2,462 matches
-
mai devreme, chiar dacă mulți oameni în cultura noastră trăiesc în familia nucleară, ei au adesea contact frecvent cu membrii familiilor extinse. În cultura românească avem termeni care se referă la aceste relații cu familia soțului (soției) cum ar fi soacră, socrul, cumnată și cumnat. Deși tehnic vorbind noi nu alegem familia soției (soțului), mulți oameni simt că ei au puține șanse de alegere în această problemă. Aceștia aleg un soț (soție), și familia lui (ei) vine odată cu această alegere. Poate astfel
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
care se vestea satul că la familia respectivă tinerii s-au logodit. Cu o săptămână înaintea nunții, începeau pregătirile pentru această mare petrecere. Se făceau cumpărăturile de rigoare și se stabileau și se procurau și darurile de nuntă pentru nași, socrii mici și socrii mari. Tot în acest interval de timp, se brodau batistele cu monograma miresei, se croiau și se coseau hainele mirelui, se cumpărau beteala, florile de pus în piept, rochia și voalul miresei și se tocmeau lăutarii. La
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
satul că la familia respectivă tinerii s-au logodit. Cu o săptămână înaintea nunții, începeau pregătirile pentru această mare petrecere. Se făceau cumpărăturile de rigoare și se stabileau și se procurau și darurile de nuntă pentru nași, socrii mici și socrii mari. Tot în acest interval de timp, se brodau batistele cu monograma miresei, se croiau și se coseau hainele mirelui, se cumpărau beteala, florile de pus în piept, rochia și voalul miresei și se tocmeau lăutarii. La nunțile din aceste
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
momente ce se desfășurau în succesiunea lor firească: luarea mirilor de acasă, gătitul mirilor, gătitul miresei, probele mirelui, masa mică, luarea miresei, danțul, iertăciunea, ruperea și aruncarea colacului, luarea zestrei, vulpea, alaiul cununiei religioase, primirea miresei cu alaiul la casa socrilor mari, dansul și petrecerea nunții, masa de noapte, închinatul găinii, închinatul darurilor de către nuntași, dezgătitul și legatul miresei. Înainte cu câteva zile de a începe nunta, vornicul mergea cu o ploscă cu vin și invita oamenii la nuntă. Alaiul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
început în viața mirilor. De respectarea desfășurării nunții răspundeau, înainte vreme, doi vornici, unul din partea miresei și celălalt din partea mirelui. Alături de folclorul muzical legat de nuntă, era prezent și cel literar, care includea „Iertăciunea”, precum și strigăturile la adresa nașilor și socrilor. Pe tot parcursul desfășurării nunții au loc o serie de ritualuri și practici pentru bunăstarea și rodul bogat al tinerilor căsătoriți și nu numai. Mireasa, urcată pe un scaun, în mijlocul curții, rupea colacul (mai nou cozonacul) și- l arunca
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
bun cu dulceață, Ceea ce s-a făcut, nu mai e de desfăcut, C-așa- i legea din bătrâni, din bătrâni, din oameni buni, Bărbatul făr’ de femeie, e ca lacătul fără cheie”. Începe nunta cu vorbele vornicului: "Cinstiți meseni! De când mâna, socrii mici cu socrii mari au dat, Foarte mult s-au bucurat. Au hotărât împreună o mare petrecere Cu multă veselie, Vițelul cel gras au tăiat, Porcul l- au înjunghiat, Vin și țuică au cumpărat Și-n grabă s-au apucat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Ceea ce s-a făcut, nu mai e de desfăcut, C-așa- i legea din bătrâni, din bătrâni, din oameni buni, Bărbatul făr’ de femeie, e ca lacătul fără cheie”. Începe nunta cu vorbele vornicului: "Cinstiți meseni! De când mâna, socrii mici cu socrii mari au dat, Foarte mult s-au bucurat. Au hotărât împreună o mare petrecere Cu multă veselie, Vițelul cel gras au tăiat, Porcul l- au înjunghiat, Vin și țuică au cumpărat Și-n grabă s-au apucat De-au făcut
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
eu un pahar Cu vin de la Oncești. De pungă să te gătești Cu vin de la Baban Să-ți bagi mâna-n buzunar Și paharele să le primiți Cu plăcere să mulțumiți C-așa am apucat de la părinți.” Urmează darurile de la socri și de la ceilalți meseni, toate însoțite de versurile vornicului. În semn de recunoștință, mirii dau nașilor „colacii”. Într-o covată se pune făină albă, zahăr, ulei, sare, colaci, prosoape și pânză, din care nașii își vor face haine, zicând: „Bună
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
