3,846 matches
-
minor în cadrul întregului proces de cercetare. Acest rol este de fapt mult mai important decât pare la o privire superficială întrucât este un fapt dovedit de nenumărate cercetări că rezultatele testelor statistice arată de obicei dacă presupunerea, propoziția sugerată de speculațiile teoretice, merită atenție și munca de cercetare a respectivei probleme trebuie continuată sau din contră trebuie abandonată. În consecință, rolul analizei statistice poate fi decisiv, căci el poate determina direcția viitoare a speculațiilor teoretice cât și a cercetării. Datorită naturii
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de obicei dacă presupunerea, propoziția sugerată de speculațiile teoretice, merită atenție și munca de cercetare a respectivei probleme trebuie continuată sau din contră trebuie abandonată. În consecință, rolul analizei statistice poate fi decisiv, căci el poate determina direcția viitoare a speculațiilor teoretice cât și a cercetării. Datorită naturii duale a realității sociale, a faptului că atunci când se discută despre ceea ce a măsurat o anchetă se face o interpretare a unei alte interpretări este normal să ne gândim că este posibil ca
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
a avut în ultimii ani numeroase asemenea semnale. Numai că ele nu au trezit reacții, nu au condus la o modificare de atitudine, și acest lucru îngrijorează cel mai mult. Între 1995 și 2000, SUA au cunoscut o perioadă de speculații excesive în industria IT. Este vorba despre un boom investițional în domeniul afacerilor legate de internet, fibră optică, telecomunicații, comerț electronic, telefonie mobilă. Această exuberanță a investițiilor în IT s-a manifestat mai cu seamă în SUA, dar a cuprins
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
puțin două aspecte care merită semnalate în legătură cu acest subiect. În primul rând, este frapantă asemănarea dintre balonul din domeniul IT și cel din domeniul imobiliar, care a condus la criza financiară globală: încredere excesivă, canalizarea investițiilor într-o singură direcție, speculații la bursă, câștiguri spectaculoase, pierderi la fel de spectaculoase, documente contabile incorecte etc. Se pune întrebarea cum de balonul IT nu a atras atenția autorităților cu rol de reglementare, cum de acestea nu au luat măsuri care să prevină formarea unor noi
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
9, 2008, http://www.caseyresearch.com/articles/2436/the-real-cost-of-the-2008-recession-12/. Soluția ar fi constrângerea băncilor de a nu se mai implica în același tip de operațiuni care au atras criza din 2008. Deci de a separa "activitățile de cazinou" ale băncilor (speculații financiare) de cele obișnuite (atragerea de depozite și acordarea de credite). Președintele Obama a propus un proiect de lege care să reglementeze această separație. El se află în dezbaterea Senatului și este considerat, ca importanță, al doilea proiect de lege
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
situație paradoxală nu se poate ieși decât prin măsuri de mare finețe, care cer timp, putere, din partea decidenților și răbdare din partea populației. Am vorbit de existența fluxurilor financiare străine, care sporesc masa de lichidități și reprezintă un factor favorizant al speculațiilor financiare. În același timp, SUA au nevoie de acești bani, mai ales că o parte din ei trebuie orientați către plata datoriilor și a dobânzilor. Această presiune fantastică a deficitelor și a datoriei externe nu exista în secolul trecut. Roosevelt
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
înțelepciune de la Dumnezeu (sophía hQmžn apò theo¤), și dreptate, si sfințire, si răscumpărare” (1Cor 1,30). În aceste pasaje Hristos este numit în mod explicit sophía, si vestirea lui e pusă în opoziție cu „înțelepciunea omenească”, pură virtuozitate retorica sau speculație filosofica. Dumnezeul la care ajunge această din urmă este doar pentru o elită, insă înțelepciunea lui Dumnezeu a fost personificata în Hristos cel răstignit, întruchipare a planului de mântuire pentru toți293. Personificarea Înțelepciunii este însă mai veche: ea se întâlnește
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
întrucat numele generic constituie un simplu suport pentru acest atribut 308. Ambele sunt participii active și sunt uneori traduse la fel, cu „ascuns”. Dar, în vreme ce, în cazul numelui coranic, contextul restrâns permite interpretări variate, dintre care cele mai evidente (fără speculații teologice) sunt „Cel lăuntric, imanent”, de unde „ascuns”, în cazul celui biblic, referirea la caracterul inaccesibil al divinității este foarte limpede. 4.2.4. 9ó al-lal"l wa al-’Ikr"m (2.1.5.10.), (al-)Mamd (2.1.5
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
descoperirea frumosului în sine - poziția Diotimei - succede opțiunea socratică pentru iubirea ca relație, ca intermediar și ca posesie (dorință). Iar dorința e carență și expresie a imanenței. Cum este înlăturată? (și dorința, și carența, imanența deopotrivă)? Plecând chiar de la mersul speculației în platonism și de la poziția lui Socrate față de suflet și transcendența Formei în dialogurile de tinerețe și cele de maturitate. Socrate, la început, nu vede o diferență între suflet și eu; dacă eul crede, sufletul crede. Abia dialogurile de maturitate
