova, la fel de radicală ca cea pe care Occidentul, legat de o imagine favorabilă a lui Gorbaciov și a URSS și-o imagina. Va trebui
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
arestate în cursul tulburărilor de la Brașov și că 50 ar mai fi încă reținute mai multe săptămîni după revenirea calmului. Radio Europa Liberă se interesează de evoluția unui anume Iliescu. Țara este blocată, însă șeful statului persistă în sfidările sale. SFIDĂRILE LUI CEAUȘESCU Neîndoielnic, sfidarea lui Ceaușescu nu se bazează decît pe o ruptură cu Moscova, la fel de radicală ca cea pe care Occidentul, legat de o imagine favorabilă a lui Gorbaciov și a URSS și-o imagina. Va trebui să se
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de la Brașov și că 50 ar mai fi încă reținute mai multe săptămîni după revenirea calmului. Radio Europa Liberă se interesează de evoluția unui anume Iliescu. Țara este blocată, însă șeful statului persistă în sfidările sale. SFIDĂRILE LUI CEAUȘESCU Neîndoielnic, sfidarea lui Ceaușescu nu se bazează decît pe o ruptură cu Moscova, la fel de radicală ca cea pe care Occidentul, legat de o imagine favorabilă a lui Gorbaciov și a URSS și-o imagina. Va trebui să se măsoare cîndva care a
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Ceaușescu este celebrat ca Mare Arhitect, Constructor, Creator, ca Titan și ca Vizionar. Lucrările au necesitat mutarea în alte locuințe a 40.000 de persoane. Unele mărturii arhitecturale ale trecutului, ca Mănăstirea Văcărești, din sec. al XVIII-lea, au dispărut. Sfidarea lui Ceaușescu este nutrită de socialismul uniformizant și de expresia totalitară a romanității. Pactul patriotic care reunea adeziunile populare în 1968 este sfărîmat: romanitatea promovată nu mai încîntă deloc pe patrioții români decepționați și agresează minoritățile naționale răzvrătite în numele unui
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
originea acestui document. Ideea a apărut în urma evenimentelor de la Brașov, care sînt văzute ca un semnal al rupturii dintre clasa muncitoare și Ceaușescu. Obiectivul de atins este dublu: a-1 pune în gardă pe șeful statului împotriva încăpățînării absurde în sfidări dramatice și a face cunoscut Washingtonului, dar și Moscovei, că o schimbare în România este posibilă, o schimbare reformistă. Aceasta, bineînțeles mizînd pe creditul pe care Washingtonul îl acordă lui Gorbaciov. Brucan intră în acțiune via Vocea Americii și Radio
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Munca și patria socialistă . Capitolul 4 De la mediocritate la mizerie . . 322 Pierderea încrederii . . . . . . 322 România amenințată . . . . . . 325 Mizeria . . . . . . . . 331 Națiunea sublimată . . . . . . 335 Manifestările naționalismului . . . . . 339 Națiunea: de la competiție la catharsis . . . . 343 Capitolul 5 Perestroika în stagnare . . . 347 Inițiativele sovietice . . . . . . 347 Sfidările lui Ceaușescu . . . . . . 356 Romantism și reformism . . . . . . 362 Capitolul 6 Timpul nostalgiilor și al ambivalențelor . 367 Revoluția și exigențele sale . Repere cronologice . . . . . . 379 Bibliografie . . . . . . . 391 Indice de nume . . . . . . . 415 În aceeași colecție: 1. Sherman David Spector, România la Conferința de Pace
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ar fi intervențiile inoportune, întreruperea celorlalți etc.; nivel mediu: comportamentul provocator, care poate fi întâlnit și în clasă, dar și în afara ei, cum ar fi strigatul, cearta cu profesorii, intimidarea celorlalți elevi; nivel ridicat: comportament distructiv accentuat, cum ar fi sfidarea, hărțuiala, agresiunea și violența. Cauzele cele mai semnificative ale comportamentului neadecvat din școli presupun: slabe abilități de bază; oportunități și aspirații limitate; slabe relații cu ceilalți elevi, cu părinții/supraveghetorii sau profesorii; presiune din partea celorlalți de a se purta într
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
variate: lingvistică franceză, lingvistică generală, poetică, semantică, semiologie generală, semiologii aplicate, filosofia limbajului, lingvistică pragmatică, teoria comunicării, mentalități și reprezentări sociale. În toate aceste domenii, C. aduce contribuții importante. Prin intermediul cărților sale, Introducere la semiologia literaturii (1978), Captarea sensurilor (1987), Sfidarea normei (1995) și Prin text, dincolo de text (1999), pune în circulație idei și concepte noi, ipoteze de lucru fecunde, într-un domeniu de studiu mai puțin frecventat de cercetătorii români. Punctul de plecare este aflat în arealul cultural occidental, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286127_a_287456]
-
