KorAP: Find »[drukola/base=spionaj & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...55 56 57 ...110 >

2,733 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

De asemenea, o serie de ofițeri activi și de rezervă din armatele aliate „fac încă spionaj în favoarea ungurilor”, printre aceștia numărându-se și unii atașați militari acreditați la București. La rândul său, Serviciul Secret german a deschis un centru de spionaj la Budapesta, care a acționat contra Poloniei, Franței și Angliei, utilizând relațiile de rudenie ale unor magnați unguri în cele trei țări, unde erau primiți „foarte bine” și puteau călători „insuspectați” de structurile contrainformative naționale. Șeful oficiului a fost numit

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
cu emigrația rusă, condusă de generalul Vranghel, cât și cu guvernul sovietic. Conducătorii fracțiunilor emigrației ruse din Europa au acceptat planul de acțiune propus de grupul din Germania, având în vedere avantajele oferite, atât politice cât și economice. În cadrul acestuia, spionajul militar și politic a reprezentat una din ramurile importante ale emigrației ruse, acestea fiind acaparate și acționând în favoarea intereselor germane. Cu sediul la Berlin, structura informativă a rușilor albi a fost condusă de colonelul baron Vranghel, fratele generalului cu același

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
toată Europa. Din structura informativă sovietică aflată la Berlin au fost identificați: Evdur, însărcinat cu repatrierea civililor și prizonierilor de război, cunoscut organizator al masacrelor de ofițeri ruși de la Vologda (1918); Peters, șeful Serviciului de Contraspionaj; Anski, șeful Serviciului de Spionaj, ajutat de Bobrevnisky și Marta Zaralska (baroana Nitz); agenții David Rosenblum și Karl Kenner, care activau și în favoarea Serviciului de Informații polonez. Serviciul de Propagandă era dirijat de Parvud Helphand, care a organizat grupuri ruse așa-zis moderate, cu sarcina

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Germania, însă cu dorința de a fi reabilitate pentru a fi repatriate, sens în care s-au arătat dispuse „la orice acțiune” în folosul țării natale. Între acestea s-au numărat: - Făinaru, implicat în mișcarea comunistă română, fost agent a spionajului german în România (1916-1918). În pofida unor semnale că și-a continuat activitatea informativă în favoarea Germaniei și după încheierea războiului, Legația României din Berlin i-a eliberat un pașaport pe 2 ani „pentru serviciile ce le aduce”. - Jean Moseanu, dezertor din

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
apoi, în cea de șef al Serviciului de Siguranță al Dobrogei, fiind apreciat de directorul D.P.S.G., Eduard Ghica. Ulterior, neînțelegerile profesionale cu Romulus P. Voinescu, noul lider al D.P.S.G., și anumite dubii asupra corectitudinii financiare în derularea unor acțiuni de spionaj/contraspionaj au avut ca rezultat destituirea din funcție, licențierea din serviciu și chiar arestarea sa, împreună cu câțiva subalterni. În urma unei verificări a inspectorului general al Polițiilor, Caton Călugăreanu, Parchetul Constanța a fost sesizat contra lui Mihail Moruzov și a deschis

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
capitală pentru conducerea operațiunilor, iar acestea se găsesc de multe ori amestecate cu informații false. Utilizarea lor cere o muncă de finețe și o cercetare profundă a izvoarelor”. În continuare au fost definiți termenii de agent informator și agent de spionaj, precum și clasificarea tipurilor de agenți existenți. Noua conjunctură a permis și elaborarea unor norme de lucru, îndeosebi întărirea capacităților contrainformative. Au fost elaborate și difuzate Măsuri de luat pentru a face ca acțiunea informativă a inamicului dusă prin agenții de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
precum și clasificarea tipurilor de agenți existenți. Noua conjunctură a permis și elaborarea unor norme de lucru, îndeosebi întărirea capacităților contrainformative. Au fost elaborate și difuzate Măsuri de luat pentru a face ca acțiunea informativă a inamicului dusă prin agenții de spionaj să nu poată da roade, care a stabilit următoarele puncte principale de acțiune: 1. Executarea unui control riguros atât al străinilor stabiliți în țară, cât și al celor ce doresc să intre în țară. 2. Supravegherea persoanelor suspecte, militare sau

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
precum și supravegherea persoanelor care mișună în jurul comandamentelor, cazărmilor și pe timpul exercițiilor. 4. Organizarea serviciului la trupă și comandamente, astfel încât să se facă imposibilă culegerea de informații. 5. Instruirea elementelor militare, de orice grad, asupra acțiunii nefaste a agenților inamici de spionaj, consecințele ce această acțiune are pentru armata noastră și mijloacele de apărare. 6. Deșteptarea interesului marelui public și instruirea lui asupra pericolului reprezentat de acțiunile subversive inamice prin publicare unor lucrări cu tentă beletristică, dar inspirate din fapte reale. Acțiunile