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în care recunoaște preeminența politicului asupra eticului? Cum poate rezista filosofia lui Platon unui eventual episkepsis, el însuși obligat acum să ia în considerare dilema astfel născută? Răspunsul la această întrebare nu merită să fie reformulat doar în orizontul unor speculații care se pot dovedi interesante sau chiar convingătoare. Putem să constatăm faptul că, în acest punct, gândirea lui Platon se întâlnește în mod paradoxal cu gândirea permisivă („pensiero debole”, după Vattimo) specifică postmodernului. Ambele urmăresc de pe poziții cvasimitice și insolente
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
comportamentele indivizilor sunt influențate de prezența reală sau imaginată a altora. Spre deosebire de psihologia generală, cea socială studiază conduita umană luând în calcul influența diferitelor contexte sociale. Ea are o natură empirică, bazându-și concluziile pe observații în situații controlate. Refuzând speculația, psihologii sociali ce lucrează în sfera cercetării fundamentale nu se încred decât în datele pe care le culeg nemijlocit din realitate. Departe de a practica aceeași metodă ca filosofii sociali, de exemplu, ei se îndeletnicesc în principal cu proiectarea montajelor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
planul aptitudinilor speciale, cât și al celor medii -, s-au identificat un număr mare de trăsături cu o potențială relevanță (Barron și Harrington, 1981); printre ele se numără gândirea independentă, încrederea în sine, fascinația complexității, orientarea estetică și asumarea riscurilor. Speculațiile referitoare la creativitate și actualizarea de sine pot fi abordate și din perspectiva teoriei tradiționale a personalității. După Maslow (1968), curajul, îndrăzneala, independența, spontaneitatea, autoacceptarea, asociate cu alte trăsături, suscită dorința individului de exploatare a propriului potențial. Rogers (1954) a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
recurs într-o oarecare măsură la invenție. Următorul pas a fost la fel de dificil, dar nu mai puțin important. A implicat convingerea că importanța și fezabilitatea cercetării naturii umane sunt echivalente cu cercetarea naturii fizice și că nu trebuie reduse la speculații. Istoria cercetării creativității a debutat cu recunoașterea cercetării ca metodă practică și eficientă de explorare și înțelegere a lumii ce ne înconjoară. Este important să recunoaștem că noțiunea de creativitate posedă o istorie proprie, cu o evoluție în plan intelectual
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
la preocuparea explicită a Royal Society față de legitățile naturii și descoperirea beneficiilor practice de pe seama științei. Se considera că asemenea beneficii subminau validitatea legilor naturale și importanța experimentelor științifice în lumea fizică (prin urmare, în lumea naturală). Dezbaterile inițiale și speculațiile cu privire la proveniența „ideilor” care au conceput un astfel de program au fost curând depășite prin creșterea încrederii în forța creativă a metodelor empirice și în capacitatea aparent nelimitată a științelor naturale de a aduce beneficii practice. Deși se consimțise statutul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
se poate rupe de cunoaștere. În consecință, s-au spus puține lucruri despre modul în care sunt dezvoltate cunoștințele deja acumulate pentru a acoperi situațiile noi. Prin urmare, nu putem oferi aici prea multe sugestii specifice, dar sunt posibile câteva speculații. Cunoașterea teritoriului Bailin (1988) susține că până și cele mai originale produse creative, în loc să fie independente de ceea ce s-a creat anterior, așa cum au afirmat James (1880), Hausman (1984) și alții, trebuie să fie legate de trecut. În concepția lui
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de exersare a tehnicilor necesare pentru creația într-un anumit domeniu (de exemplu, cântatul la pian), ceea ce le face automate. Automatismul tehnicilor pare să fie necesar la producerea unor lucruri originale, cum ar fi crearea unor melodii noi. Însă această speculație nu specifică felul în care automatismul duce la lucruri noi. Poate că, atunci când o tehnică devine automată, ne putem direcționa forțele spre producerea unor lucruri noi. Nu mai trebuie să ne gândim la modalitățile de exprimare a ideilor, pur și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
necesită timp din cauza complexității lor. De exemplu, ca să înțelegem difracția cu raze X, trebuie să cunoaștem multe lucruri diferite, dintre care multe se bazează pe altele etc. Așa cum am arătat mai sus, în acest moment nu putem decât să facem speculații în privința modului în care este folosită cunoașterea în gândirea creativă. Care sunt diferențele dintre persoanele care gândesc creativ și cele ce nu gândesc creativ? Concluzia că rolul cunoașterii în gândirea creativă este pozitiv duce la o perspectivă diferită asupra problemei