foarte bună traducătoare, îndeosebi din teoria literară și literatura franceză. De altfel, pentru transpunerea în românește a Memoriilor lui Saint-Simon a fost distinsă în 1990 cu Premiul Uniunii Scriitorilor. SCRIERI: Introducere la semiologia literaturii, București, 1978; Captarea sensurilor, București, 1987; Sfidarea normei, Iași, 1995; Prin text, dincolo de text, Iași, 1999. Traduceri: Fred Bérence, Renașterea italiană, I-II, pref. trad., București, 1969; Antoine Furetière, Romanul burghez, pref. trad., București, 1971; Gédéon Tallement des Réaux, Istorioarę pref. trad., București, 1972; Pierre Courthion, Curente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286127_a_287456]
-
în singurătate și alcool... Și lista este lungă, lungă, dovedind că moartea nu trebuie batjocorită pe scenă, dacă nu vrei să te batjocorească, la rîndu-i. Dar cum poți să ții seama de acest sfat prudent, cînd arta implică nolens volens, sfidarea tuturor avertismentelor?!... Cunosc cîte ceva despre toți aceștia (și despre mulți alții) fie din citite, fie din auzite. Dar poate că n-ar fi lipsit de interes să vă vorbesc despre cîțiva dispăruți din lumea teatrului pe care, în peregrinările
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
bine ca și Starețul Dominicanilor: acel tânăr confrate, acel Tommaso Campanella, cutezase să întrerupă ritualul de omagiere funebră și lipise de draperia catafalcului un pergament pe care erau așternute versuri în latină. Ceva scandalos: care era noima acelui gest? O sfidare a autorității, un omagiu căruia nu-i socotise urmările negative și care se puteau răsfrânge asupra Ordinului Dominicanilor și a lui Tommaso însuși? Sau cu totul altceva? Starețul se răsti la el, în timp ce mulți se amuzau sau se minunau: Frà
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
în raport cu propriul eu și cu lumea. „Ispitele” au ca punct de reper interioritatea, chintesența sufletească a poetului („tâlhar de visuri blonde-n azururi veșnic bete”), în timp ce „aforismele” îl definesc ca pe un personaj straniu, „sclavul fanteziei și demiurgul slovei”. Studiile Sfidarea paradoxului (1998) și Universul paradoxurilor (1999) sunt o introducere în paradoxism, în ceea ce V. consideră a fi „singura mare șansă a scriitorului”: „diversitatea și frecvența cu care paradoxul se face prezent în viața cea de toate zilele, în oferta sa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290458_a_291787]
-
mare șansă a scriitorului”: „diversitatea și frecvența cu care paradoxul se face prezent în viața cea de toate zilele, în oferta sa generoasă de a fi permanent alături de el și de a se oferi ca materie primă producției sale”. În Sfidarea paradoxului V. pleacă de la o cercetare de logică privind conceptul în sine, în continuare dedicând capitole separate examinării modului în care paradoxul poate fi identificat și analizat de-a lungul timpului, de la Antichitatea europeană, trecând prin India și China antică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290458_a_291787]
-
Rodica Ștefănescu și Ștefan Benea, pref. Aurel Rău, București, 1994; Peregrin prin suflete, Cluj-Napoca, 1995; Inscripții într-un vers, București, 1996; Cenușa unui zbor - Les Cendres d’un vol, ed. bilingvă, tr. Paula Romanescu, București, 1997; Japonia necunoscută, București, 1998; Sfidarea paradoxului, București, 1998; Cornetul cu scaieți, București, 1999; Istoria literaturii japoneze, I, București, 1999; Universul paradoxurilor, București, 1999; Poezia lirică japoneză. Valori estetice (în colaborare cu Cornelia Bașta), București, 2000; Să muți pe cer o stea. Ispite într-un vers
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290458_a_291787]
-
exterioară la activitățile publice indiferentă și tot astfel la cele legate de riturile religioase păgâne. Pentru montaniști judecata de pe urmă a lui Cristos era iminentă, fapt pentru care își trăiau penitența într-un rigorism excesiv și într-o atitudine de sfidare a lumii pe care o disprețuiau. Antimilitarismul era foarte viu între ei, proclamându-și credința printr-o dorință fanatică de martiriu, provocând o și mai mare duritate din partea păgânilor care, dincolo de toate acestea, se aflau în imposibilitatea distingerii lămurite a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
2002; Henri Bergson, Energia spirituală, postfața trad., București, 2002; Marguerite Duras, Durerea, pref. trad., București, 2002; Jacques Derrida, Elisabeth Roudinesco, Întrebări despre ziua de mâine, București, 2003. Repere bibliografice: Mircea Mihăieș, De luni până luni, O, 1982, 40; Eugen Simion, Sfidarea retoricii, retorica sfidării, RL, 1982, 42; Radu Călin Cristea, „Nouă poeți”, F, 1985, 1; Radu G. Țeposu, După douăzeci de ani, VR, 1985, 7; Grigurcu, Existența, 486-491; Mincu, Eseu, 118-120; Eugen Simion, „Scrietorul” și poetul, RL, 1989, 27; Marian Papahagi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287276_a_288605]
