7,703 matches
-
că este imposibil să atingă capacitatea necesară pentru a contracara cu succes diferitele componente ale forțelor strategice de atac ale Statelor Unite. În cele din urmă, chiar dacă un astfel de proiect ar fi fezabil din punct de vedere economic și tehnic, sovieticii ar ajunge aproape cu certitudine la concluzia că Statele Unite își vor da seama de aceste eforturi și vor întreprinde demersuri similare sau chiar mai ample 69. Lăsând la o parte contextul în care Comisia Church citează acest pasaj (administrația Nixon
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
său nu arată dacă evaluările din pasajul respectiv se bazau pe informații din interior despre viziunea strategică a Kremlinului. Într-adevăr, din modul de exprimare (de exemplu, „în mod aproape sigur”) reiese că este vorba de opiniile analiștilor în legătură cu viziunea sovieticilor, și nu de date obținute direct din documente sau de la informatori de nivel înalt. Ca atare, este un exemplu de proiectare a unei imagini simetrice, nu numai prin prisma celor trei afirmații (ultimele trei fraze) pe care le prezintă în
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
le prezintă în susținerea ideii sale principale, ci și prin întreaga manieră de tratare a problemei. Prima afirmație conduce la ideea că serviciile americane de informații ar fi știut ce nivel al costurilor ar fi fost considerat prea mare de către sovietici, apreciere care se baza, în principal, pe proiectarea unei imagini simetrice - de fapt Statele Unite au ajuns la concluzia că acest obiectiv nu era fezabil din punct de vedere economic. A doua afirmație reflectă o idee larg răspândită în rândul strategilor
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
fapt Statele Unite au ajuns la concluzia că acest obiectiv nu era fezabil din punct de vedere economic. A doua afirmație reflectă o idee larg răspândită în rândul strategilor americani, dar care nu era neapărat împărtășită la momentul respectiv de teoreticienii sovietici din domeniul militar. În cele din urmă, cea de-a treia afirmație le atribuie sovieticilor o viziune mecanicistă, apolitică asupra cursei înarmărilor (de tipul acțiune-reacție), care predomina în Statele Unite, dar nu neapărat și în Uniunea Sovietică. Și mai important este
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
vedere economic. A doua afirmație reflectă o idee larg răspândită în rândul strategilor americani, dar care nu era neapărat împărtășită la momentul respectiv de teoreticienii sovietici din domeniul militar. În cele din urmă, cea de-a treia afirmație le atribuie sovieticilor o viziune mecanicistă, apolitică asupra cursei înarmărilor (de tipul acțiune-reacție), care predomina în Statele Unite, dar nu neapărat și în Uniunea Sovietică. Și mai important este poate faptul că modul în care este pusă problema în primele două fraze - echivalându-se
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
echivalându-se „superioritatea strategică în măsură să modifice semnificativ echilibrul strategic” cu „capacitatea necesară pentru a da prima lovitură” - reflectă doctrina americană privind distrugerea reciprocă (Mutual Assured Destruction - MAD), fără a fi făcută vreo încercare de înțelegere a ceea ce considerau sovieticii semnificativ la vremea respectivă. Reiese astfel că sovieticii ar considera că soluțiile parțiale la problema contracarării forțelor strategice ofensive ale Statelor Unite sunt nesemnificative și nu merită să fie puse în practică. Dat fiind însă că această opinie este doar implicită
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
semnificativ echilibrul strategic” cu „capacitatea necesară pentru a da prima lovitură” - reflectă doctrina americană privind distrugerea reciprocă (Mutual Assured Destruction - MAD), fără a fi făcută vreo încercare de înțelegere a ceea ce considerau sovieticii semnificativ la vremea respectivă. Reiese astfel că sovieticii ar considera că soluțiile parțiale la problema contracarării forțelor strategice ofensive ale Statelor Unite sunt nesemnificative și nu merită să fie puse în practică. Dat fiind însă că această opinie este doar implicită, și nu exprimată, ea nu este analizată în
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
practică. Dat fiind însă că această opinie este doar implicită, și nu exprimată, ea nu este analizată în baza unor date concrete. (De exemplu, o evaluare atentă a acestei opinii ar fi trebuit să aibă în vedere accentul pus de sovietici pe apărarea strategică antiaeriană, existența unor adăposturi subterane pentru membrii conducerii și sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice de la Moscova, chiar și în absența unui astfel de sistem la nivel național.) Faptul că această viziune le-a fost atribuită sovieticilor
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
