KorAP: Find »[drukola/base=sintactic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...55 56 57 ...209 >

5,222 matches

Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804

de percepție a vedea și a auzi, pe baza apropierilor de structură semantico-sintactică dintre acestea. Mai puține referiri vizează verbele de percepție din celelalte trei câmpuri lexico-gramaticale - tactil, olfactiv, gustativ. În analiza de față vom urmări îndeaproape relația dintre configurațiile sintactice la care participă verbele de percepție și sensurile actualizate. Ne vom raporta constant la distincțiile semantice stabilite mai sus, încercând să determinăm în ce măsură există o legătură între tipurile de constituenți selectați și "tipurile" de percepții exprimate: fizică/cognitivă, directă/indirectă

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
în fiecare zi, de la opt la nouă]. (19) Îl simt [tremurând]. În cele ce urmează, vom ilustra tiparele de complementare a verbelor de percepție în funcție de numărul de argumente selectate de acestea. Considerăm că această direcție de analiză - pornind dinspre configurațiile sintactice spre detașarea sensurilor și a diferențelor semantice dintre structuri - este coerentă, având în vedere că: (1) unor sensuri diferite ale verbelor (din domeniul semantic fizic perceptual și din domeniul semantic cognitiv) le pot corespunde structuri similare; prezentarea și discuția structurilor

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
spre detașarea sensurilor și a diferențelor semantice dintre structuri - este coerentă, având în vedere că: (1) unor sensuri diferite ale verbelor (din domeniul semantic fizic perceptual și din domeniul semantic cognitiv) le pot corespunde structuri similare; prezentarea și discuția structurilor sintactice în funcție de fiecare sens actualizat ar fi, atunci, redundantă; (2) sensurile verbelor se întrepătrund, cel puțin în zona cognitivă a percepțiilor, deci descrierea ar putea fi imprecisă și, din nou, repetitivă. 4.1. Verbele de percepție a vedea, a auzi, a

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
rolul tematic de Experimentator. În aceste ipostaze, verbele desemnează proprietăți fizice ale referenților animați: (20) Față de ceilalți din familie, el vede/aude ("este văzător"). Nominalul subiect este supus unor constrângeri selecționale: pe lângă trăsătura semantică [+Animat]87, referenții din această poziție sintactică trebuie să aibă și trăsăturile semantice [+Capacitate vizuală]/[+Capacitate auditivă]. Enunțuri ca cele de mai jos, (21)-(22), nu corespund unei realități logice: (21) *Orbii văd. (22) *Surzii aud. Nelexicalizarea obiectului direct al celor două verbe de percepție a vedea

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
de percepție, cu un referent [+Animat] în poziția subiectului, a simți nu acceptă folosirea absolută: (32) * În urma anesteziei, pacienții nu simt. ["(nu) au simțuri"] Ca verb psihologic-afectiv, a simți poate apărea fără obiectul direct lexicalizat. Locutorul va asocia această poziție sintactică cu trăsătura semantică abstractă [+Arbitrar], combinată cu trăsătura [+Afect]. (33) Copiii simt ("au sentimente") și știu să-și exprime sentimentele. 4.2.Verbele de percepție nonintențională, în structuri cu două argumente Verbele de percepție a vedea, a auzi, a simți

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
nivel mental. În același tip de structuri, [a vedea + că], se pot exprima percepții directe fizice: (48) Văd [că încetinește și rămâne în urmă]. (Verdeș, Muzici și faze, în CLRA) (49) Văd [că se apropie de noi]. În anumite condiții sintactice, în structuri de tipul [a vedea + GComplcă ] se exprimă neambiguu o reprezentare cognitivă, mentală; atunci când verbul de percepție este modificat de adjunctul adverbial parcă, natura percepției este irrealis: (50) Parcă văd că începea să țipe și îmi trântea iar telefonu

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
vorbire directiv, poruncitor ( Închide ușa!, Nu lăsa ușa deschisă!). Contextual, forma vezi poate exprima și alte nuanțe semantice: un avertisment (Vezi să mai procedezi tu așa!, Ia vezi!), o predicție (Vezi să nu ți se întâmple și ție!) etc. * Configurația sintactică [a vedea +CComplsă] se actualizează și în prezența formei negative a verbului a vedea "a considera": (53) Părinții nu văd să existe vreo legătură între cele două evenimente. În același context ar putea apărea și indicativul, verbul din matrice selectând

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
vreo legătură între cele două evenimente. În același context ar putea apărea și indicativul, verbul din matrice selectând complementizatorul că98, după care poate fi selectat indicativul: (54) Părinții nu văd că există o legătură între cele două evenimente. Această variație sintactică indicativ-conjunctiv se asociază cu o diferență semantică (Siegel 2009: 1863). Folosirea indicativului se asociază cu faptul că locutorul consideră adevărată negarea subordonatei (Părinții văd "consideră" că non-P), ceea ce explică posibilitatea de a reformula contextul (54) astfel: (54') Există o legătură

