1,505 matches
-
dea dreptul porno - iar oamenii nu se feresc să le citească la vedere, în mijloacele de transport în comun, alături de copii de cincișase ani.) În alte cazuri, vedetele promovate nu numai că nu au nici un talent și nici nu se sfiesc să ascundă asta, dar sunt și oribile la vedere. Nikita, Naomi sau nu știu ce alt exemplar avortat al speciei au devenit modelele în gura cărora se uită un popor întreg. Ni se transmit ore și ore de emisie din „Curtea miracolelor
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
E suficient, poate, să ne reamintim că, Întemeind noi cetăți, grecii au procedat adeseori ca la Milet, unde au omorît toți bărbații și apoi s-au Însurat cu văduvele lor. Eroii homerici ne lămuresc și În privința modestiei; ei nu se sfiesc să-și aducă elogii singuri. Iar un filosof care se considera fratele lui Apolo vroia să colinde lumea În sandale aurite, cu o mantie de purpură și cu o cunună de lauri, oferindu-se În calitate de taumaturg ca un Cagliostro avant
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Minune o mireasă (Dorina Chiriac) de-un metru jumate, cu care să-și achite datoria !... Adi Minune își joacă propriul rol, iar Furia este (și) prima incursiune a cinematografului autohton într-o lume (mafia țigănească) pe care Muntean nu se sfiește s-o înfățișeze credibil și fără menajamente. Filmul nu se complică în complexități psihologice, împrumutând din clipuri nu doar ritmul și o anumită tipologie-instant, ci și o imagine a realității făcută din colajul de gesturi mărunt semnificative (întâlnirea cu un
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
totul la termenii unui dualism religios. Lumea era sfâșiată de un uriaș conflict de tip maniheist : „creștinismul dumnezeiesc” versus „jidănismul diavolesc”. Pentru rezolvarea „chestiunii evreiești”, N.C. Paulescu propunea Încă din 1913 o soluție „radicală”, „simplă și comodă”, fără să se sfiască să vorbească chiar de „exterminare”. Dacă „jidanii” sunt „hoți și asasini”, precum și „paraziți rău- făcători”, nu există decât soluția finală a „deparazitării” : „Putem oare să-i exterminăm - cum bunăoară se ucid ploșnițele ? Acesta ar fi mijlocul cel mai simplu și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
biroul împodobit cu un craniu și niște dinți de demonstrație. Îi spun că sunt Ortodontistă în Anglia și ședința devine o discuție profesională cu aplicație la dinții lui Alfonso. Miguel are un stil direct și fără ocolișuri și nu se sfiește să-și spună opinia verde-n față, indiferent de efectul provocat. „Măseaua asta nu mai poate fi salvată. O scoatem și gata. Uite, e dusă toată” (ciocănește cu instrumentul în gura lui Alfonso). Simt nevoia să traduc. „Alfonso, măseaua nu
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
confidentă și nu folosește prea multe „proptele”. Singura problemă cu Jorge este că pare să considere că restul șamanilor pe care îi cunoaștem amândoi cel puțin sunt ori șarlatani, ori nu înțeleg nimic din ceea ce fac și nici nu se sfiește să își spună părerea. La conferință, spre exemplu, la un moment dat s-a iscat o dezbatere pe tema ayahuasca, cu unii care susțineau că licoarea are puteri supranaturale, atribuindu-i chiar rolul unui dumnezeu. Jorge nu numai că a
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
și multe alte chestii pentru că fraza abia a început să se înfierbînte , pe gagică o mai cheamă și Erotida. Ah, și e mare balerină. (Bună, eu sînt Erotida, ce pot face pentru tine ? Bună, Erotida, ți-aș răspunde, dar mă sfiesc de cititorii acestei reviste.) Astea fiind zise, Săraru are totuși forma lui joasă de vitalitate epică o răutate limbută, clevetitoare : personajele lui ba poartă tocuri ascunse, de două șchioape, pentru că altfel ar trebui să se ridice pe vîrfuri ca să dea
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
viteză (neavând cum să o schimbe din lipsă de spațiu), până la biserica de „jos” unde ne-am despărțit cu voie bună și mulțumiri reciproce, timp de mai multe minute. Aici l-am găsit pe Mousen la televizor și ne-am sfiit de el pentru întârziere, ca în fața unui părinte, dar tot ca un părinte, Domnia sa ne-a invitat să mâncam compot (făcut de el de această dată) ceea ce ne-a fost imposibil, deoarece eram sătui. Aceasta a fost povestea unei zile
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