sovietici pe apărarea strategică antiaeriană, existența unor adăposturi subterane pentru membrii conducerii și sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice de la Moscova, chiar și în absența unui astfel de sistem la nivel național.) Faptul că această viziune le-a fost atribuită sovieticilor pare să fie un caz de proiectare a unei imagini simetrice de către analiști, care considerau că logica de la baza viziunii americane era imbatabilă și, ca atare, era împărtășită și de sovietici. O altă formă des întâlnită de proiectare a unei
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
național.) Faptul că această viziune le-a fost atribuită sovieticilor pare să fie un caz de proiectare a unei imagini simetrice de către analiști, care considerau că logica de la baza viziunii americane era imbatabilă și, ca atare, era împărtășită și de sovietici. O altă formă des întâlnită de proiectare a unei imagini simetrice, care afectează capacitatea de evaluare corectă a progreselor științifice sau tehnologice realizate de un adversar în domeniul militar, este sindromul „aici nu s-a inventat”. Acest sindrom se caracterizează
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
unui stat constă în furnizarea anumitor informații (adevărate sau false) menite să îl determine să întreprindă un anumit gen de acțiuni. Un exemplu datează din 1983, când Statele Unite i-au transmis Ayatolahului Khomeini* informații cu privire la „prezența unor agenți și colaboratori sovietici în Iran”. Această informație a provocat două sute de execuții și „desființarea partidului comunist Tudeh”, fapt ce „a dat o lovitură majoră operațiunilor KGB și influenței sovietice” în Iran. Statele Unite obținuseră, se pare, această informație de la un „diplomat” sovietic din Teheran
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
nimic despre acesta și, prin urmare, nu poate să-i nege autenticitatea. O încercare de acest gen, care a eșuat pentru că guvernul-țintă a făcut investigații, este descrisă de Ladislav Bittman, fost agent ceh de informații. Potrivit relatării sale, în 1977 sovieticii au redactat un memorandum contrafăcut, care ar fi fost, aparent, emis de Ambasada Statelor Unite la Teheran și au făcut în așa fel încât să fie trimis anonim la Ambasada Egiptului din Belgrad. Memorandumul, care purta mențiunea „Strict Secret”, prezenta un
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Un exemplu în acest sens îl reprezintă cele două mari tipuri de acțiuni secrete cunoscute, în principiu, puse în practică de Statele Unite în timpul administrațiilor lui Jimmy Carter și Ronald Reagan (sprijinul pentru luptele de gherilă împotriva regimului afgan susținut de sovietici și sprijinul acordat contrarezistenței în Nicaragua). O formă deosebită a acestui tip de activități căreia i s-a acordat multă atenție este sprijinul acordat de un stat-sponsor terorismului internațional. Sprijinul pe care îl acordă guvernele grupărilor teroriste poate diferi mult
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
aeronava de recunoaștere U-2. Reacția lui Eisenhower a avut loc în mai 1960, după ce un avion U-2, anterior invulnerabil la atacuri ale forțelor de apărare aeriană datorită altitudinii mari la care zbura, a fost doborât de o rachetă sol-aer a sovieticilor în timp ce se afla într-un zbor de recunoaștere deasupra teritoriului lor. (Deși nu era vorba despre o acțiune secretă, acest incident, ce implica o aparentă încălcare a prevederilor legislației internaționale, a ridicat aceeași problemă a negării plauzibile.) În biografia sa
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
mai sunt denumite, adesea) acțiuni secrete. De exemplu, chestiunea ajutorului acordat insurgenților din Afganistan și Nicaragua a fost discutată deschis și dezbătută în Congres și în presă. Statele Unite chiar și-au susținut, în acordul de la Geneva din 1988 privind retragerea sovieticilor din Afganistan, dreptul de a continua să le acorde asistență rebelilor, câtă vreme sovieticii ajutau Guvernul de la Kabul. Deși aceste activități erau numite acțiuni secrete, ele nu erau astfel din multe puncte de vedere. În unele cazuri, Congresul a preluat
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
și Nicaragua a fost discutată deschis și dezbătută în Congres și în presă. Statele Unite chiar și-au susținut, în acordul de la Geneva din 1988 privind retragerea sovieticilor din Afganistan, dreptul de a continua să le acorde asistență rebelilor, câtă vreme sovieticii ajutau Guvernul de la Kabul. Deși aceste activități erau numite acțiuni secrete, ele nu erau astfel din multe puncte de vedere. În unele cazuri, Congresul a preluat în mod deschis inițiativa de a propune acțiuni, cum ar fi asigurarea de sprijin
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
o antenă sovietică a fost descoperită în șemineul Cancelariei (clădirea ambasadei). Apoi, în anii ’80, s-a descoperit că un număr semnificativ de mașini de scris electrice aveau dispozitive de interceptare 34. Mai târziu, a ieșit la iveală faptul că sovieticii compromiseră virtual întreaga structură a noii Cancelarii pe care SUA o construiseră acolo. Sovieticilor li s-a permis să realizeze, fără a fi supravegheați de către americani, coloanele și grinzile din beton prefabricat din care a fost construită Cancelaria. Sovieticii au