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
Văd că se apropie "Văd faptul că se apropie". Într-o interpretare diferită, Gheorghe (2003: 154-155) consideră că, deși relativul cum își păstrează calitatea de substitut al unui adjunct modal în subordonată, rolul său prevalent este a lega două secvențe sintactice. Autoarea precizează că, în construcții cu verb de percepție în matrice, relativul cum este "aproape echivalent" cu complementizatorul că: (94) Văd cum se apropie ≡ Văd că se apropie. Un context dezambiguizator, confirmând analiza din (87') și (92'), ar fi cel

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
tresari; Simt cum tresari ≡ Simt √ modul cum tresari. 4.4. Verbele de percepție nonintențională în structuri cu obiect direct avansat. Realizările predicatului secundar Toate cele trei verbe de percepție nonintențională a vedea, a auzi, a simți 110 participă la structuri sintactice reorganizate, în care selectează un argument subiect și un argument obiect direct cu trăsătura [+Animat] și al treilea constituent, cu mai multe realizări, interpretat ca predicat secundar descriptiv (engl. depictive)111. Predicația secundară (supărat, cântând) descrie o stare temporară a

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
a argumentului din poziția obiectului direct al verbului matricial: L-am văzut [[pe Ion]OD supărat ]. L-am auzit [[pe Ion]OD cântând la pian] . Poziția predicatului secundar (PS) este o poziție predicativă nonmatricială, care se formează în urma unor reorganizări sintactice de suprimare a operatorului copulativ sau pasiv, a morfemelor de mod și timp, a complementizatorilor, și de avansare a subiectului predicatului secundar din subordonată în regentă pentru marcarea cazuală 112. Predicatul secundar subordonat unui verb de percepție are realizări variate

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
contextul pragmatic. 4.4.5. În poziția de PS al unui verb de percepție sunt admise și propozițiile non-finite. Propoziția infinitivală este admisă doar în prezența verbului a vedea "a considera". Utilizările din limba actuală arată că în această ipostază sintactică apare doar verbul a fi copulativ: (125) Am încredere că va crește în valoare, dar pentru moment nu-l văd [a fi o soluție de bun-simț]. 4.4.6. Construcția gerunzială regizată de un verb de percepție 116 este foarte

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
verbe de percepție intențională. Trăsături generale ale clasei În primul capitol al lucrării am distins între verbele de percepție nonintențională, cu subiect Experimentator, și cele de percepție intențională, cu subiect Agent. Ne vom referi, în cele ce urmează, la tiparele sintactice în care apar verbele de percepție intențională, insistând asupra trăsăturilor care le diferențiază față de corespondentele lor din prima clasă analizată. Se disting următoarele verbe reprezentative pentru percepția intențională: a se uita, a privi (percepția vizuală), a asculta (percepția auditivă), a

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
disting următoarele verbe reprezentative pentru percepția intențională: a se uita, a privi (percepția vizuală), a asculta (percepția auditivă), a atinge (percepția tactilă), a mirosi (percepția olfactivă), a gusta (percepția gustativă). Verbele de percepție intențională permit, în sens larg, aceleași tipare sintactice ca verbele de percepție nonintențională: pot avea utilizări absolute, apar în structuri cu două argumente și în configurații reorganizate cu predicație secundară. 5.1. Utilizări absolute ale verbelor de percepție intențională Verbele tranzitive care exprimă percepția intențională admit - cu excepția verbului

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
unui entități este descrisă cu ajutorul verbelor de mișcare și al elementelor locative direcționale (de exemplu, This highway goes from Turku to Helsinki ' Această autostradă duce de la Turku la Helsinki'). Conceptul de "mișcare fictivă" poate explica astfel structura a numeroase tipare sintactice, printre care și situațiile care este implicat un proces de emisie (de unde vizuale, sonore etc.). Situația prezentată pentru engleză este similară în română, așa cum se observă din exemplele de mai jos. Verbul a vedea acceptă vecinătatea prepozițiilor de localizare, dar

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
de tipul "percepție non-veridică/distorsionată" se explică prin faptul că trăsături ca imaginea/sunetul/mirosul nu au aceeași reprezentare pentru toți cei care le percep, putând suferi modificări de la perceptor la perceptor. Cele trei verbe de percepție evidențială sunt eterogene sintactic, admițând tipuri diferite de compliniri, așa cum vom arăta mai jos (vezi infra, 6.2). 6.1. Delimitări și analize În lingvistica străină există o tradiție a studiilor despre verbele de percepție pe care le-am denumit în lucrarea de față

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
și număr de la substantiv (Casele arătau sumbre), fie se convertește în adverb (Casele arătau sumbru). 6.2.1. Verbul a arăta. Un tip "special" de verb copulativ 145 Verbul a arăta funcționează ca verb bivalent, în structuri cu două poziții sintactice obligatoriu lexicalizate, subiectul și numele predicativ. În poziția subiectului poate apărea orice entitate cu referință concretă: (230) Copiii arată obosiți. (231) Casa arată devastată. Continuând direcția de analiză a verbului a arăta ca predicat compus, propusă de Manoliu-Manea (1977), se