jelește Că nuna te dezgolește. Plângi mireasă și suspină Că intri în casă străină De bărbat vei fi mustrată Și de soacră judecată.” După acest moment se încinge „jocul miresei”, adică mireasa este jucată de către toți invitații mirelui, „jocul socrilor”, cu prosoape lucrate de mână, prinse în jurul gâtului. Petrecerea continua cu glume făcute, mai ales, pe seama socrilor mici și a socrilor mari, care erau plimbați pe o grapă sau într- o căruță, uneori fiind urcați pe casă. Acestea sunt reminiscențe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fi mustrată Și de soacră judecată.” După acest moment se încinge „jocul miresei”, adică mireasa este jucată de către toți invitații mirelui, „jocul socrilor”, cu prosoape lucrate de mână, prinse în jurul gâtului. Petrecerea continua cu glume făcute, mai ales, pe seama socrilor mici și a socrilor mari, care erau plimbați pe o grapă sau într- o căruță, uneori fiind urcați pe casă. Acestea sunt reminiscențe ale unui trecut nu prea îndepărtat când, în urma probelor doveditoare a necumințeniei miresei, socrii mici erau trimiși
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
soacră judecată.” După acest moment se încinge „jocul miresei”, adică mireasa este jucată de către toți invitații mirelui, „jocul socrilor”, cu prosoape lucrate de mână, prinse în jurul gâtului. Petrecerea continua cu glume făcute, mai ales, pe seama socrilor mici și a socrilor mari, care erau plimbați pe o grapă sau într- o căruță, uneori fiind urcați pe casă. Acestea sunt reminiscențe ale unui trecut nu prea îndepărtat când, în urma probelor doveditoare a necumințeniei miresei, socrii mici erau trimiși cu mireasă cu tot
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mai ales, pe seama socrilor mici și a socrilor mari, care erau plimbați pe o grapă sau într- o căruță, uneori fiind urcați pe casă. Acestea sunt reminiscențe ale unui trecut nu prea îndepărtat când, în urma probelor doveditoare a necumințeniei miresei, socrii mici erau trimiși cu mireasă cu tot acasă într-o căruță hodorogită sau pe sanie. Tot pe atunci, socrii mici erau iertați și mireasa era acceptată dacă rușinea era plătită cu câteva prăjini de pământ în plus, cu oi sau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
uneori fiind urcați pe casă. Acestea sunt reminiscențe ale unui trecut nu prea îndepărtat când, în urma probelor doveditoare a necumințeniei miresei, socrii mici erau trimiși cu mireasă cu tot acasă într-o căruță hodorogită sau pe sanie. Tot pe atunci, socrii mici erau iertați și mireasa era acceptată dacă rușinea era plătită cu câteva prăjini de pământ în plus, cu oi sau cu vite. A doua zi, înainte de amiază, se servește borșul moldovenesc al potroacelor, ce trezește pe nuntași după
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
adică cele de icoană și cele de oglindă, pe care erau brodate cu roșu și negru ornamente geometrice, flori de trandafiri și curpeni înfloriți, folosind tehnica „în cruce”. Minunat erau împodobite și batistele de mână, cele de mireasă, precum și ștergarele socrilor, care se înmânau la nuntă. Fețele de masă vechi se coseau din câte două „foi” de pânză, fiind încheiate pe mijloc cu dantelă făcută cu acușorul. Pe timpul foametei care a năpăstuit și aceste sate în anii de după al doilea război
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lui Pazvante, o sfântă bătaie, era atât de eficientă. Fanarioții judecau după coduri proprii, pornind de la prezumția de vinovăție. Princepele lui E.Barbu, prinzând un hoț de codru, îl grațiază și îl face spion. Inspirată decizie, pentru că acesta își toarnă socrul care uneltea mazilirea Princepelui. Vodă convoacă divanul în ziua de Crăciun și îl judecă pe ticălos pe bază de probatoriu scris. Sentința: va fi scos din dregătorie și în locul lui va fi numit calul bătrân de paradă al domnitorului. Justiția
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
autorul e un auditor cu vaste cunoștințe în domeniu. Se cântă muzică fină în lumea cultivată. Personajele rurale cântă și ele de-ale lor. Un vocalist notoriu în sat, dar neremunerat ca atare, este Birică din Siliștea-Gumești, satul Moromeților. Viitorul socru, Bălosu, îi atrage atenția fiicei sale că nu poate trăi cu Birică „din cântat”. Dar Glanetașu, tatăl lui Ion al lui Rebreanu este un muzicant profesionist și porecla îi vine de la instrumentul de suflat cu care se produce. Muzică „ușoară
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