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Bibliei, justifică viziunea lor asupra lumii - aceasta s-a văzut. Eloi de Pruystinck insistă asupra faptului că, în cărțile reținute de Biserică pentru a fabrica niște canoane aproape coerente, subzistă totuși niște contradicții. Exegeză, evident Bisericii nu-i plac asemenea speculații... Geneza precizează că supunerea față de preceptele credinței valorează de o mie de ori mai mult decât dorința de a gusta din fructul pomului cunoașterii. Ceea ce libertinii refuză, ei fiind hotărâți să afle și nu să se supună orbește prescripțiilor Bisericii
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Tipuriță, Ce este filosofia antică?, Polirom, Iași, 1997). A se citi, de asemenea, Exercices spirituels et philosophie antique de același autor, Institut d'Etudes augustiniennes, 1993. Descoperim aici că, înainte de toate, filosofia înseamnă o artă de a trăi, departe de speculațiile gratuite și inutile. Este ceea ce analizează în mod magistral - a-l citi înseamnă a-l auzi - Michel Foucault în L'Hermăneutique du sujet, cursurile ținut de el la Collège de France în 1981-1982, Hautes Etudes-Gallimard-Seuil, 2001îtrad. rom. Bogdan Ghiu, Hermeneutica
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
transpuse în practică, este greu de decelat o perspectivă unitară asupra acestui curent teoretic. Cele două planuri se interpun de foarte multe ori, iar detașarea perspectivei academice de evoluția evenimentelor și proceselor din lumea reală riscă să o transforme în speculație. O legătură prea strânsă dintre aceste două puncte de analiză poate genera însă înțelegeri parțiale, circumstanțiale. Simplul fapt că nu există, cel puțin în relațiile internaționale, o teorie marxistă unitară, ci o colecție de abordări ce au câteva puncte de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
amoniacului, asociate cu costurile mari ale transportului îngrășămintelor pe distanțe mari, emisii de dioxid de carbon. Pe de altă parte, prețul petrolului și al gazelor naturale este influențat de crize locale sau mondiale, de conjuncturi politice, economice sau militare, de speculații la burse etc., iar îngrășămintele și cerealele preiau toate aceste turbulențe care trebuie suportate de consumatorul final de alimente; externalități ale lanțului alimentar marchează profund mediul, sănătatea umană, potențialul productiv al solului și așteaptă să fie gestionate la nivel local
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
e în nici un caz anti-natură, dar e o luare în posesie a naturii și, bineînțeles, înseamnă și „transformarea” (dar în nici un caz mutilarea) ei. Testimoniul cel mai sigur al civilizației e prezența monumentelor. Noțiunea de monument a făcut obiectul multor speculații, fără să i se determine caracterul esențial. În genere se consideră că marile dimensiuni sunt definitorii pentru monumentalitate; asta nu e totdeauna adevărat. Unii istorici de artă au vorbit cu îndreptățire de monumentalitatea unei miniaturi, de pildă, sau a unui
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Acum și aici trebuie să salvăm ce e de salvat. Acum și aici trebuie să dăm ce putem da. Hic Rhodos, hic salta! DESPRE SIMȚUL PRACTIC Suntem obișnuiți să considerăm că simțul practic e contrariul idealității. Tot ce ține de speculația teoretică sau de domeniul imaginarului, adică filozofia, poezia, arta, ar fi nu numai în opunere, dar chiar incompatibil cu simțul practic. De aici contrastul și de cele mai multe ori un mutual dispreț între cele două tipuri umane: cei „cu picioarele pe
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
notariat în diferite variante. În orice caz, nu-mi pare de conceput un mare artist, un mare scriitor, fără simț practic. Și nici vreun mare filozof; cu atât mai puțin un mare conducător. Căci finalitatea filozofiei e totdeauna practică. Toate speculațiile asupra cunoașterii, asupra esenței și existenței, toată gnoseologia, metafizica și logica nu sunt decât fundamentarea moralei, adică a înțelepciunii, adică a conduitei practice. Nici o filozofie adevărată nu a avut vreodată alt scop decât unul practic. Toate speculațiile teoretice sunt operații
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
totdeauna practică. Toate speculațiile asupra cunoașterii, asupra esenței și existenței, toată gnoseologia, metafizica și logica nu sunt decât fundamentarea moralei, adică a înțelepciunii, adică a conduitei practice. Nici o filozofie adevărată nu a avut vreodată alt scop decât unul practic. Toate speculațiile teoretice sunt operații prealabil necesare, fiindcă din rezultatele lor decurge morala respectivă. De altminteri, în epocile clasice, marii filosofi, aveau și ocupații profesionale pozitive: medici, legislatori (adică juriști), economiști, geometri, fizicieni, astronomi etc. La orientali și îndeosebi la indieni, despre
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]