2,018 matches
-
la slabă, orientarea (pozitivă sau negativăă și durata (scurtă sau îndelungatăă simțămintelor. Nu ne așteptăm ca cineva să sufere intens toată viața că i-a murit pisică sau să se bucure peste măsură că a răsărit soarele. 2. Regulile exteriorizării simțămintelor arată așteptările celorlalți în legătură cu „ce și cum” să ne manifestăm emoțiile: la biserică să fim pioși, la circ veseli; să aplaudam la teatru și să strigam sloganuri la mitinguri. Când oamenii se conformează regulilor de exteriorizare a simțămintelor, ei se
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Regulile exteriorizării simțămintelor arată așteptările celorlalți în legătură cu „ce și cum” să ne manifestăm emoțiile: la biserică să fim pioși, la circ veseli; să aplaudam la teatru și să strigam sloganuri la mitinguri. Când oamenii se conformează regulilor de exteriorizare a simțămintelor, ei se angajează într-o „acțiune de suprafață”, de adaptare a aparentei și comportamentelor la cerințele culturii emoțiilor pentru o situatie sau alta: ne luăm „față de înmormântare” când suntem pe punctul de a fi amendați de polițiștii de la circulație și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
afect nepotrivit”, constând din absența stării emoționale așteptate în mod legitim. Arlie Russell Hochschild (1979Ă consideră că munca emoțională constă în managementul emoțiilor, iar acesta presupune un efort, conștient sau nu, de a schimba propriile emoții în acord cu „regulile simțămintelor” prevăzute în fișa postului. Ni se cere astfel să resimțim cu o intensitate mai mare sau mai mică, pe o perioadă mai scurtă sau mai îndelungată, instantaneu sau lent emoții în discordanta cu stimulii declanșatori, în special cu evenimentele neplăcute
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
3. Scenariile culturale intervin și ele în procesul de identificare a emoțiilor: prin schimbarea criteriilor de comparare a emoțiilor, trăirile interne pot fi altfel identificate. 3.4.2. Exteriorizările emoțiilor. După Morris Rosenberg (1990, 8Ă, „exteriorizarea emoției nu este un simțământ interpersonal; este un proces interpersonal”. Prin exteriorizarea, afișarea, punerea în evidență a emoțiilor, determinăm anumite efecte asupra celorlalți (vezi dramaturgia lui Erving Goffman, 1959Ă. Morris Rosenberg face distincție între exteriorizarea emoțiilor datorată reflexivității și exteriorizarea neautentica a emoțiilor cu scopul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
devianta emoțională, examinarea metodelor de identificare și măsurare a deviantei emoționale, descrierea strategiilor de management al emoțiilor. 3.5.2. Managementul emoțiilor. În legătură cu managementul emoțiilor, Peggy A. Thoits ia în discuție: ăă sursele discrepantei dntre dintre emoția resimțită și regulile simțămintelor; ba strategiile de management al emoțiilor sau stilurile de rezolvare a discrepantei dintre emoția trăită și emoția (inclusiv exprimarea eiă care este convențional așteptată conform normelor culturale specifice unei societăți sau unei perioade istorice; că condițiile în care managementul emoțiilor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
altor gânditori și sociologi (A. Smith, 1759; D. Hume, N.K. Denzin, 1984Ă, Candace Clark (1987, 291Ă apreciază că „simpatia, a te întrista pentru sau împreună cu alții, este fundamentul societății umane”. Simpatia - consideră autoarea - este o emoție ghidată de „reguli ale simțămintelor” și de structură relațiilor interpersonale: pentru a exista simpatie, trebuie să fie o relație între două persoane - cea care simpatizează și cea care este simpatizata. Cuvântul „simpatie” provine din limba latină, fiind derivat din cuvântul „compasiune”, însemnând „a suferi suferință
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
