6,584 matches
-
este la numărul singular. Dacă acțiunea este făcută de mai multe persoane, verbul este la numărul plural. Exemple: eu citesc - persoana I, numărul singular; tu citești - persoana a II-a, numărul singular; el, ea citește - persoana a III-a, numărul singular; noi citim - persoana I, numărul plural; voi citiți - persoana a II-a, numărul plural; ei, ele citesc - persoana a III-a, numărul plural. Exerciții pentru consolidarea cunoștințelor despre verb: 1. Precizați persoana și numărul verbelor din text: „Fata a plecat
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
văzut cu ochii. Pe drum a îngrijit o cățelușă, a scăpat un păr de omizi, a curățat o fântână și a refăcut un cuptor...” (Ion Creangă, Fata babei și fata moșneagului) Exemplu: a plecat - verb, persoana a III-a, numărul singular. 2. Completați cu verbe potrivite și precizați persoana și numărul lor. Buturuga mică ............ carul mare. Cine ............ la tinerețe, ............ la bătrânețe. Apa ............, pietrele ............ 3. Alcătuiți enunțuri folosind: a. verbul „a merge” la persoana a II-a, numărul plural; b. verbul „a
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
la tinerețe, ............ la bătrânețe. Apa ............, pietrele ............ 3. Alcătuiți enunțuri folosind: a. verbul „a merge” la persoana a II-a, numărul plural; b. verbul „a construi” la persoana a III-a, numărul plural; c. verbul „a zbura” la persoana I, numărul singular. 4. Alcătuiți un mic text folosind verbele: a înmugurit, înfloresc, zboară, zburdă, se întorc, se joacă. 5. Pentru pronunțarea și scrierea corectă a verbelor dau exerciții de tipul: Completați cu: iei, ei, ia, ea, ești: Tu ...... elev în clasa a
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
aplic „metoda cubului”: Pe fiecare față a cubului este trecută cerința de lucru pe care o are de rezolvat elevul (după ce este aruncat cubul ca zarul). 1. Definește substantivul, exemple de substantiv comun, numărul plural și de substantiv propriu, numărul singular. 2. Definește adjectivul și găsește adjective potrivite pentru substantivul „pădure”. 3. Definește pronumele personal și spune formele lui la numărul singular și la numărul plural la toate cele trei persoane. 4. Definește numeralul și alcătuiește două enunțuri unde să existe
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
este aruncat cubul ca zarul). 1. Definește substantivul, exemple de substantiv comun, numărul plural și de substantiv propriu, numărul singular. 2. Definește adjectivul și găsește adjective potrivite pentru substantivul „pădure”. 3. Definește pronumele personal și spune formele lui la numărul singular și la numărul plural la toate cele trei persoane. 4. Definește numeralul și alcătuiește două enunțuri unde să existe numerale. 5. Definește verbul și dă exemple de: verb la numărul plural, persoana a II-a; verb la numărul singular, persoana
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
numărul singular și la numărul plural la toate cele trei persoane. 4. Definește numeralul și alcătuiește două enunțuri unde să existe numerale. 5. Definește verbul și dă exemple de: verb la numărul plural, persoana a II-a; verb la numărul singular, persoana I (alcătuiește enunțuri). 6. Analizează părțile de vorbire din propoziția: „Noi plecăm în tabără la mare”. După ce fiecare elev află cerința pe care o are de rezolvat, individual formulează răspunsul, apoi pentru verificare sunt prezentate colegilor. Se prezintă rezolvarea
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
răspunsul, apoi pentru verificare sunt prezentate colegilor. Se prezintă rezolvarea fiecărei cerințe în ordinea numerotării fețelor cubului. Părți de vorbire (recapitulare) 9 SUBSTANTIVUL - este partea de vorbire care denumește: ființe, lucruri, fenomene ale naturii. Felul: comun - școală; propriu - România . Numărul: singular - un pom; plural - doi pomi . 9 ADJECTIVUL - este partea de vorbire care arată însușirea unor ființe, lucruri, fenomene ale naturii. Exemple: bun, frumos, colorat, parfumați, harnici etc. Adjectivul se acordă în număr cu substantivul pe care îl determină (însoțește). 9
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
cu substantivul pe care îl determină (însoțește). 9 PRONUMELE este partea de vorbire care ține locul unui substantiv. Persoanele pronumelui: I - cea care vorbește; a II-a - cu care se vorbește; a III-a - despre care se vorbește. Numărul pronumelui: singular: eu, tu, el, ea; 90 plural: noi, voi, ei, ele. 9 NUMERALUL este partea de vorbire care arată un număr. 9 VERBUL este partea de vorbire care arată acțiunea, existența și starea obiectelor. Numărul verbului: singular: eu văd; tu vezi
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
