5,527 matches
-
în comparație cu câte ar trebui să fie. L. Waite (2000), comentând aceste declarații, susține pe bună dreptate că vocea experților contează nu doar pentru pacienții în cauză, ci și pentru marele public, ei fiind formatori de opinii; b) specialiștii în materie (sociologi, psihologi, antropologi, pedagogi) au grava responsabilitate de a transmite către întreaga populație și organele în drept rezultatele cercetărilor (statistici, analize calitativ-interpretative), care denotă importanța mariajului și consecințele nefaste ale divorțului și ale nașterii și creșterii copiilor în afara familiei integrale; c
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în fața terapeutului. Modul în care solicitările și autosolicitările în rezolvarea problemelor grupurilor familiale vor fi onorate va depinde bineînțeles și de calitatea experților implicați. În prezent, în România se asigură pregătire de specialitate atât în cazul intervențiilor la nivel macro(sociologi, politologi, juriști, economiști etc.), unde e vorba de strategii și politici sociofamiliale la nivel de stat sau mari comunități ori segmente populaționale, cât și la nivel median (sociologi, asistenți sociali etc.), adică strategii și intervenții local-comunitare, precum și la nivelul micro-
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
se asigură pregătire de specialitate atât în cazul intervențiilor la nivel macro(sociologi, politologi, juriști, economiști etc.), unde e vorba de strategii și politici sociofamiliale la nivel de stat sau mari comunități ori segmente populaționale, cât și la nivel median (sociologi, asistenți sociali etc.), adică strategii și intervenții local-comunitare, precum și la nivelul micro-, al unității familiale (psihologi, psihiatri, asistenți sociali). Fără să constituie monopoluri teritoriale, dominanța de profiluri de specialități la aceste niveluri se impune prin pregătirea de conținut și orizontul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ș.a. Și-a tradus teza de doctorat în filosofie, publicând-o sub titlul Ideea de revoluție în doctrinele socialiste (Studiu asupra tacticei revoluționare) (1926). Ca doctrinar politic, a elaborat studiul Perspectivele țărănismului în fața noilor curente sociale (1934), iar ca psiholog, sociolog și filosof, domeniile sale principale de activitate, a publicat numeroase lucrări: Formarea ideii de personalitate. Studiu de psihologie genetică (1924), Contribuții la știința societății (1927), Psihologie și viață (1938), Introducere în sociologie (1944), Explicarea omului (1946, tradusă și în franceză
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
prin ochii omului și nu prin grația Domnului că vedem lumea de dincolo. și totul În câmpul vizual devine obiect al atenției umane. Perspectiva aduce ființele umane Într-un nou domeniu al relațiilor subiect-obiect. Este punctul de plecare pentru ceea ce sociologul Max Weber a numit mai târziu, „eliberarea de sub vrajă a lumii”. Ideea este că marile catedrale ale Europei nu au fost construite pentru a fi văzut de la distanță. Însăși actul de a le „pune În perspectivă” le-ar micșora și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
prin maximalizarea interesului personal. O propunere cel puțin dubioasă. Adevăratul geniu al noii clase burgheze a fost modul În care s-a realizat echilibrarea anarhiei potențiale a individualismului cu o nouă și sofisticată Înțelegere a obligațiilor sociale ale fiecăruia. Marele sociolog al secolului XX, Max Weber, a realizat semnificația noilor acrobații mintale În examinarea rolului pe care Reforma protestantă l-a jucat În crearea de controale interne, care permiteau Înflorirea unui capitalism dezlănțuit fără ca totuși să sacrifice ordinea socială. Să ne
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pe piață 5. Doctrina sa a ajutat să justifice, chiar inadvertent, ideea de acumulare a bogăției și a capitalului, ingrediente de bază ale unui regim de proprietate modern și ale modului de viață capitalist. Istoricul economic Richard Henry Tawney și sociologul Max Weber au scris pe larg despre legătura filosofică profundă Între apariția etosului protestant al muncii și apariția capitalismului modern. Eliberând indivizii de dependența de ierarhia Bisericii și Înarmând fiecare persoană cu o nouă psihologie a autoprogresului material, reformatorii au
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
multe orașe din Est, construcția caselor În linie a fost normă până la sfârșitul celui de al doilea război mondial 41. Prin contrast, suburbiile ofereau un alt fel de securitate, mai puțin comunală și mai individualistă În caracter. După 1870, spune sociologul Kenneth Jackson, „noua idee era să nu mai fii parte a unei comunități Închise, ci să ai o unitate separată, un paradis privat, separat de restul lumii”42. Casa suburbană personifică credința americanilor că libertatea Înseamnă autonomie; adică dreptul de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