simpatizata. Cuvântul „simpatie” provine din limba latină, fiind derivat din cuvântul „compasiune”, însemnând „a suferi suferință altora” - precizează John M. Johnson (2001, 46Ă, care observa că în unele limbi (de exemplu, cehă, germană, poloneză, suedezaă cuvâtul „simpatie” derivă din cuvântul „simțământ”, astfel că a simpatiza include numeroase emoții: bucurie, fericire, melancolie, mândrie. Originea complexă a termenului - consideră autorul anterior citat - a influențat modul în care diferitele grupuri sociale percep, gândesc și exprima emoția de simpatie. În limba română, cuvântul „simpatie” conserva
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
a simpatiza include numeroase emoții: bucurie, fericire, melancolie, mândrie. Originea complexă a termenului - consideră autorul anterior citat - a influențat modul în care diferitele grupuri sociale percep, gândesc și exprima emoția de simpatie. În limba română, cuvântul „simpatie” conserva înțelesul de simțământ, desemnează atracția, afinitatea resimțită de o persoană pentru o altă persoană sau pe care persoana o inspiră altora (DEX, 1996, 988Ă. Teoria lui Candace Clark despre simpatie se fondează pe datele cercetărilor de teren minuțioase. Profesoară de la Montclair State College
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Johnson (2001, 47Ă - unul dintre recenzenții lucrării - apreciază că Misery and Company este o „opera strălucită”, o „lucrare de magistru”. Că și Arlie Russell Hochschild, care vorbește despre o „cultură a emoțiilor”, Candace Clark susține că există o „cultură a simțămintelor”, ce constă din ansamblul credințelor, valorilor, regulilor, cuvintelor, al altor elemente simbolice care încadrează și direcționează procesele simpatiei. Conștientizând elementele culturii simțămintelor, configurându-le, indivizii se prezintă în fața altora în maniera dramaturgica (vezi teoria dramaturgica a lui Erving Goffmană. Spre deosebire de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Arlie Russell Hochschild, care vorbește despre o „cultură a emoțiilor”, Candace Clark susține că există o „cultură a simțămintelor”, ce constă din ansamblul credințelor, valorilor, regulilor, cuvintelor, al altor elemente simbolice care încadrează și direcționează procesele simpatiei. Conștientizând elementele culturii simțămintelor, configurându-le, indivizii se prezintă în fața altora în maniera dramaturgica (vezi teoria dramaturgica a lui Erving Goffmană. Spre deosebire de Arlie Russell Hochschild, Candace Clark apreciază că normele culturii simțămintelor nu au caracterul unor „scripturi”, al unor reguli clare. Există însă reguli
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
altor elemente simbolice care încadrează și direcționează procesele simpatiei. Conștientizând elementele culturii simțămintelor, configurându-le, indivizii se prezintă în fața altora în maniera dramaturgica (vezi teoria dramaturgica a lui Erving Goffmană. Spre deosebire de Arlie Russell Hochschild, Candace Clark apreciază că normele culturii simțămintelor nu au caracterul unor „scripturi”, al unor reguli clare. Există însă reguli care permit actorilor sociali să-și organizeze elementele simțămintelor (ideologia simțămintelor, reguli ale simțămintelor, logici ale simțămintelor, vocabular al simțăminteloră. Referindu-se la simpatie, Candace Clark arată că
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
maniera dramaturgica (vezi teoria dramaturgica a lui Erving Goffmană. Spre deosebire de Arlie Russell Hochschild, Candace Clark apreciază că normele culturii simțămintelor nu au caracterul unor „scripturi”, al unor reguli clare. Există însă reguli care permit actorilor sociali să-și organizeze elementele simțămintelor (ideologia simțămintelor, reguli ale simțămintelor, logici ale simțămintelor, vocabular al simțăminteloră. Referindu-se la simpatie, Candace Clark arată că oamenii fac apel la „jocul de suprafață”, la „jocul profund” și la ritualuri pentru a adecva emoțiile la cultura simțămintelor. Conform
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
