2,989 matches
-
să fie creat într-o instituție media. Alternativele posibile trimit la fenomene sociale negative: crearea discursului într-o instituție politică transformă discursul jurnalistic în discurs propagandistic, iar crearea discursului într-o instituție comercială preface discursul jurnalistic în discurs publicitar mascat. Situarea creării discursului jurnalistic doar în cadrul unei instituții media nu conduce automat la îndeplinirea tuturor factorilor determinanți ai unui limbaj obiectiv, dar este una din condițiile necesare pentru ca specificitatea discursului jurnalistic să se păstreze. O instituție media este, pe piață, o
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
produse, discursul politic pe cel de a legitima sau cuceri puterea, cel jurnalistic de prezentare și comentare a spațiului public. Manipularea poate interveni, în această logică, ca o acțiune de camuflare a scopului real. Acest lucru se poate realiza prin situarea intenționată în cadrul unui alt tip de discurs pentru a beneficia de avantajele acestuia. Astfel, de la discursul publicitar nu există așteptări de obiectivitate. El trebuie să vândă un produs, fie că este de calitate, fie că nu. Acest lucru face ca
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
presupun schimbarea identității și a scopului discursului jurnalistic. Manipularea poate interveni, în această logică, ca o acțiune de înlocuire a scopului real, cel de informare și comentare a spațiului public, cu un altul, nespecific. Acest lucru se poate realiza prin situarea intenționată a altui discurs în cadrul discursului jurnalistic, pentru a beneficia de avantajele credibilității celui din urmă. Identificarea unor abateri de acest tip presupune determinarea, printr-o hermeneutică, a modificărilor pe care actul manipulator le produce în caracteristicile textului și în
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
afirmă că "actul nu este îndreptat contra Românilor, ci contra țăranilor români și unguri" (Floru, 1923, p. 66). Intepretat anterior ca un atentat juridic la naționalitatea română, în istoriografia critică a interbelicului sensul național lasă locul semnificației sociale. Istoricizat prin situarea sa în universul juridic și politic al epocii, actul este prezentat ca având o semnificație pur socială, de promovare a intereselor nobiliare și de consolidare a piramidei ierarhice. Totodată, personajul excentric al lui Vlad Țepeș este deprivat de originalitate: " Felul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
un trecut care se instalează pe sine ca prezent, sau ca o sabie a judecății care atârnă deasupra prezentului" (cf. Maier, 1988, p. 15). Scoaterea Holocaustului din izolarea istorică în care a fost plasat prin conferirea atributului de unicitate și situarea sa într-un cadru comparativ care să permită realizarea unor analize istorice necontaminate de pasionalitate sunt dalele care pavează drumul către ceea ce a ajuns să se numească "normalizarea" Holocaustului (Kampe, 1987). Normalizarea Holocaustului și a celui de-al Treilea Reich
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
asumate în mod individual, considerând că faptul neîmpărtășirii acestora de către alți indivizi nu le face să fie mai puțin ideologice 9. Când avem în vedere poziția din care ideologia este exercitată, teoria ne oferă posibilitatea de a vorbi despre o situare dominantă și despre una subordonată. În gândirea marxistă, ideologia este asociată claselor dominante, dar teoriile mai recente extind relațiile de dominație dincolo de relațiile de clasă. Din acest unghi, ideologia "servește aranjamentelor instituționale stabile prin explicarea, justificarea și solicitarea suportului pentru
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
din această perspectivă, prezența unor intense preocupări în acord cu spiritul timpului, ceea ce face ca astfel de autori să poată fi percepuți și ca gânditori preocupați de progresul cunoașterii, dar și ca "filosofi ai lucrurilor pământești". Deloc întâmplător, o asemenea situare le permite teoreticienilor contemporani preocupați de condițiile socio-politice și istorice ale cunoașterii și, deci, de relația dintre cadrul socio-politic și proiecțiile epistemologice ale unei epoci de tipul modernității să identifice, în astfel de cazuri, existența unor "strategii" discursive. În această
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
sau pur și simplu rebeli, gânditorii modernității nu au putut fi indiferenți la condițiile sociale, politice și istorice ale acestei epoci, promovând în consecință proiecții epistemologice în care elementul ideologic, în sensul său general, își manifestă prezența. La nivel particular, situarea lor într-o anumită epistemă configurată ideologic a marcat, de asemenea, proiecțiile cu privire la cunoaștere și, prin intermediul acestora, propunerea anumitor modele politice de societate. Faptul că aceste modele s-au plasat, adeseori, în cadrele unui dezbateri ideologice care a cunoscut, în
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