de obicei În timpul vacanțelor de vară, nu mi-a permis să văd destule spectacole. Am primit Însă constant informații prin intermediul cronicilor teatrale, al fotoreportajelor din reviste sau de pe Internet, sau al unor Înregistrări video din diferite teatre. Nu m-am sfiit să-mi spun părerea despre ceea ce am văzut și citit În acești ani despre teatrul românesc și știu că nu m-am făcut simpatic multora. Dar Întrebarea „De ce facem teatru?“ rămâne esențială pentru mine și cred că nu trebuie să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
putem să nu ne dăm de gol, dar riscul există și e mai prudent, ca să nu zic mai onest, să ne mărturisim ignoranțele. Cultura nu poate fi decât umanizantă, sporitoare a înțelegerii, îngăduinței, compasiunii și bucuriei : keep cheerful ! Nu mă sfiesc să spun aceste banalități Despre lucrurile cu adevărat importante 35 fiindcă un filozof cu înalt prestigiu recomandă o așa-numită „cultură de performanță”. E vorba de fapt de ceva ce ar trebui să fie de la sine înțeles ; cultura nu înseamnă
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
valorile de ordin moral și cele de ordin material intrând într-un joc de compensații și de amestecuri care în cele din urmă mențin un echilibru egal și constant. Saint-Exupéry spune undeva că prietenul este acela la care nu te sfiești să bați în toiul nopții la ușă strigându-i : „Deschide, sunt eu !”. Unui prieten adevărat i se poate cere orice, dar nu i se poate pretinde nimic. De aceea, nimic nu e mai absurd și mai injust în prietenie decât
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
cămăși de corp flanelate. În primăvara anului 1944 fronutul era în Moldova și mămica nu mai știa nimic de mine, plângea și se ruga pentru mine. Presupunând că prietena mea Matilda Bogdan ar avea vești de la mine, nu s-a sfiit să se ducă la ea acasă, pentru ca să ceară vești despre mine. După terminarea războiului erau lipsuri mari, sărăcie peste tot. Nu aveam nici îmbrăcăminte nici încălțăminte. Mămica a țesut lână în lână, în patru ițe, afăcut o stofă, pe care
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
de neegalată valoare științifică în istoriografia românească. Tot acolo am ascultat într-o seară o conferință a lui Emil Panaitescu, pe atunci profesor suplinitor la Universitatea din Cluj, din pricina unei curioase atitudini pasive a lui Vasile Pârvan (care nu se sfia să râdă în public de „țiganul”, cum i se spunea lui E. Panaitescu), și care, după moartea lui Vasile Pârvan și a tânărului G. G. Mateescu , fiind membru al partidului liberal, a fost numit director al Școalei Române din Roma
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
noi-admiși trebuie bine verificați. Din categoria celor grăbiți să se înscrie într-un cuib, pentru a-și apăra situația personală, citez pe Al. Neagu, fratele prietenului meu George Neagu, deși fusese întotdeauna un categoric dușman al Legiunii. Nu s-a sfiit însă să îmbrace cămașa verde și să se bată cu pumnul în piept, strigând „Trăiască Legiunea și Căpitanul!”, din pricina slăbiciunii unui prieten al lui, grăbit să-l primească în cuib. Bine înțeles că aceasta nu l-a împiedicat să-și
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
française”: „După cincisprezece ani de luptă revoluționară, republi-[308]canii francezi s-au dat pe mâna unei săbii” (adică a lui Bonaparte); pe noi, cel puțin ne-a dat Hitler pe mâna sabiei lui Antonescu și acesta nu s-a sfiit să taie cu ea fără cruțare! Încă din 1943, ca și la începutul anului 1944 guvernul Antonescu și Statul Major refuzau trimiterea pe front a câtorva noi divizii românești, pentru apărarea Basarabiei și a Moldovei, deși acum, în 1944/1945
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
de lege, nu și de conținutul său. Cele mai multe proiecte de legi sunt înlocuite cu Ordonanțe de Guvern, atrofiindu-se rolul parlamentului. Legile sunt nesigure și neclare. Se modifică prin ordonanțe și modificări la ordonanță (vezi Legea Învățământului). Miniștri nu se sfiesc să încalce actul normativ pe care tocmai l-au emis. Siguranța noastră scade și prin aceea că avem șansa să stăm 30 de zile în arest pe baza unui articol de ziar. Justiția continuă să apere statul. Poliția poate decide
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
avem premise de competiție și colaborare, să ne integrăm în lumea lor. Gândind astfel, guvernele sau anumite personaje cu viziune generoasă asupra extinderii democrației și intrării în competiție (George Soros este campionul de neegalat al acestei perspective), nu s-au sfiit să ia din banii contribuabililor americani, britanici, germani, francezi, olandezi, spanioli, italieni etc. sau din propriile profituri, pe care le puteau consuma sau folosi prin țările lor, ca să practice mult-hulitele discriminări pozitive (sens negativ) sau politicile afirmative pentru băștinașii estici