vezi teoria dramaturgica a lui Erving Goffmană. Spre deosebire de Arlie Russell Hochschild, Candace Clark apreciază că normele culturii simțămintelor nu au caracterul unor „scripturi”, al unor reguli clare. Există însă reguli care permit actorilor sociali să-și organizeze elementele simțămintelor (ideologia simțămintelor, reguli ale simțămintelor, logici ale simțămintelor, vocabular al simțăminteloră. Referindu-se la simpatie, Candace Clark arată că oamenii fac apel la „jocul de suprafață”, la „jocul profund” și la ritualuri pentru a adecva emoțiile la cultura simțămintelor. Conform teoriei despre
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
a lui Erving Goffmană. Spre deosebire de Arlie Russell Hochschild, Candace Clark apreciază că normele culturii simțămintelor nu au caracterul unor „scripturi”, al unor reguli clare. Există însă reguli care permit actorilor sociali să-și organizeze elementele simțămintelor (ideologia simțămintelor, reguli ale simțămintelor, logici ale simțămintelor, vocabular al simțăminteloră. Referindu-se la simpatie, Candace Clark arată că oamenii fac apel la „jocul de suprafață”, la „jocul profund” și la ritualuri pentru a adecva emoțiile la cultura simțămintelor. Conform teoriei despre simpatie elaborată de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Goffmană. Spre deosebire de Arlie Russell Hochschild, Candace Clark apreciază că normele culturii simțămintelor nu au caracterul unor „scripturi”, al unor reguli clare. Există însă reguli care permit actorilor sociali să-și organizeze elementele simțămintelor (ideologia simțămintelor, reguli ale simțămintelor, logici ale simțămintelor, vocabular al simțăminteloră. Referindu-se la simpatie, Candace Clark arată că oamenii fac apel la „jocul de suprafață”, la „jocul profund” și la ritualuri pentru a adecva emoțiile la cultura simțămintelor. Conform teoriei despre simpatie elaborată de Candace Clark, indivizii
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
elementele simțămintelor (ideologia simțămintelor, reguli ale simțămintelor, logici ale simțămintelor, vocabular al simțăminteloră. Referindu-se la simpatie, Candace Clark arată că oamenii fac apel la „jocul de suprafață”, la „jocul profund” și la ritualuri pentru a adecva emoțiile la cultura simțămintelor. Conform teoriei despre simpatie elaborată de Candace Clark, indivizii nu aplică automat normele culturii simțămintelor: ei se angajează activ în schimburi de emoții cu alti indivizi, de pe urma cărora se așteaptă să obțină un profit. Se ajunge astfel la o „microeconomie
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
la simpatie, Candace Clark arată că oamenii fac apel la „jocul de suprafață”, la „jocul profund” și la ritualuri pentru a adecva emoțiile la cultura simțămintelor. Conform teoriei despre simpatie elaborată de Candace Clark, indivizii nu aplică automat normele culturii simțămintelor: ei se angajează activ în schimburi de emoții cu alti indivizi, de pe urma cărora se așteaptă să obțină un profit. Se ajunge astfel la o „microeconomie” a emoțiilor - oferim emoții și așteptăm în schimb emoții: iubire pentru iubire, simpatie pentru simpatie
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
de Candace Clark de la Randall Collins (1981Ă și are înțelesul de „sistem, produs și reprodus prin interacțiunea membrilor grupului, în vederea reglării resurselor emoționale într-o comunitate. O economie a emoțiilor este o metodă pentru distribuirea la toți membrii grupului a simțămintelor, răspândire necesară pentru crearea și menținerea legăturilor sociale, în general, si a identităților sociale importante, în particular” (Clark, 1987, 296Ă. În acest sens, economia emoțiilor susține supraviețuirea grupului întocmai că economia bazată pe bani sau bunuri și servicii. Candace Clark
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
simpatiei” se referă la simpatia pe care individul o negociază în funcție de situația concretă în care se găsește celălalt, dar și în raport cu propria istorie de viață (experiență trecută de a fi „om bun”A și de înălțimea propriilor standarde morale. Cultură simțămintelor impune să manifestam largi limite ale simpatiei față de membrii familiei, ca și față de oamenii valoroși. Personal, consider că teoriile comportamentului prosocial au, daca nu integral, cel putin parțial valabilitate în analiza simpatiei (poate și a altor emoțiiă. Arătând simpatie unei
