1,482 matches
-
ațipit. Pe un coridor, în incinta gării, cânta la fluier un moșneag, cu părul și barba complet albe. Un artist neștiut, ne luat în seamă. Sunetul fluierașului lui era mai cristalin decât al ciocârliei, când urcă din slavă în slavă, slăvind pe Dumnezeu. Am vorbit cu acest moșneag. Era îmbrăcat în zdrențe. Purta pe obraz și pe frunte urmele învechitei mizerii. Era totuși vesel. L-am întrebat de sănătate. Deodată glasul lui s-a înduioșat, a făcut o cruce mare și
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pentru că era un nume, „dădea o palmă zdravănă pe obrazul societății” cum va zice socialistul Panait Istrati prin 1924. Asemenea filantropi care-și aleg oamenii ca să-i ajute nu sunt prea lăudați de creștini: poate doar cercurile socialiste să-i slăvească. Nouă ne rămâne de constat această concordanță: informația pe care o transmite Hanrieta Eminescu în 1889 (făcută publică în 1893) coincide cu cea făcută public de către Dumitru Cosmănescu în 1926. Drept pentru care trebuie să urmărim și alte potriviri ori
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mine emoții tulburătoare. Am trăit îndrăzniri și am răzbit primejdii. Am simțit tremurul inimii din creștet până în tălpi. Acum se stinge pe nesimțite flacăra care ne-a purtat pe cărările morții. Dar sângele nostru, mireasmă, veșnic va arde în cățui, slăvind pe Hristos, luminând cărări și inimi răpuse. Nici un pământean nu a cules atâtea ocări și schingiuiri cât numără răbojul legionarului și care au fost și sunt tăinuite de făptași. Ascuns ca într-un adânc de fântâni sau afund de păduri
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Iisus. Nemuritoarea lor moarte de martiri vădește adâncul credinței legionarului. Iubirea de Neam și de Hristos. Ea va călăuzi pururi pașii celor dornici să trăiască în spiritul Evangheliei și în Duhul lui Hristos, în drum spre marele triumf, ÎNVIEREA. Să slăvim și să valorificăm cu fapte mărețe acest sacru zăcământ! GROAPA COMUNĂ Fortul 13 Jilava Aprig călău, smintită arătare, Robit de rang și-al trupului desfrâu, Înscrie țării crima cea mai mare Curmând vieți curate, ca apa unui râu. Le-a
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
răni de închisoare; Și rănile din noi tresar si cântă, Se fac medalii si zâmbesc în soare... Dar de-or veni, cândva, cu pași ușarnici, La groapa ta, mișeii și viclenii, Și se vor bate-n piept cu pumni fățarnici, Slăvind lumina sfintelor vedenii, Mormântul tău, gemând, să se ridice Și duhul tău, țâșnind din veșnicie, Într-un năpraznic fulger să despice Pângăritoarea lor nimicnicie!” (Radu Gyr Mormântul Căpitanului) Cea mai dureroasă rană e cea primită de la proprii guvernanți care au
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
i-a fost cea mai scumpă nuntă dintre nunți. Liber într-o lume monstruoasă, otrăvită de o ideologie criminală în care societatea românescă era transformată într o turmă. Omul nu mai avea personalitate și gândire proprie. Gloatele băteau din palme slăvind pe tirani. În comunism nu se poate vorbi de un destin al valorilor. Gheorghe Mântulescu a lucrat numai la așa zisa munca de jos. El se va închide în carapacea sa de viață privind spre cer, spre Dumnezeu, nădăjduind. Și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
taină. Crimele împotriva legionarilor s-au ridicat la cifre apocaliptice. Când valurile morții vor zgudui iarăși văzduhul și pământul, pe legionari îi va găsi îngenunchiați la icoană la picioarele lui Hristos, iar pe cei slujitori materiei copleșiți de povara cărnii, slăvindu-se pe sine, lupi hulitori, îi va găsi pierduți în colbul sumbru al trecătoarelor bucurii, slavă și otravă. Sunt bătrân legionar și aceasta o mărturisesc cu reținere și teamă. Căpitanul spunea: „eu nu sunt legionar ci membru al Mișcării Legionare