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
acțiune - politice, economice, sociale, propagandistice, militare și subversive - a fost un alt obiectiv primordial al informațiilor militare, mai ales în folosul trupelor care s-au confruntat cu provocări și atacuri permanente la granița de est. Au fost descoperite cazuri de spionaj și sabotaj în iunie-iulie 1920, a fost primit de la D.P.S.G. un raport despre mișcarea comunistă din Basarabia și a fost identificată organizarea serviciului de spionaj bolșevic în spatele frontului inamic. În toamna anului 1920, Biroul Informații al Comandamentului Trupelor de Est

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
confruntat cu provocări și atacuri permanente la granița de est. Au fost descoperite cazuri de spionaj și sabotaj în iunie-iulie 1920, a fost primit de la D.P.S.G. un raport despre mișcarea comunistă din Basarabia și a fost identificată organizarea serviciului de spionaj bolșevic în spatele frontului inamic. În toamna anului 1920, Biroul Informații al Comandamentului Trupelor de Est a raportat Ministerului de Război, Cabinetul Ministrului, despre identificarea serviciului de spionaj bolșevic în spatele frontului inamic, adică în spatele trupelor române. Primul obiectiv al cercetării informative

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
raport despre mișcarea comunistă din Basarabia și a fost identificată organizarea serviciului de spionaj bolșevic în spatele frontului inamic. În toamna anului 1920, Biroul Informații al Comandamentului Trupelor de Est a raportat Ministerului de Război, Cabinetul Ministrului, despre identificarea serviciului de spionaj bolșevic în spatele frontului inamic, adică în spatele trupelor române. Primul obiectiv al cercetării informative sovietice în spatele frontului inamic îl reprezenta cunoașterea situației economice, politice și militare, atât în zona de operații militare, cât și în restul teritoriului. Pentru cunoașterea acestor aspecte

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
situația militară și politică sau alte schimbări survenite brusc, care se petreceau în raza sa de activitate, trebuiau comunicate urgent eșalonului superior. De remarcat că un rezident principal nu putea fi recrutat decât dintre cei care au terminat școala de spionaj și a lucrat „mai mult timp în organizațiunile bolșevice”, adică un om de încredere și cu experiență în domeniu. În subordinea rezidentului principal se aflau rezidenții diviziilor, care aveau un rol de coordonare a agenților din subordine, dându-le acestora

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
rămână cu unitățile pe lângă care erau atașați. Dacă trupele supravegheate informativ avansau, instrucțiunile prevedeau ca rezidenții să rămână pe loc, în timp ce agenții „se mișcă înainte, odată cu trupele inamice”, după cum a atestat raportul Biroului Informații. La data respectivă, șeful serviciului de spionaj sovietic de la Marele Cartier General era Piatcov, iar locțiitorul său, Efreimov. Comandamentul Frontului de Sud, condus de generalul Egorov și în raza căruia intra și granița cu România, avea în fruntea biroului de spionaj pe „tovarășul Bruno”. Armata a 14

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
La data respectivă, șeful serviciului de spionaj sovietic de la Marele Cartier General era Piatcov, iar locțiitorul său, Efreimov. Comandamentul Frontului de Sud, condus de generalul Egorov și în raza căruia intra și granița cu România, avea în fruntea biroului de spionaj pe „tovarășul Bruno”. Armata a 14 sovietică, dispusă de-a lungul Nistrului, îl avea pe „tovarășul Achibalov” în fruntea structurii informative, iar în subordinea sa se aflau șefii birourilor de la Diviziile 41 și 45 Infanterie, Jelvis, ajutat de Cherson, respectiv

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
contrainformative militare române s-au confruntat cu o adevărată hemoragie de spioni sovietici încă de la preluarea puterii politice de către bolșevici. Dovedind profesionalism, militarii români angrenați în descoperirea acțiunilor subversive au anihilat majoritatea actelor îndreptate împotriva statului. Identificarea organizării serviciului de spionaj bolșevic în spatele trupelor române a fost posibilă prin capturarea unui „agent bolșevic al Armatei 14 ce a fost trimis în Basarabia ca rezident principal”, dar anihilat „înainte de a pune în execuție însărcinarea sa”. Biroul 2 Contrainformații a descoperit și instrumentat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
române a fost posibilă prin capturarea unui „agent bolșevic al Armatei 14 ce a fost trimis în Basarabia ca rezident principal”, dar anihilat „înainte de a pune în execuție însărcinarea sa”. Biroul 2 Contrainformații a descoperit și instrumentat un caz de spionaj la Serviciul Geografic al Armatei (1921), iar Biroul de Studii a elaborat un material complex despre organizarea serviciului de spionaj sovietic din Viena. Analiza a arătat că Moscova a trimis rezidenței misiunea de a obține date cât mai multe și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
principal”, dar anihilat „înainte de a pune în execuție însărcinarea sa”. Biroul 2 Contrainformații a descoperit și instrumentat un caz de spionaj la Serviciul Geografic al Armatei (1921), iar Biroul de Studii a elaborat un material complex despre organizarea serviciului de spionaj sovietic din Viena. Analiza a arătat că Moscova a trimis rezidenței misiunea de a obține date cât mai multe și mai bine documentate din/despre România. În luna decembrie 1922, curierul de la Moscova a adus 12.000 dolari, sumă cu