-
Energia spirituală, postfața trad., București, 2002; Marguerite Duras, Durerea, pref. trad., București, 2002; Jacques Derrida, Elisabeth Roudinesco, Întrebări despre ziua de mâine, București, 2003. Repere bibliografice: Mircea Mihăieș, De luni până luni, O, 1982, 40; Eugen Simion, Sfidarea retoricii, retorica sfidării, RL, 1982, 42; Radu Călin Cristea, „Nouă poeți”, F, 1985, 1; Radu G. Țeposu, După douăzeci de ani, VR, 1985, 7; Grigurcu, Existența, 486-491; Mincu, Eseu, 118-120; Eugen Simion, „Scrietorul” și poetul, RL, 1989, 27; Marian Papahagi, Despre cuvinte, TR
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287276_a_288605]
-
Cel mai rău dintre oameni este acela căruia nu-i pasă că lumea Îl vede făcând rele. (A greși e omenește, dar a nu-ți recunoaște greșeala de moment sau a nu dori să te Îndrepți Înseamnă de-acum o sfidare la adresa celorlalți, care sunt priviți ca niște „cantități neglijabile”.) „Nu există om care să aibă dreptul de a-i disprețui pe oameni.” (Alfred de Vigny) „Păcatul cel mai mare față de semenii noștri nu este să-i urăști, ci să-i
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de bun-simț ne pretinde să nu abuzăm de bunăvoința sau de capacitățile cuiva.) Mai multă Înțelepciune găsești În fețele cele urâte, decât În cele frumoase. (Pentru că rar fețe frumoase care să nu aducă cu ele Înfumurare În societate și chiar sfidare.) Dă-mi, Doamne, mintea românului cea de pe urmă! (Adică acea judecată lucidă, anticipativă, care nu mai este subjugată ultimatumului unei dorințe sau imperativelor unei prejudecăți.) „Fiecare Își Învinovățește memoria; nimeni judecata.” (E. Cioran) Bea paharul până-i plin. (O ocazie
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
fără a suferi vreo schimbare. Neatârnarea spațială a centricității pure este demonstrată cel mai izbitor de clădirile sferice, deoarece arhitectura sălășluiește în spațiul fizic, fiind astfel foarte puternic legată de coordonatele verticalei și orizontalei. Clădirile sferice reprezintă cea mai mare sfidare a gravității, în afara zborului. Balonul arhitectonic atinge solul într-un singur punct și este gata să se desprindă. Prin independența sa față de regulile care guvernează activitatea terestră, forma sferică este destinată clădirilor caracterizate de un oarecare nonconformism funcțional. Expozițiile internaționale
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
în spațiul gol care poate fi sau nu susținută de structura compoziției. Atunci când centricitatea este susținută, ea se face purtătoarea tuturor conotațiilor simbolice care îi dau o semnificație psihologică. Când ea este însă sfidată, prezența sa perceptivă, de neeradicat, dă sfidării un înțeles. Numai atunci când centrul este potențial acolo, negarea sa devine o afirmație artistică. Goliciunea și omogenitatea, ca înfățișări pozitive ale unei stări de ființare dorite sau nedorite, devin accentuate și puternice atunci când un punct de convergență este potențial accesibil
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
tropi insoliți sau a unor expresii cu intenții de sentință, apel sau lozincă". Nicolae Manolescu îl prezintă pe Adrian Păunescu de câteva ori și nu fără rețineri: "Adrian Păunescu și-a făcut din titlurile volumelor sale cel dintâi mijloc de sfidare a convenției literare și de surprindere a automatismelor cititorilor: "Ul trasentimente", "Mieii primi", "Fântâna somnambulă"". În zadar vom căuta un sens mai profund acestor titluri ele rămân suspendate în aer ca niște simple formule de șoc. "Chiar și această inocentă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
se spune la încheierea poemului, va rămâne o vocație eternă. Ciclul intitulat " Piramidele" ambiționează să deschidă dilemele omului pus în fața monștrilor ce ascund în ei misterele unor lumi. Piramidele sunt surse de cunoaștere a trecutului, elemente de măreție și de sfidare. "În monstruos zenit dospesc curate/ De piatra și de altceva necunoscut;/ Cum s-a putut, o, cum de s-a putut păstra uscata lor eternitate." Pentru Adrian Păunescu jocul lor este un joc al pierderii. Și pierderea treptată înseamnă coborârea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ține seama de rațiunea călăuzitoare, Înseamnă a-ți nesocoti, fie În minus, fie, de regulă, În exces, propriile tale posibilități, Înseamnă a te Înșela pe tine Însuți, crezând astfel că poți Înșela și viața, dar și pe ceilalți. Este o sfidare care supraestimează un eu slab și labil. Aceasta te va Împiedica să vezi realitatea propriilor tale limite, deschizând calea exceselor, dincolo de orice fel de critică sau de grija evaluării consecințelor imediate sau târzii ale acțiunilor tale. Din acest moment, amăgit
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]