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Hotar și inimă, București, 1941; Mătănii de zăpadă, Cernăuți, 1943; Carnetul soldatului Tilică, București, [1948]; Doi frați, doi eroi, București, 1949; În cadența anilor ce vin, București, [1949]; Și s-au întors pădurile-napoi..., București, 1949; Două alegeri, București, 1950; Slăvim pe Vladimir Ilici, București, 1950; Stânca de pe Tatra, București, 1952; Furtuni de primăvară, București, 1954; ed. (Puterea jurământului), București, 1955; Mândrie, București, 1954; Inscripții, București, 1955; Zbor de noapte, București, 1956; De la inimă la inimă, București, 1957; Ecaterina Teodoroiu, București
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
București, în urma victoriilor hotărâtoare ale armatelor germane, pune la cale un banchet de veselie. Membrii acestei colonii se adună în seara de 11 mar tie în sala Slătineanu, actuala Casa Capșa. Pe când petrecerea era în toi, șampania curgea și toasturile slăveau gloria armelor germane, o ploaie de pietre se abate, din stradă, asupra geamurilor. Geamuri făcute țăndări, germani loviți înăuntru, consulul Germaniei, domnul de Radowitz, lovit și el, cheamă prefectul de poliție, Simeon Mihălescu, și-i ordonă, bătând din picior, ca să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
semețindu-se în fața eșecurilor și a morții, încredințat că a fost învestit cu „marea misiune a Frumosului”. Totuși, cuprins de melancolie și resemnare, poetul, „c-o desnădejde care n-are nume”, e gata să se abandoneze materiei pe care o slăvise. În general, poezia lui C. s-a ivit la nivelul percepției și al senzației și se adresează acestui nivel, fiind lipsită de o dimensiune spirituală, sintetizatoare, care să dea coerență și consistență demersului său. Volumul de proză scurtă Bacalaureatul lui
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
Conferențele „Vieței nouă”, trece în revistă, la nivelul unei lucrări de seminar, poezia românească, de la Văcărești până la colaboratorii revistei lui Densusianu. Judecățile de valoare sunt emise în spirit partizan; este minimalizată, bunăoară, opera lui O. Goga și sunt ridicate în slăvi compunerile lui Ervin (Ovid Densusianu). Lecția de deschidere a cursului ținut în 1913-1914 la Viena, Galaction poetul, debutează cu aserțiunea că, pentru studierea adecvată a literaturii române, „e nevoie de o lungă pregătire sud-est europeană”, cu toate că pe toată întinderea discursului
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
hohote de râs soldatului care protesta, în timp ce școlărițele fluturau copii ale Constituției în loc de eșarfe către Gheorghe Gheorghiu-Dej... O femeie cu doi copilași, câte unul în fiecare mână: pe când se apropie de tribună, îi ridică pe amândoi triumfător. Noua viață să slăvească noua viață! O machetă uriașă de vapor alunecă alături de un pilon pentru construcții electrice. Păstorii din Munții Apuseni suflă în buciumele lor mai lungi decât ei...Asistentele trec în uniformele lor impecabile, iar masa tumultuoasă de oameni aclamă și aplaudă
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
recentă dată, fiind fructul unor moravuri stricate, inventate, precum te exprimai tu, Aper, pentru a fi întrebuințată ca o armă(...) De altfel, secolul acela fericit... nu cunoștea oratori și crime, avea însă din belșug poeți și oameni inspirați, pentru a slăvi fapte bune, iar nu pentru a lua apărarea fărădelegilor (...) Dacă toate acestea ți se par basme și poezie, îmi vei îngădui, de bună seamă, Aper, lucrul următor: în ochii posterității. Homer nu se bucură de mai puțină prețuire decât Demosthene
Apărarea poeziei sau dilema câinelui by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12560_a_13885]
-
-i iubesc. Cei care sunt departe de țară, și întrun fel sau altul... mi se pare că suntem împreună, pentriu că ROMANȚA, melosul popular, spiritualitatea românească există și acolo în casele fiecăruia, în sufletele fiecăruia, alături de cântecele prin care-l slăvim pe IISUS HRISTOS..., chiar dacă trăiesc în altă parte decât noi, inima le pulsează de bucurie în același ritm cu a nostră. Le transmit să fie sănătoși, generoși și să nu le fie teamă, sau să fie jenați de faptul că