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
că liderii Armatei Roșii lucrează cu febrilitate la „un atac inopinat” asupra României, pe linia Nistrului, însă această ofensivă avea un termen mai lung de execuție, fiind condiționată de anumiți factori interni și externi. O dare de seamă asupra organizării spionajului comunist (1923-1924) și asupra serviciului de informații sovietic (1925) au dovedit capacitatea de acțiune și analiză a oficiului de informații/contrainformații militar român. De interes a fost și informația conform căreia serviciul de informații ungar „alimentează foarte mult” rezidența sovietică

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și se desfășura aceeași luptă permanentă de anihilare a tentaculelor informative din România. La 5 octombrie 1925, un agent român l-a arestat pe Zoltan Kovacs Husznapi în Piața Unirii din Oradea și astfel a fost descoperită o organizație de spionaj ungară, care a activat încă din 1919 în România. Spionul capturat a detaliat modul de organizare a subcentrului de informații din Debrețin, a grupelor pe care le coordona („A”, „B” și „C”) și metodele de lucru utilizate în atingerea obiectivelor

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
cu elemente din birourile de mobilizare ale Corpurilor 5 și 6 Armată pentru a procura documente secrete. Instrucția agenților unguri s-a efectuat anual, toamna, în decurs de 30 de zile, cu un număr variabil de elevi (5-15). Ofițerii de spionaj unguri, care au încadrat centrele de la graniță, au provenit, în mare parte, din Ardeal. La subcentrul Debrețin, șef era maior Sebek, ajutor și șeful școlii căpitan Leozco Ianos, iar profesori căpitan Covaciu, căpitan Varady, căpitan Balog Andras și locotenent Darabont

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
militari specializați și funcționari cu experiență; 3. unui mărunt, în zone de graniță, efectuat exclusiv de către militari. La granița cu România, acest serviciu a intrat în atribuțiile Diviziilor 5 Szeged și 6 Debrețin (ulterior transformate în Brigăzi Mixte). Împotriva României, spionajul ungar a fost coordonat de centrul informativ de la Szolnok, apreciat drept „baza spionajului maghiar” și cel mai bine încadrat, care a coordonat activitatea a două centre secundare: 1. Centrul Miskolc, cu misiunea de a culege date din nordul României, având

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
efectuat exclusiv de către militari. La granița cu România, acest serviciu a intrat în atribuțiile Diviziilor 5 Szeged și 6 Debrețin (ulterior transformate în Brigăzi Mixte). Împotriva României, spionajul ungar a fost coordonat de centrul informativ de la Szolnok, apreciat drept „baza spionajului maghiar” și cel mai bine încadrat, care a coordonat activitatea a două centre secundare: 1. Centrul Miskolc, cu misiunea de a culege date din nordul României, având în subordine două subcentre: a) Subcentrul Nyierergyaza, cu zona de acțiune la nord

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
date din zona de sud a graniței comune, fiind sprijinit de trei subcentre: a) Subcentrul Debrețin, pentru porțiunea Satu-Mare - Oradea; b) Subcentrul Mezovosorhely, pentru regiunea Timiș - Torontal; c) Subcentrul Szentes, pentru regiunea de la sud de Arad. O altă acțiune de spionaj de sorginte ungară a fost identificată și anihilată în perioada 1926-1927 de structurile specializate autohtone. La sfârșitul lunii iunie 1926, un comerciant de lemne din Seghedin, pe nume Freisberg, s-a prezentat la Legația României din Budapesta unde a încunoștințat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
identificată și anihilată în perioada 1926-1927 de structurile specializate autohtone. La sfârșitul lunii iunie 1926, un comerciant de lemne din Seghedin, pe nume Freisberg, s-a prezentat la Legația României din Budapesta unde a încunoștințat despre existența unei rețele de spionaj maghiar pe teritoriul României. Pe 14 iunie 1926, în timp ce călătorea cu trenul pe ruta Arad-Seghedin, Freisberg a avut drept coleg de compartiment un individ pe nume Walkay. Acesta avea, pe lângă actele sale de identitate, un pașaport pe numele Tibor Ardelean

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
ruta Arad-Seghedin, Freisberg a avut drept coleg de compartiment un individ pe nume Walkay. Acesta avea, pe lângă actele sale de identitate, un pașaport pe numele Tibor Ardelean și s-a lăudat comerciantului de lemne că se afla „în serviciul de spionaj maghiar din Seghedin”. De asemenea, el nu s-a sfiit să afirme că tocmai se întorcea de la Ocna Mureș, unde un ofițer român i-a înmânat documente militare „prețioase”, și se îndrepta spre Seghedin pentru a le înmâna șefului său

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]