nu doar că oferă un cadru mai solid pentru o abordare critică, dar permite și comparații între diferitele tipuri de ideologii, modificarea acestora din sisteme ale rezistenței în sisteme ale dominației (sau viceversa), precum și un studiu complet și coerent asupra situării lor atât la nivelul cogniției sociale, cât și la nivelul structurii sociale ca atare"5. Acest din urmă subiect este unul pentru care capitolul de față se constituie într-un demers propedeutic. Menționez, în al doilea rând, că metodologia pe
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
instrument prin care establishment-ul social își menține dominația pentru a-și putea împlini interesele pare să îi atragă, chiar în pofida destructurării analizei în termenii "luptei de clasă", pe cei mai mulți dintre teoreticieni. Nu voi insista aici asupra acestei modalități de situare a diverselor abordări cu privire la problema ideologiei, ci voi specifica, doar, sintetic, că, atât din punctul de vedere al epistemologiei, cât și din cel al teoriei social-politice, putem identifica o varietate de concepții relative la acest termen 6. Ce mă interesează
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
o permanență evoluție, practici pe care, de asemenea, le legitimează discursiv. O asemenea imagine exprimă, din punctul meu de vedere, ceea ce autori precum Cornelius Castoriadis au numit, în ultima parte a secolului trecut, "instituirea imaginară a societății"8, chiar dacă această situare s-a plasat împotriva tradiției marxiste de la care ei se revendicau, una în cadrul căreia "legătura dintre ideologie și imaginar a fost în gereneral subsumată unei opoziții suprapuse între realități și idei; ideologia și imaginarul aflându-se împreună de partea ideilor
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
cu și mai multă vigoare în cadrul studiilor relative la "tehnologia științei", mai întâi de către autori precum David Bloor, în cea de a doua jumătate a secolului trecut și, mai nou, de către teoreticieni contemporani precum Steve Fuller este vorba despre problema situării individului în raport cu realitatea socială în care este "încapsulat" și a implicării sale în chiar procesul cogniției sociale. Dacă ideologia este un produs colectiv, și nu individual, înseamnă aceasta că membrii particulari ai societății nu dețin nicio posibilitate de a-și
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
de a oferi un sens colectiv realității organizate social prin instituții și norme, deopotrivă formale și informale, care, la rândul lor, își regăsesc expresia în diverse practici sociale. Din această perspectivă, asumpția mea este că aceste convenții ideologice, a căror situare este una eminamente discursivă, au un foarte important rol explicativ, asigurând coerența semantică dintre interpretarea subiectivă (credințele individuale) și cea intersubiectivă (credințele colective, de factură ideologică) asupra realității sociale și, prin aceasta construirea înțelesului social. Integrate într-un sistem la
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
al guvernării globale"54. Cât privește cunoașterea socială, aici rolul ideologiei rămâne în continuare predominant, în pofida reiterării ciclice a năzuinței "pozitiviste" potrivit căreia există posibilitatea detașării subiectului cunoscător de mediul socio-politic al existenței proprii indivizilor umani și, implicit, aceea a situării sale într-un loc privilegiat, complet "dezideologizat". Nu întâmplător, în cercetările de epistemologie socială demarate odată cu inițierea a ceea ce s-a numit, în Marea Britanie, "Programul de Forță în sociologia cunoașterii" ("the Strong Programme in the sociology of knowledge" SSK), s-
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
socială în particular. A devenit astăzi evident că "limbajul, instituțiile, puterea, schimbarea socială și rpoblemele sociale conduc, modelează și influențează conținutul oricărui sistem de cunoștințe, punctele sale critice și cele tari, traiectoria și dezvoltarea sa internă, legitimitatea și relativa sa situare"59. În acest cadru, sarcina unei teorii a ideologiei ar putea fi aceea de a identifica, inclusiv prin aplicarea modelului integrat al analizei ideologice, modul în care procesul cunoașterii din societatea contemporană ar putea fi astfel canalizat încât să fie
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
și desfășurarea de servicii social-culturale, tehnico-edilitare și de servicii solicitate de populația aflată Într-un perimetru definit și În imediata apropiere a acestora, care satisfac necesitățile obiective, curente și de primă necesitate ale ființei umane. Locuirea poate fi definită ca: ▪ situare umană, relativ stabilă, Într-un mediu natural și amenajat, destinat satisfacerii nevoilor materiale și spirituale ale individului și societăților umane; ▪ condiționarea unui loc (spațiu, teritoriu - prin extindere) prin ocuparea, folosirea, amenajarea lui de către o colectivitate (in extremis - de către om), În
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
al suprarealismului - că: „limbajul dispare ca instrument, întrucât a devenit subiect. ș...ț El se confundă acum cu «gândirea» omului, e legat de singura spontaneitate veritabilă: el este libertatea umană acționând și manifestându-se”. Căci, cum s-a văzut din situarea poetului între limitele definiției „stării de spirit” avangardiste, marea sa obsesie a fost mereu aceea a concurenței dintre „neliniștea” existențială și expresia ei verbală, a permanentizării stării de criză a eului, nesubordonat nici unei „formule” preconcepute, deschis, absolut disponibil, spontan în