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
Enunțul Ioana arată obosită poate fi rostit doar în contextul în care locutorul este cel care a văzut-o pe Ioana și, pe baza informațiilor vizuale, îi atribuie proprietatea de a fi obosită. 6.2.2. Verbul a suna. Grila sintactică Spre deosebire de verbul a arăta, a suna impune mai multe constrângeri selecționale asupra subiectului său. Verbul a arăta poate exprima informații vizuale despre orice entitate concretă, spre deosebire de verbul a suna, al cărui subiect are, întotdeauna, trăsătura semantică [+Sonor], atribuită direct sau

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
relativ: (258) Cum sună vocea lui?/ Vocea lui sună cum o știam. Lexicalizarea Experimentatorului prin clitic în cazul Dativ este admisă în oricare dintre tiparele de complementare: (259) Muzica lor îmi sună bine. 6.2.3.Verbul a mirosi. Grila sintactică Verbul a mirosi participă la tipare mai diverse. Funcționează contextual ca verb impersonal (260a), cu poziția subiectului neacoperită, când actualizează sensul "a avea miros neplăcut". În aceeași ipostază de verb impersonal, poate primi și un alt tip de complinire, realizată

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
260a), cu poziția subiectului neacoperită, când actualizează sensul "a avea miros neplăcut". În aceeași ipostază de verb impersonal, poate primi și un alt tip de complinire, realizată printr-un grup prepozițional organizat în jurul prepoziției cu sens comparativ a. În contextul sintactic de la (260b) nu este specificată entitatea care emite mirosul, aceasta fiind asimilată spațiului în care se află locutorul: (260a) ØS În beci miroase. (260b) ØS Miroase a parfum. A mirosi poate funcționa ca verb monovalent, selectând un singur nominal pe

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
260a) ØS În beci miroase. (260b) ØS Miroase a parfum. A mirosi poate funcționa ca verb monovalent, selectând un singur nominal pe care îl așază în poziția subiectului și care primește de la verb rolul semantic de Temă. În această poziție sintactică apare entitatea cu proprietatea [+Emisie de miros]: (261) Florile astea nu miros ("Florile nu au miros"). Primește două compliniri, un subiect Locativ și o complinire circumstanțială obligatorie, realizată printr-un grup prepozițional organizat în jurul prepoziției cu sens comparativ a: (262

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
mai sus la (260b): (263) Îmi miroase a parfum. 7. Pasivizarea verbelor de percepție. Efecte ale pasivizării Verbele de percepție care au posibilitatea construcției cu un obiect direct - cele de percepție nonintențională și cele de percepție intențională - participă la operația sintactică de pasivizare. În funcție de organizarea semantico-referențială a enunțurilor, unitățile verbale acceptă fie pasivul cu a fi (pasivul prototipic), fie pasivul cu se (pasivul reflexiv). Vom încerca să stabilim care sunt contextele în care verbele analizate "aleg" între pasivul cu a fi

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
doar dacă verbul are trăsăturile [+Negativ] [+ Perfectiv], actualizând sensul "a afla". Verbul a simți nu admite decât construcția cu propoziție conjuncțională introdusă prin că, dezvoltând, în unele dintre aceste structuri, un sens modal epistemic. Verbele de percepție intențională admit tipare sintactice mult mai puțin variate. De asemenea, capacitatea de a dezvolta sensuri din alte domenii conceptuale este mult mai limitată, față de cea a verbelor de percepție nonintențională. Cu excepția verbului a mirosi, care actualizează în aceste construcții un sens epistemic (am mirosit

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
de percepție nonintențională. Cu excepția verbului a mirosi, care actualizează în aceste construcții un sens epistemic (am mirosit că "am intuit că"), celelalte verbe nu permit selecția complementizatorului că (*privesc că/ascult că). Verbele de percepție evidențială participă la alte configurații sintactice decât verbele de percepție nonintențională și intențională - fiecare dintre cele trei unități din această clasă cere o complinire obligatorie predicativă (în cazul verbului a arăta) sau circumstanțială (în cazul verbelor a suna și a mirosi). ÎNCHEIERE În această lucrare am

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
numeroase probleme în rândul cercetătorilor, propunându-se în consecință mai multe tipuri de analiză. În unele analize sensurile verbului sunt deosebite prin înlocuirea alternativă cu diferiți termeni cvasi-sinonimi (Alm-Arvius 1993), altele (rețeaua semantică Wordnet) specifică, odată cu sensurile verbelor, și contextele sintactice în care se actualizează acestea. În fine, sunt modele (Grezka 2009) care explică structura semantică a unităților pe baza principiului "claselor de obiecte" - ansambluri de cuvinte omogene semantic selectate de verbe în funcție de specificul lor semantic (verbele "vizuale" selectează prototipic "obiecte

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]