vechiul model nu făcea loc feedbackului și nici nu-i includea pe toți actorii potențiali. În noul model de gândire, fiecare nivel de guvernare este conectat cu celelalte nivele Într-un proces continuu de angajare - ceea ce Foucault numește „guverna mentalitate”. Sociologul Mitchell M. Dean definește guverna mentalitatea ca „relația dintre guvernul nostru, guvernul celorlalți și guvernul statului”6. Guvernul devine numai un jucător, printre mulți alții, În jocul politic. Statul nu mai este suveran. Pierzându-și puterea ca agent exclusiv răspunzător
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
teritoriu și unei națiuni, Încât este dificil să ne imaginam noțiunea de a fi de asemenea cetățean al unei organizații de guvernământ transteritoriale, care nu este legată prin relații tradiționale de proprietate, ci prin coduri de comportament uman universal acceptate. Sociologul britanic Ernest Gellner a observat diferența inerentă În apartenența la un ideal comun care transcende geografia. El scrie: Ideea existenței unui om În afara unei națiuni pare să depășească imaginația modernă... Un om trebuie să aibă o naționalitate, la fel cum
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
predilecție pentru război, cât și perspectivei unui guvern mondial unic, al cărui monopol asupra mijloacelor de constrângere și violență ar mari represiunea și opresiunea la o scară mare20. Bull s-a dovedit a fi deosebit de prevăzător. Atunci ce este Uniunea Europeană? Sociologul Ulrich Beck spune ca este „un stat negociator, care aranjează scenele și convorbirile și regizează spectacolul”21. Uniunea Europeană este mai mult opoziție decât un proces. Cu toate că menține multe dintre atributele fizice ale unui stat - pașaport Uniunea Europeană, steag, sediu central -, geniul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
politică de tip win-win, spre deosebire de rezultatul de tip win-lose al politicii concurențiale tradiționale. Aceste rețele vor furniza de asemenea o metoda organizatorică pentru a face față ratei accelerate de schimbare și densității crescute a schimburilor Într-o lume conectată global. Sociologul Andrew Barry arată că rețeaua a devenit În Uniunea Europeană... O modalitate atât de a transcende conflictul politic dintre adepții statului bunăstării și neoliberali, cât și de a dezvolta un mecanism de intervenție publică care să animeze actorii sociali și economici
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
apartenenței unei persoane este mai puțin ancorat Într-un anumit loc, este mai mult o stare mintală. Culturile devin transnaționale și globale, la fel ca și activitățile comerciale și politice. Oamenii trăiesc cultura lor „atât aici, cât și acolo”, notează sociologul german Ulrich Beck47. Cel mai pregnant exemplu sunt fluxurile migratorii recente Între Mexic și Statele Unite ale Americii. Un studiu detaliat al comunității mexicane din Statele Unite ale Americii, realizat de sociologul american Robert Smith, arăta cât de diferită este noua imigrație
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Oamenii trăiesc cultura lor „atât aici, cât și acolo”, notează sociologul german Ulrich Beck47. Cel mai pregnant exemplu sunt fluxurile migratorii recente Între Mexic și Statele Unite ale Americii. Un studiu detaliat al comunității mexicane din Statele Unite ale Americii, realizat de sociologul american Robert Smith, arăta cât de diferită este noua imigrație postmodernă a secolului XXI de modelele asimilaționiste anterioare, așa zisul melting pot. Smith descrie formarea comitetelor de ajutorare, alcătuite din lucrători mexicani migratori, care au donat bani pentru sisteme de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
proprietate a contribuit probabil mai mult Înspre divizarea speciei noastre decât oricare alt fenomen social. Chiar dreptul mai vag (Îmbrățișat de Thomas Jefferson În Declarația de Independență americană), acela de a căuta fericirea, este „notabil pentru diversitatea sa culturală”, observă sociologul Barrington Moore de la universitatea Harvard. „Numai sărăcia”, notează Moore, „este caracterizată prin unitatea sa”5. Împrumutând din lucrări anterioare ale lui Arnold Gehlen și Helmut Plessner, Turner observa că „ființele umane sunt fragile ontologic și... aranjamentele sociale sau instituțiile sociale
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
unei vieți pline și semnificative. În prezent, noțiunea de viață plină și semnificativă s-a lărgit și s-a adâncit din nou, sugerând nevoia unei noi metamorfoze a ideii de cetățenie și a drepturilor și obligațiilor pe care le include. Sociologul John Urry enumera șase noi categorii de cetățenie, pe cale de apariție În era postmodernă. În primul rând, cetățenia culturală, care recunoaște dreptul fiecărei culturi de a-și conserva și educa propria identitate. În al doilea rând, dreptul minorităților de a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a Drepturilor Omului, Întărită de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului și Curtea Europeană, acorda fiecărui „cetățean al Uniunii Europene” drepturi umane universale care Înlocuiesc drepturile politice tradiționale conferite de statele-națiune și vom Începe să Înțelegem semnificația profundă a experimentului Uniunea Europeană. Sociologul Yasemin Soysal a rezumat-o astfel: „Ceea ce avem este o tendință către un nou model de apartenență ancorat În noțiunile deteritorializate ale drepturilor persoanei”20. Cetățenia transnațională ar putea ajuta la formarea unui nou sentiment de apartenență pentru toți indivizii