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
așa cum Sfinții și marii rapsozi ai Ortodoxiei au creat-o, asigurându-i o sacralitate rămasă și în zilele noastre la fel de vie și lucrătoare. Poporul nostru, dotat cu o sensibilitate artistică deosebită, și-a exprimat stările sufletești, dorința de a-L slăvi pe Dumnezeu nu numai în cadrul serviciilor cultice, ci și în afara acestora, în viața de toate zilele. Mărturie a credinței sale, a sufletului său curat și avântat sunt colindele în care se află îngropate cele mai alese comori duhovnicești cu care
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
Case ale Oastei. Organele de conducere ale Asociației sunt: Sfatul Frățesc pe Țară al Oastei Domnului (Adunarea Generală a Asociației); Sfatul Frățesc Lărgit al Oastei Domnului; Sfatul Frățesc Operativ al Oastei Domnului (Consiliul Director); Comisia de Cenzori; Comisia de Disciplină.... Slăvit să fie Domnul! Sibiu, la Învierea Domnului - 2004 Din partea Sfatului Frățesc pe Țară, Moise VELESCU și Gheorghe PRECUPESCU Sursa: http://de-vorba-cu-mine.blogspot.com/ Referință Bibliografică: Scurt istoric al miscarii duhovnicesti Oastea Domnului din cadrul B.O.R. / Moise Velescu și Gheorghe
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
de snobism sexual. La rândul ei, Ana Rareș, cu toată poezia numelui ei, se află în condiția unei neveste care își înșeală soțul, profesor de stiinte naturale la Universitatea din Iași. Este caraghios să-l vezi pe poetul care o slăvește în versuri avântate luându-și măsuri de precauție pentru a nu da de bănuit mangafalei de la Iași. Pe de altă parte, însuși limbajul ceremonios, cu pauze făcute pentru așteptarea aplauzelor asistenței, este inadecvat într-un român în care se rememorează
Poezie povestită by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17639_a_18964]
-
eterne. Domițian și-a așezat o statuie pe Calea Latina unde apare în ipostaza de Hercules; imediat Marțial scrie o poezie în cinstea evenimentului în care afirmă, fără să se jeneze, că “Hercules, a devenit un zeu mărunt și îl slăvește pe împărat, un Hercules superior lui însuși”; muncile săvârșite de fiul lui Jupiter sunt fleacuri față de victoriile fiului lui Vespasian. De fapt ipostaza de Hercules este prea puțin: doar cea de Jupiter i se potrivește. Învingător al lumii, Domițian este
Figuri anacronice pe ecranele TV by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14324_a_15649]
-
26. Ciurari │ 87. Scurtu Mare 27. Comoara │ 88. Seaca 28. Contești │ 89. Segarcea-Vale 29. Sfințești 30. Cosoaia │ 91. Siliștea (de Alexandria) 31. Crevenicu │ 92. Siliștea (de Roșiori de Vede) 32. Cringeni │ 93. Siliștea (de Videle) 33. Sirbeni 34. Cucueti │ 95. Slăvești 35. Didesti │ 96. Slobozia-Mindra 36. Dobrotesti │ 97. Smirdioasa 37. Dracea │ 98. Socetu 38. Dracsani │ 99. Stejarul (de Drăgănești-Vlasca) 39. Stejarul (de Roșiori de Vede) 40. Drăgănești-Vlasca │101. Suhaia 41. Fîntînele │102. Storobaneasa 42. Frăsinet │103. Talpă 43. Frumoasă │104. Tatarastii
LEGE nr. 3 din 16 februarie 1968 privind asigurarea conducerii locale de stat în unităţile administrativ-teritoriale pînă la alegerea consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
23,4 Brâncoveanca 27,5 Dudu 24,9 Plosca Plosca 25,3 Poroschia Poroschia 8,7 Calomfirești 6,3 Putineiu Putineiu 12,4 Scrioaștea Viile 18,2 Cucueți 2,7 Brebina 0,6 Scurtu Mare Scurtu Mare 5,9 Scurtu- Slăvești 7,0 Negrilești 6,7 Valea Postei 10,2 �� Drăcești 12,3 Albeni 8,3 Sfințești Sfințești 20,6 Siliștea Siliștea 18,6 Siliștea Mică 17,2 Butești 27,1 Siliștea Gumești Siliștea Gumești 11,4 Smârdioasa Smârdioasa 15,6
HOTĂRÂRE nr. 1.512 din 29 noiembrie 2005 pentru declararea ca zone calamitate a localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie-septembrie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