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
în pagini în care ferventa aspirație a comuniunii universale sub semnul „miracolului” poetic capătă, nu o dată, reliefuri memorabile. CONFIGURĂRI ALE IMAGINARULUI Aproape totul argumentează, cum am văzut, atât în programul teoretic cât și în practica poeziei lui Ilarie Voronca, în favoarea situării demersului său sub semnul a ceea ce am putea numi o poetică a metamorfozelor. Recapitulând sumar datele esențiale observăm că acesta se desfășoară în funcție de două mari obsesii modelatoare. Una ar fi de aproximat în formula „imuabilului care ne înconjoară” - obsesie a
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
sale, Ilarie Voronca rămâne, în esență, el însuși: o sensibilitate rănită, elegiacă, neliniștită, care a fost mereu cea a avangardistului, și căreia "armura" sonetului nu-i poate asigura decât o foarte relativă protecție. UN POEM AL „SINTEZEI MODERNE” Încercând o situare istorico-literară a poeziei lui Ilarie Voronca, G. Călinescu nota, în recenzia consacrată volumului Brățara nopților, aceste rânduri pe care urma să le reia, aproape fără modificări, în Istoria literaturii române de la origini până în prezent: „Dl. Ilarie Voronca scrie un fel
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
imaginării similare a unei Grecii ideale și subliniază câteva dominante ale acestei lirici: orfismul, incantația centrată asupra principiului feminin ca factor cosmogonic. Figura mamei, nostalgia apelor amniotice sunt constante ale imaginarului lui V., care îmbracă o formă imnică, de unde și situarea în apropierea Imnelor lui Ioan Alexandru. Lirismul se hrănește din viziuni extatice, din recurența motivelor cu aură sacralizantă (fluturi, îngeri, fecioare, liră, crini), din hieratismul gestual, muzica interioară a versurilor accentuând inefabilul. Dacă în Nopțile migratoare mitul central era cel
VERONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290498_a_291827]
-
descriptive, densă și riguros administrată, și care se oprește nu numai la contribuțiile teoretice consistente ale lui Ovid Densusianu, N. Davidescu, Pompiliu Păltănea, Ion Minulescu, Ștefan Petică, ci și la acelea oarecum întâmplătoare, i se adaugă comentariile interpretative, extinse până la situarea problematicii într-o perspectivă culturală amplă, fiind de semnalat referirile la filosofia germană, la contribuția teoretică a lui Miguel de Unamuno, Ortega y Gasset, Carlos Bousoño ș.a. După cum judicios remarcă G. I. Tohăneanu, „în ciuda bogăției și diversității informației, în ciuda numărului
VLADUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290606_a_291935]
-
empatică presupune angajament cognitiv, transpunere afectivă, voință participativă, efort imaginativ, înțelegerea celuilalt, a eului său. Ea depinde de gradul de transparență a elevului (de măsura în care se lasă cunoscut), dar și de calitățile profesorului, de capacitatea acestuia de transpătrundere (situarea în cadrul intern de referință al elevului). c) Entuziasmul în activitatea de instruire-formare: profesorii entuziaști sunt cei cărora „le pasă ce și cum predau”, cei pasionați de munca lor. Ei stimulează și incită elevii, atrăgându-i și motivându-i să învețe
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
empatică presupune angajament cognitiv, transpunere afectivă, voință participativă, efort imaginativ, înțelegerea celuilalt, a eului său. Ea depinde de gradul de transparență a elevului (de măsura în care se lasă cunoscut), dar și de calitățile profesorului, de capacitatea acestuia de transpătrundere (situarea în cadrul intern de referință al elevului). c) Entuziasmul în activitatea de instruire-formare: profesorii entuziaști sunt cei cărora „le pasă ce și cum predau”, cei pasionați de munca lor. Ei stimulează și incită elevii, atrăgându-i și motivându-i să învețe
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și cunoștințele elevilor. În urma unui examen, a unei testări sau a unei evaluări formale, este astfel recunoscut nivelul de pregătire dobândit până în acel moment. Îndeplinindu-și funcțiile enumerate, . Concluzionând, referitor la funcțiile evaluării, putem afirma că, prin evaluare, se obține: situarea elevului într-un anume punct al traseului său școlar, orientarea sa către cele mai bune șanse de îmbunătățire a achizițiilor, formarea pentru achiziția personală a cunoștințelor, a capacităților și metodelor, selecția elevilor în vederea promovării în trepte superioare, în funcție de competențele măsurate
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
examene. Coroborând cele două criterii, corespunzătoare perspectivelor mai sus-amintite, se reliefează două forme de evaluare a procesului de instruire, cu funcții diferite, bazate pe proceduri și instrumente distincte (o clasificare clasică): * evaluarea formativă (continuă); * evaluarea sumativă (cumulativă). Evaluarea formativă permite situarea elevului în cursul învățării, în funcție de obiectivele pe care le desemnează învățarea, cu scopul de a diagnostica și remedia eventualele dificultăți. Principalele avantaje oferite de evaluarea formativă ar fi: * se realizează pe secvențe mici și se centrează pe elemente esențiale; * este
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]