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
este primul din lume căruia i se garantează drepturi universale, Întărite de lege. Exemplul Uniunea Europeană va fi probabil urmat de alții, pe măsură ce globalizarea impune o extindere concomitentă a drepturilor, care să includă drepturile universale ale omului și constrângerile legale necesare. Sociologul Gerard Delanty argumentează că noua cetățenie deteritorializată ar putea fi o modalitate de a regrupa multitudinea de interese și agende În competiție, care astăzi separă oamenii, Într-un Întreg mult mai coerent. El scrie: „Deoarece o identitate europeană colectivă nu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
axiologice în scheme descriptiv-explicative, cum este cel al comportamentului colectiv. De fapt, în legătură cu fenomenele și comportamentele colective trebuie menționat că ele nu apar de regulă în manualele sau tratatele de psihologie socială, ci în cele de sociologie. Mai mult, unii sociologi acuză că, inclusiv în astfel de contexte, ele sunt tratate prea psihologizant. Ca și cum viața socială n-ar avea ca substrat comportamentele, valorile, atitudinile, reprezentările (stereotipurile) și judecățile sociale. E adevărat că rolul instituțiilor, al structurilor transindividuale și deasupra microgrupurilor este
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ideal și valoare. Pentru Petre Andrei (1945), idealul ar fi o valoare generală pe care individul o formulează sub influența societății și spre a cărei realizare tinde din toate puterile, valoare ce devine criteriu de apreciere a tuturor celorlalte valori. Sociologul român se referă aici la idealuri înalt umaniste asumate de personalități de excepție și care transgresează viața cotidiană. În mod obișnuit însă, idealurile de viață ni se înfățișează ca o țesătură a năzuințelor și aspirațiilor indivizilor cu estimarea posibilităților proprii
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
seama de costuri și beneficii. Asupra acestei probleme vom reveni. R. Boudon (1994) crede că abordarea cognitivistă de factură neo-weberiană poate rezolva tensiunea epistemică dintre universal și contextual, în domeniul judecăților morale, al fenomenului axiologic în general. (Să observăm, împreună cu sociologul francez, că, dacă universalismul axiologic este cvasiinoperant în analiza realului social, contextualismul este inoperant în știință, fiindcă, dacă totul este atât de local și specific, nu mai putem desprinde nici o regularitate). Soluția cognitivistă propusă de Boudon ar fi: există o
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
din eșantionul investigat (apud Harris, 1975). În rândul populației iroqueze (triburi de indieni din America de Nord) s-au întreprins foarte multe cercetări psihosocioculturale, și deoarece o entitate atât de întinsă și de exotică era atât de la îndemâna numărului mare de antropologi, sociologi și psihologi americani. O carieră științifică strălucită au făcut studiile lui L. Morgan despre organizarea familială și relațiile de rudenie (kinship) la iroquezi, deși teza lui principală - evoluția, la scară planetară, de la relații sexuale total nestructurate și necontrolate, la poligamie
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Totuși, în psihologie există și cercetări care au legat direct comportamentul și modificarea lui de orientarea axiologică personală, remarcabile fiind pe această linie studiile lui M. Rokeach (1973), inclusiv unele privind aspecte foarte specifice, cum ar fi abandonul fumatului. Pentru sociologi, conceptul-cheie axiologic strâns relaționat cu manifestările comportamentale este cel de normă, multă vreme cel de valoare fiind total neglijat. Antropologii culturali, în schimb - analizând îndeobște societăți mai simple și uniformizate -, au mizat mult pe „valorile dominante” ale unui context comunitar
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
o accentuată înclinație spre unicitate procedează tot prin raportarea la ceilalți. Elementul deliberativ este și mai prezent ca resort al atitudinilor în procesul mai larg de reflexivitate și autoanaliză, neglijat de psihologii sociali și evidențiat mai mult de filosofi și sociologi. În cadrul psihologiei sociale, el se găsește într-o formă primară în teoria autopercepției, formulată de D. Bem (1967). Teoria nu se referă la formarea propriu-zisă a atitudinilor, ci este o ipostază destul de subtilă a neobehaviorismului, care spune în esență următorul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Interesul față de problematica acestor conduite prosociale este prezent în mai multe discipline, dar focalizarea expresă este apanajul psihologilor sociali, care au și creat cuvântul „prosocial” ca o replică antonimică la termenul „antisocial”, mult mai devreme solicitat și examinat de către psihologi, sociologi, juriști, psihiatri și alți specialiști. Preocuparea față de prosocial datează din anii ’60 ai secolului abia încheiat, dar în patru decenii a produs numeroase cercetări, concretizate în cărți și articole. Astfel, până în 1996 s-au identificat peste 500 de studii în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]