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Hristos: l-au însoțit în opera de propăvăduire a veștii celei bune, l-au însoțit cu consecvență, fără să le fie frică, fără să fugă ca majoritatea ucenicilor. Au mers până la răstignire și până la mormânt, femeile niciodată nu s-au sfiit să-i fie mereu în preajmă și nici Hristos nu s-a sfiit să se apropie de ele, să încalce toate tabuurile din legea veche: cea legată de femeia care sângera, cea legată de prostituate, de adultere. Toate aceste povești
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
au însoțit cu consecvență, fără să le fie frică, fără să fugă ca majoritatea ucenicilor. Au mers până la răstignire și până la mormânt, femeile niciodată nu s-au sfiit să-i fie mereu în preajmă și nici Hristos nu s-a sfiit să se apropie de ele, să încalce toate tabuurile din legea veche: cea legată de femeia care sângera, cea legată de prostituate, de adultere. Toate aceste povești sunt neglijate în statutul pe care îl au femeile în Biserica Ortodoxă. Însăși
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
dieceză și pentru misiuni particulare (este faimoasa «squadra volante» (echipă zburătoare), sau «preoții apostolici» ai lui don Calabria). Cere să se aibă grijă de egalizarea economică a clerului pentru a înlătura inegalitățile dintre preoții bogați și preoții săraci. Nu se sfiiește să recunoască numărul ridicat al celor care abandonează misiunea sacerdotală datorită problemei profunde a celibatului preoților. Celui care s-ar arăta căit «de ce să nu i se întindă o mână, cu mai multă dragoste, așa încât să găsească o cale de
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
supușenie a scriitorului român față de regim. Manolescu, critic de poezie? Slăbuț! Nu mai reiau demonstrația lui Mincu, pe care o socotesc destul de convingătoare. Se poate face o listă întreagă (o altă listă!) de clișee ziaristice pe care Manolescu nu se sfia să le aplice când unora, când altora, într-un mod arbitrar. Stilul lui Manolescu? Critică impresionistă și condei sprinten. Ticurile călinesciene ridicate la rangul de judecăți estetice imuabile. Ce-l interesa era în primul rând formula, nu adevărul criticii. A
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Enisala a trimis pe Eno să cerceteze și să dea chemare pentru sărbătoarea neamului la traci, telagi și ilirii lui Coe. Să dai chemare și macedonenilor... să se ia aminte că toate aceste nea-muri au o singură mama... nu te sfii să chemi și neamul sărac cu păr galben-castaniu... Regescul hrisov a fost turnat de Elie. În sigiliu Enisala, cetatea geților; conducătorul Maico”. Avea acest Maico relații foarte bune cu toate neamurile ari-minilor și ținea după datină o sărbătoare anuală la
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
într-o mică solie la sciți trimis de mato Orilieo. De la el s-au păstrat monede de aur cunoscute sub numele de cosonii. Cotizo - mato (15 î.e.n.? - 15 e.n.?), a reușit să întărească mult puterea statului geților. Nu s-a sfiit să atace cu vigoare pe romani în sudul Mesiei, Iliria ajungînd pînă în Macedonia ca să-și apere glia de acești căpcăuni nesățioși. Suetonius ne spune că puterea romană prin împăratul lor Octavian au chibzuit adînc și au socotit că este
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cămăși de corp flanelate. În primăvara anului 1944 fronutul era în Moldova și mămica nu mai știa nimic de mine, plângea și se ruga pentru mine. Presupunând că prietena mea Matilda Bogdan ar avea vești de la mine, nu s-a sfiit să se ducă la ea acasă, pentru ca să ceară vești despre mine. După terminarea războiului erau lipsuri mari, sărăcie peste tot. Nu aveam nici îmbrăcăminte nici încălțăminte. Mămica a țesut lână în lână, în patru ițe, afăcut o stofă, pe care
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
o carte despre asceză, poezie, iubire, păcat, în fine, o carte despre fățăria și corupția care au pătruns în societatea românească și îi amenință ființa morală. O face în chip colocvial, din loc în loc cu o nebănuită incisivitate. Nu se sfiește să își judece contemporanii (îndeosebi pe scriitori) și să își spună părerea fără ocolișuri despre operele și comportamentul lor social. Nu a renunțat de tot la „neteama de admirație”, dar începe să își nuanțeze bunătatea când e vorba de judecata
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]