6 Șoimu 3,5 Stejaru Stejaru 31,7 Socetu 35,3 Bratcovu 42,3 Gresia 45,6 Ștorobăneasa Ștorobăneasa 12,3 Beiu 13,2 Talpă Talpă Ogrăzile 14,8 Rotărești 5,4 Tătărâștii de Jos Tâtărăștiî de Jos 25,7 Slăvești 21,1 Lada 9,2 Zlotești 17,0 Poporogi 24,4 Turești 16,1 Tătărăștii de Sus Tătărăștii de Sus 0,2 Dobreni 5,0 Udupu 6,2 Trivalea Moșteni Trivalea Moșteni 13,4 Brătășani 4,3 Depărați (Schela) 6
HOTĂRÂRE nr. 1.512 din 29 noiembrie 2005 pentru declararea ca zone calamitate a localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie-septembrie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
județean nr. 17/94, nr. 7/98, nr. 75/2003 și Hotărârea Consiliului Județean Teleorman nr. 135/2008"; - la poziția nr. 211, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Pod pe DJ 701 la km 84+775 peste pârâul Teleormănel la Slăvești", coloana 3 va avea următorul cuprins: "Lungime = 30,30 m, lățime parte carosabilă = 7,90 m, număr deschideri = 2, suprastructură = beton armat, infrastructură = beton armat", coloana 6 va avea următorul cuprins: "Decizia Prefecturii județene nr. 378/90, Hotărârile Consiliului județean
HOTĂRÂRE nr. 973 din 26 august 2009 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.358/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Teleorman, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Teleorman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216578_a_217907]
-
armat, infrastructură = beton armat", coloana 6 va avea următorul cuprins: "Hotărârea Consiliului Județean Teleorman nr. 135/2008"; - la poziția nr. 214, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Pod pe drum județean 701 la km 81+070 peste râul Teleorman la Slăvești", coloana 3 va avea următorul cuprins: "Lungime = 27,92 m, lățime parte carosabilă = 4,60 m, număr deschideri = 3, suprastructură = metal, infrastructură = metal+lemn", coloana 6 va avea următorul cuprins: "Hotărârea Consiliului Județean Teleorman nr. 135/2008"; - la poziția nr.
HOTĂRÂRE nr. 973 din 26 august 2009 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.358/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Teleorman, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Teleorman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216578_a_217907]
-
metal, infrastructură = metal+lemn", coloana 6 va avea următorul cuprins: "Hotărârea Consiliului Județean Teleorman nr. 135/2008"; - la poziția nr. 215, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Pod pe drum județean 701 la km 83+805 Valea lui Bun la Slăvești", coloana 3 va avea următorul cuprins: "Lungime = 12,00 m, lățime parte carosabilă = 7,50 m, număr deschideri = 1, suprastructură = beton armat, infrastructură = beton armat", coloana 6 va avea următorul cuprins: "Decizia Prefecturii județene nr. 378/90, Hotărârile Consiliului județean
HOTĂRÂRE nr. 973 din 26 august 2009 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.358/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Teleorman, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Teleorman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216578_a_217907]
-
Scrioaștea Plopi Florica-Crăngu Măguracu Liliac Smărdioasa Preajba Frăsinet Mărzănești Troianu Prundu Gălățeni Moldoveni Țigănești Răzmirești Gărdești Moșteni-Furculești Văcărești Săceni Grădișteanca Moșteni-Moșteni Văceni Sărbeni Izvoarele Năsturelu Vedea Sărbeni de Jos Licurici Năvodari Vitănești Scurtu Mare Mereni de Jos Nenciulești Zimnicele Scurtu Slăvești Mereni de Sus Olteanca Smărdan Merișani Olteni Stejaru Necșești Părul Rotund Talpă Băscoveni Odobeasca Păuleasca Talpă Ogrăzile Pietroșani Perii Broșteni Talpă Rotărești Plopii Slavitești Piatră Udeni Poiana Pleașov Valea Postei Puranii de Jos Poieni �� Vătași Puranii de Sus Prunaru Putineiu
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]