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
populație în anumite situații sociale concrete, precum și din ideologiile, logicile emoțiilor, ca și din cuvintele ce denumesc emoțiile. Apoi, teoriile culturale, în ansamblul lor, explică trăirile emoționale și exprimarea lor prin raportarea la scripturile culturale, prin ghidarea de către cultură a simțămintelor. În al treilea rând, abordarea emoțiilor în perspectiva culturii presupune încercarea indivizilor de a răspunde în acord cu ceea ce alții se așteaptă, în acord cu ideologia emoțiilor. În acest sens, persoanele adopta strategii specifice. Recunoașterea faptului că adesea indivizii sunt
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
treilea rând, abordarea emoțiilor în perspectiva culturii presupune încercarea indivizilor de a răspunde în acord cu ceea ce alții se așteaptă, în acord cu ideologia emoțiilor. În acest sens, persoanele adopta strategii specifice. Recunoașterea faptului că adesea indivizii sunt prinși între simțămintele pe care le trăiesc momentan și cerințele culturii emoționale constituie, de asemenea, un element comun al teoriilor pe care le-am prezentat. În fine, teoriile culturale ale emoțiilor - chiar dacă nu toate - pun în lumina faptul că adesea oamenii resimt un
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
nervos; neterminat; neuron; neuroni; nimicitor; noapte; nostalgie; obicei; ochi; ocuparea minții; om; opinie; optimist; păru; de pace; pasiune; pauză; permanent; persoană; pierdere de timp; planuri; ploaie; poem; prodecan; propoziție; propriu; putere; rapiditate; reacție; repede; reușită; schimbător; secundă; sentimente; sfaturi; sfîrșit; simțămînt; de sinceritate; soț; stare; stimul; stres; strigăt; studiu; sugestie; supărare; șoaptă; școală; știință; terminat; timp liber; tot; trecere; tresărire; trist; ce ține de suflet; în alte țări; uitare; uman; umil; undă; ură; urît; vechi; viață; viitor; visuri; viteză; viu; vorbe
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cuvenită. Dacă știți dinainte ce anume doriți să obțineți, șansele dumneavoastră de succes se îmbunătățesc considerabil. 4. Care sunt riscurile la care mă expun dacă încerc să rezolv singur situația? Puteți să îl abordați pe agresorul verbal, să îi expuneți simțămintele dumneavoastră și să obțineți scuze? Sau o nouă interacțiune va da naștere unei noi agresiuni verbale? Sunteți prea mânios pentru a vă întâlni cu agresorul verbal, sau poate el este prea nervos? Există riscul ca agresorul să domine conversația în
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
superioară populară ca un instrument de educație cetățenească și gospodărească post-elementară, menit să trezească și să înalțe demnitatea țărănimii, să sporească eficiența gospodăriei țărănești. Motiv pentru care „obiectele” de studiu erau istoria patriei (prin conferințe), muzica (cântul) - pentru a trezi simțăminte superioare -, gimnastica - pentru a asigura tineretului un corp sănătos -, limba maternă și, bineînțeles, cunoștințe de agricultură și economie (Stoian, 1938; Popescu, 1974). Școala populară trebuia să fie, în concepția lui Grundtvig, o „școală în slujba vieții”, o instituție pentru educație
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Dumnezeu ca model suprem de existență fără de care omul "nu poate face nimic" conform cuvintelor lui Hristos cel împărtășit nouă. Anexa I Anexa II Anexa III SFÂNTUL GRIGORIE DE NAZIANZ CUVÂNT DE APĂRARE PENTRU FUGA ÎN PONT Dar atunci ce simțăminte am încercat, de nu m-am supus? Care-i pricina nesupunerii mele? Multora li s-a părut atunci că nu mai eram în toate mințile, că nu mai eram cum mă cunoșteau, că am ajuns altul; că mă împotriveam și
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]