de dat examenele la două materii. Este o minciună banală, inutilă, spusă mai degrabă din politețe, numai pentru a da bine, pentru ca ei să nu fie nevoiți să asculte ceva neplăcut În atmosfera destinsă a unei reuniuni de familie. Viitorul socru, arhitect, Îi oferă un loc de muncă. Din acest moment, toată viața personajului va fi falsificată de minciuna pe care nu Îndrăznește să o recunoască. Orice Înșelăciune se răsfrânge asupra Întregii tale vieți. Greu nu este să minți, ci să
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
casa părinților elevului Veinfeld Isac, viitorul Ion Palodă, scotea și publicația „Revista” în care, pe lângă articole sociale, schițe, poezii, Isac Veinfeld, Ion Man olache Holda și alți elevi creau figuri interesante ale Bârladului de odinioară, ca acel a lui Voinescu, socrul lui Emil Gârleanu” (Din Monografia Liceului „Gh. Roșca Codreanu”, 1971 de Traian N icola). Apare o discordanță de identitate și timp între revistele de la 1896‐1897 și cea din 1891, care, din lipsă de material documentar original urmează a fi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
inutilității. Sunt sigur că majoritatea invențiilor din categoria lucrurilor inutile aparțin pensionarilor. Și totuși așa îi ajută să trăiască în continuare și să „prindă" și alte timpuri, care în mod normal, unii ar fi considerat că sunt rezervate generațiilor viitoare. Socrul meu care acum are 91 de ani, dacă o mai „duce" vreo câțiva ani, va avea ocazia să-și facă poze cu a patra generație de la el încoace. Deci cu nepoții, nepoților lui. Și pentru stră-stră-nepoții lui ar fi ceva
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Vă întrebați, de ce? Ne-o spune cheliosul nostru, și ca să ne intre bine în cap, ne-o spune cu litere mari: „PENTRU CĂ POATE". Credeți că dă măcar doi bani pe faptul că ar avea nevoie să se pună bine cu socrul? Ei, aș! Mai dă-l în mă-sa de socru, zmeul n-are nevoie să joace table cu babalâcul, sau să-i aprindă pipa când i se stinge. Zmeul, nu dă nici un rahat cu prune pe părerea socrului despre el
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
ne intre bine în cap, ne-o spune cu litere mari: „PENTRU CĂ POATE". Credeți că dă măcar doi bani pe faptul că ar avea nevoie să se pună bine cu socrul? Ei, aș! Mai dă-l în mă-sa de socru, zmeul n-are nevoie să joace table cu babalâcul, sau să-i aprindă pipa când i se stinge. Zmeul, nu dă nici un rahat cu prune pe părerea socrului despre el. Cred că ați observat, că zmeul nu e genul de
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
bine cu socrul? Ei, aș! Mai dă-l în mă-sa de socru, zmeul n-are nevoie să joace table cu babalâcul, sau să-i aprindă pipa când i se stinge. Zmeul, nu dă nici un rahat cu prune pe părerea socrului despre el. Cred că ați observat, că zmeul nu e genul de om care să stea la discuții cu femeile, fiindcă știe el ce știe, cum le iei mai mult în seamă, cum ți se urcă după ceafă. Nu sună
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
oprită. Întreprinzătoare, femeia vrea să se vadă imediat dezlegată de jugul conjugal și caută ajutor la Moș Alecu Urdăreanu, fostul tovarăș de încredere al tatălui ei, Conu Grigore Bârzu, pe care Lică, deși ar fi trebuit să-i fie credincios (socrului își datora cariera), l-a silit să se retragă de la șefia partidului, grăbindu-i sfârșitul. Încântat de hotărârea femeii, bătrânul încredințează afacerea lui Poslușnicu, un avocat de origine țărănească, ajuns om mare tot prin generozitatea lui Grigore Bârzu. Nemaigăsindu-și
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
inutilității. Sunt sigur că majoritatea invențiilor din categoria lucrurilor inutile aparțin pensionarilor. Și totuși așa îi ajută să trăiască în continuare și să „prindă” și alte timpuri, care în mod normal unii ar fi considerat că sunt rezervate generațiilor viitoare. Socrul meu, care acum are 91 de ani, dacă o mai „duce” vreo câțiva ani va avea ocazia să-și facă poze cu a patra generație, de la el încoace. Și pentru stră-strănepoții lui ar fi ceva extraordinar, fiindcă nu mulți au
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
natura a întrunit generoasă atâtea haruri, de la frumusețe la inteligență și de la voce la blândețe, avea să ajungă celebru magistrat la Înalta Curte de Casație din București. Alexandru Brăescu a învățat să citească și să scrie cu preotul Petre Spiridon, socrul unchiului său, Neculache Brăescu. Preotul Petre Spiridon a fost o figură luminoasă, care a înțeles nevoia de iluminare a satului său Burdusaci și a adunat acasă la el sau la biserică copii din sat, pe care i-a învățat carte
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]