se vorbește. Numărul pronumelui: singular: eu, tu, el, ea; 90 plural: noi, voi, ei, ele. 9 NUMERALUL este partea de vorbire care arată un număr. 9 VERBUL este partea de vorbire care arată acțiunea, existența și starea obiectelor. Numărul verbului: singular: eu văd; tu vezi; el/ea vede; plural: noi vedem, voi vedeți, ei/ele văd. Persoana verbului: I (eu învăț, noi învățăm); a II-a (tu înveți, voi învățați); a III-a (el/ea învață, ei/ele învață). Predarea - învățarea
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
de vorbire prin care sunt exprimate subiectele (analiză sintacticomorfologică): Traian Vuia s-a născut lângă Lugoj. El visa să zboare. A construit un aparat de zbor. Noi ne mândrim cu acest înaintaș. Traian Vuia - subiect exprimat prin substantiv propriu, numărul singular; el - subiect exprimat prin pronume personal, persoana a III-a, numărul singular; noi - subiect exprimat prin pronume personal, persoana I, numărul plural. 5. Analizați subiectele din propozițiile (analiză morfologico-sintactică): a. Nică a cules cireșe. b. Cânepa a fost dată la
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
a născut lângă Lugoj. El visa să zboare. A construit un aparat de zbor. Noi ne mândrim cu acest înaintaș. Traian Vuia - subiect exprimat prin substantiv propriu, numărul singular; el - subiect exprimat prin pronume personal, persoana a III-a, numărul singular; noi - subiect exprimat prin pronume personal, persoana I, numărul plural. 5. Analizați subiectele din propozițiile (analiză morfologico-sintactică): a. Nică a cules cireșe. b. Cânepa a fost dată la pământ. Nică - substantiv propriu, numărul singular, îndeplinește funcția de subiect. Cânepa - substantiv
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
personal, persoana a III-a, numărul singular; noi - subiect exprimat prin pronume personal, persoana I, numărul plural. 5. Analizați subiectele din propozițiile (analiză morfologico-sintactică): a. Nică a cules cireșe. b. Cânepa a fost dată la pământ. Nică - substantiv propriu, numărul singular, îndeplinește funcția de subiect. Cânepa - substantiv comun, numărul singular, îndeplinește funcția de subiect. B. PREDICATUL 1. Cer elevilor să identifice verbele din propozițiile: a. Copiii merg în excursie la munte. b. Ei au dormit la cabană. c. Grivei aleargă pe
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
exprimat prin pronume personal, persoana I, numărul plural. 5. Analizați subiectele din propozițiile (analiză morfologico-sintactică): a. Nică a cules cireșe. b. Cânepa a fost dată la pământ. Nică - substantiv propriu, numărul singular, îndeplinește funcția de subiect. Cânepa - substantiv comun, numărul singular, îndeplinește funcția de subiect. B. PREDICATUL 1. Cer elevilor să identifice verbele din propozițiile: a. Copiii merg în excursie la munte. b. Ei au dormit la cabană. c. Grivei aleargă pe potecă. Elevii folosesc întrebările „ce face?” și „ce se
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
b. Adie vântul de primăvară. Elevii observă acordul în număr al predicatului cu subiectul. 2. Analizați predicatele din propozițiile (analiză morfologico-sintactică): a. Pictorul redă chipul obosit. b. Artistul a dus o viață grea. redă - verb; persoana a III-a; numărul singular; îndeplinește funcția de predicat; a dus - verb; persoana a III-a; numărul singular; îndeplinește funcția de predicat. 3. Precizați partea de vorbire prin care este exprimat predicatul (analiză sintacticomorfologică): a. A studiat în țară și în străinătate. b. Noi admirăm
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
subiectul. 2. Analizați predicatele din propozițiile (analiză morfologico-sintactică): a. Pictorul redă chipul obosit. b. Artistul a dus o viață grea. redă - verb; persoana a III-a; numărul singular; îndeplinește funcția de predicat; a dus - verb; persoana a III-a; numărul singular; îndeplinește funcția de predicat. 3. Precizați partea de vorbire prin care este exprimat predicatul (analiză sintacticomorfologică): a. A studiat în țară și în străinătate. b. Noi admirăm tablourile. a studiat - predicat; exprimat prin verb; persoana a III-a; numărul singular
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
singular; îndeplinește funcția de predicat. 3. Precizați partea de vorbire prin care este exprimat predicatul (analiză sintacticomorfologică): a. A studiat în țară și în străinătate. b. Noi admirăm tablourile. a studiat - predicat; exprimat prin verb; persoana a III-a; numărul singular. admirăm - predicat; exprimat prin verb; persoana I; numărul plural. 97 4. Din propozițiile următoare elevii observă că părțile principale de propoziție dau înțeles comunicării și formează propoziția simplă. a. Pe alee au înflorit florile multicolore. Pentru verificarea cunoștințelor despre părțile
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