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
80, s-a descoperit că un număr semnificativ de mașini de scris electrice aveau dispozitive de interceptare 34. Mai târziu, a ieșit la iveală faptul că sovieticii compromiseră virtual întreaga structură a noii Cancelarii pe care SUA o construiseră acolo. Sovieticilor li s-a permis să realizeze, fără a fi supravegheați de către americani, coloanele și grinzile din beton prefabricat din care a fost construită Cancelaria. Sovieticii au profitat de această eroare de securitate și au proiectat un sistem de interceptare care
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
că sovieticii compromiseră virtual întreaga structură a noii Cancelarii pe care SUA o construiseră acolo. Sovieticilor li s-a permis să realizeze, fără a fi supravegheați de către americani, coloanele și grinzile din beton prefabricat din care a fost construită Cancelaria. Sovieticii au profitat de această eroare de securitate și au proiectat un sistem de interceptare care utiliza întreaga structură ca antenă pentru interceptarea semnalelor și transmiterea acestora. Sistemul era foarte sofisticat, iar Statele Unite nu au înțeles nici până acum cum funcționa
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
fost cunoscut sub numele „Încredere”, o organizație sovietică părând ostilă noului regim comunist, dar care fusese, de fapt, înființată și condusă din 1921 până în 1927 de predecesorul KGB, cunoscut sub numele CEKA48. Folosindu-se de acest fals grup de opoziție, sovieticii au intrat în contact cu organizații anticomuniste înființate de emigranți, precum și cu serviciile de informații din Europa de Vest, reușind astfel să prevină activitățile ostile pe care acestea le-ar fi putut demara; au convins presupuși opozanți din Uniunea Sovietică să intre
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
a declanșat acțiuni de dezinformare menite să convingă Statele Unite că ea deține mai multe resurse strategice nucleare decât avea de fapt. După cum s-a menționat mai devreme, în timpul unui zbor demonstrativ cu ocazia unei ceremonii organizate în luna iulie 1955, sovieticii au „etalat” 28 de bombardiere Bizon - probabil mai multe decât existau în inventarul propriu - prin crearea condițiilor necesare pentru ca primul grup de avioane să iasă din raza vizuală a spectatorilor (inclusiv a reprezentantului forțelor aeriene americane) și să revină pentru
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
în inventarul propriu - prin crearea condițiilor necesare pentru ca primul grup de avioane să iasă din raza vizuală a spectatorilor (inclusiv a reprezentantului forțelor aeriene americane) și să revină pentru o a doua tură50. De asemenea, la sfârșitul anilor ’50, liderii sovietici, inspirați de prestigiul adus de succesul programului lor spațial, au furnizat informați exagerate cu privire la programul ICBM al Uniunii Sovietice 51. Astfel, sovieticii au contribuit la accentuarea temerilor americanilor în ceea ce privește diferența uriașă dintre bombardierele și rachetele deținute de ei și cele
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
forțelor aeriene americane) și să revină pentru o a doua tură50. De asemenea, la sfârșitul anilor ’50, liderii sovietici, inspirați de prestigiul adus de succesul programului lor spațial, au furnizat informați exagerate cu privire la programul ICBM al Uniunii Sovietice 51. Astfel, sovieticii au contribuit la accentuarea temerilor americanilor în ceea ce privește diferența uriașă dintre bombardierele și rachetele deținute de ei și cele ale Uniunii Sovietice (SUA se temeau că sovieticii aveau să le depășească în ceea ce privește resursele nucleare strategice). Acțiunea de dezinformare a Uniunii Sovietice
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
lor spațial, au furnizat informați exagerate cu privire la programul ICBM al Uniunii Sovietice 51. Astfel, sovieticii au contribuit la accentuarea temerilor americanilor în ceea ce privește diferența uriașă dintre bombardierele și rachetele deținute de ei și cele ale Uniunii Sovietice (SUA se temeau că sovieticii aveau să le depășească în ceea ce privește resursele nucleare strategice). Acțiunea de dezinformare a Uniunii Sovietice părea menită să convingă Occidentul să facă anumite concesii politice (de exemplu, în ceea ce privește statutul Berlinului) pe care, în mod normal, nu ar fi fost suficient de
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
fi fotografiate. De asemenea, este și mai grav dacă adversarul cunoaște performanțele exacte ale satelitului. De exemplu, în cazul în care cunoaște rezoluția satelitului, va ști cât de fidelă trebuie să fie copia echipamentului pentru a părea identică. De aceea, sovieticii au dat o lovitură de maestru când au reușit să intre în posesia cărții tehnice a satelitului american de recunoaștere fotografică KH-11. L-au cumpărat în schimbul a numai trei mii de dolari de la William Kamplies, după ce acesta a demisionat din
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]