frequency]. Relația între numărul de apariții ale unui eveniment și numărul de mențiuni ale acelui eveniment în povestire. De exemplu, pot povesti o dată ceea ce s-a întîmplat o dată, sau de n ori ceea ce s-a întîmplat de n ori (NARAȚIUNE SINGULARĂ); pot povesti de n ori ceea ce s-a întîmplat o dată (NARAȚIUNE REPETITIVĂ); și pot povesti o dată ceea ce s-a întîmplat de n ori (NARAȚIUNE ITERATIVĂ). ¶Genette 1980, 1983; Rimmon-Kenan 1983. frecvență pseudo-iterativă [pseudo-iterative frequency]. Un tip de FRECVENȚĂ prin care
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
încît ce se întîmplă o dată e povestit de n ori (cu sau fără variații stilistice): "La două fix, Maria a văzut-o pe Nadia! La două fix, Maria a văzut-o pe Nadia! Nu i-a displăcut". ¶Genette 1980. narațiune singulară [singulative narrative / singular narrative]. O narațiune sau o parte a ei cu o FRECVENȚĂ de așa natură, încît ce s-a întîmplat o dată e povestit o dată (sau ce s-a întîmplat de n ori este povestit de n ori): "La
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
întîmplă o dată e povestit de n ori (cu sau fără variații stilistice): "La două fix, Maria a văzut-o pe Nadia! La două fix, Maria a văzut-o pe Nadia! Nu i-a displăcut". ¶Genette 1980. narațiune singulară [singulative narrative / singular narrative]. O narațiune sau o parte a ei cu o FRECVENȚĂ de așa natură, încît ce s-a întîmplat o dată e povestit o dată (sau ce s-a întîmplat de n ori este povestit de n ori): "La șase și zece
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Psychology. 2 vol. New York: H. Holt. Janik, Dieter. 1973. Die Kommunikationstrucktur des Erzählwerks: Ein semiologisches Model. Bebenhausen: Lothar Rotsch. Jenny, Laurent. 1982. The Strategy of Form. In Todorov, coord. French Literary Theory, pp. 34-63. Vezi Barthes. 1982. [Jenny. 1999. Rostirea singulară. Trad. Ioana Bot. București: Univers.] Jespersen, Otto. 1924. The Philosophy of Grammar. London: Allen & Unwin. Johnson, Nancy S., Jean M. Mandler. 1980. A Tale of Two Structures: Underlying and Surface Forms in Stories. "Poetics" 9:87-98. Jolles, André. 1956. Einfache
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
să renunțe la orice pasiune și la orice rivalitate între partide în fața interesului țării; ei au dat măsura patriotismului lor, numind la Iași și București același domnitor, colonelul Cuza”. Există în istoria popoarelor anume momente, să le numim de grație, singulare, prin forța de a impune stingerea „pentru o clipă” a patimilor ce se consumă în satisfacerea intereselor personale sau de grup social, unice prin supunerea față de imperative majore generale de care atârnă soarta tuturor. Nu sunt minuni exorcistice. Pacea socială
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
propunându-și să ajungă la o înțelegere cu Anglia și Franța în problema orientală. Noul curs venea în întâmpinarea intențiilor lui Canning de a lega pe țar de aranjamente în problema greacă și împiedica să se angajeze într-o intervenție singulară antiotomană. Așa se explică cum s-a ajuns la misiunea lui Welington la Petersburg. În legătură cu acele evenimente există în istoriografie o diversitate de opinii, a căror înșirare aici, deci într-o lucrare de sinteză, o socotim superfluă. Cântărind argumentele, am
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
numai pentru a încheia cunoscuta convenție ca să împingă Rusia la război contra Turciei, în scopul eliberării Greciei. Or, motivele reale ale demersului englez vizau - după opinia lui A. V. Fadeev și a altor istorici, căreia ne raliem - împiedecarea unei acțiuni singulare ruse. Convenția a fost iscălită la 4 aprilie 1826. Articolul 2 prevedea acordul Rusiei la medierea Londrei în negocierile greco-turce, ceea ce convenea de minune englezilor, dar, observă îndreptățit A. V. Fadeev, ei n-au dat atenție articolului 3, care stipula
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ruso-turce. În notă nu se spunea nici un cuvânt despre Grecia. Țarul separa chestiunea greacă de celelalte neînțelegeri orientale, izbutind să atragă Anglia în cercul unor responsabilități comune. Numai că lordul Canning a găsit o altă cale menită să împiedice avansul singular al Rusiei și anume războiul Iranului, căci fără neutralitatea acestei țări Rusia nu se putea aventura în ostilități militare antiturcești. Până la izbucnirea războiului cu Iranul, Rusia a reușit să atragă Poarta în negocieri, care se vor concretiza în Convenția de la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
acestea întrețineau false iluzii la Constantinopol și-l făcuseră pe sultan să afirme, în iunie 1827, că niciodată nu va permite amestecul statelor străine în relațiile sale cu proprii supuși, adică grecii. Fapt este că temându-se de o intervenție singulară a Rusiei, Parisul și Londra semnează o nouă convenție în chestiunea greacă, cu un articol secret, prevăzând „măsuri coercitive” în cazul în care Turcia ar fi respins cererile comune ale celor trei puteri. Cum sultanul le-a respins, s-a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]