4,229 matches
-
persoane cu sumă zero, să ne imaginăm că guvernul dispune de o oarecare sumă suplimentară de bani din bugetul său anual și că trebuie să împartă această sumă între două agenții în competiție. Sau că guvernul trebuie să colecteze taxe sporite și că acest efort trebuie distribuit între muncitori și proprietari. Sau (folosind un exemplu foarte prezent printre știrile cotidiene), că două națiuni se află în dispută în ce privește drepturile de pescuit - Canada, de exemplu, reclamând o delimitare mai amplă a apelor
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
mod rațional un rezultat situat cât mai departe de punctul său de origine. (Aceasta nu este o problemă doar pur teoretică. O realitate identică se poate observa în situațiile de negociere în care Statele Unite cred că vor obține o securitate sporită dacă asigură protecție militară suplimentară Japoniei, dar doresc în schimb concesii economice mai mari din partea Japoniei. La fel, o astfel de realitate ar putea constitui un factor în negocierile privind extinderea NATO înspre țările Europei Centrale și de Est.) Câtă
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
aceasta nu trebuie să fie luată în serios ca tehnică de modelare. Răspunsul meu ar fi acela că nu este nevoie ca o anumită tehnică să genereze ipoteze specifice pentru a avea o ridicată valoare în cercetare. Dobândim putere analitică sporită atunci când modelăm lumea într-o formă riguroasă. Relațiile sociale și politice sunt mai complicate chiar decât cele mai bune modele ale noastre. Dar beneficiem din punct de vedere intelectual și de pe urma simplului fapt că suntem capabili să specificăm aceste relații
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și refuz. În toate aceste jocuri, participanții preferă cooperarea mutuală față de refuzul mutual. Totuși, în toate cele trei jocuri nu este probabil că va avea loc o cooperare mutuală. Cursul va folosi aceste trei jocuri spre a arăta, cu severitate sporită, logica ce stă la baza motivărilor raționale de a nu coopera. Voi extinde apoi modelele la situațiile de n persoane, ca să demonstrez că necooperarea rațională constituie o problemă potențială inerentă și larg răspândită a societăților. În final voi discuta unele
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
grupurile care și-au selectat propriile reguli au fost în general mai satisfăcute de rezultatele finale decât acele grupuri cărora li s-au impus regulile distribuționale. Faptul de a fi făcut anumite alegeri pare să fi avut consecința unei acceptări sporite. În sfârșit, existența unei recompense minime alese în mod voluntar nu a redus productivitatea. În ciuda garanției unei părți din recompensa netă indiferent de efortul de muncă, grupurile care și-au selectat propriile reguli distribuționale nu au avut un număr mare
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
să ne imaginăm că) ar putea fi exemplificate de către departamentul Agriculturii și cel al Apărării din S.U.A. Partidele politice ale claselor muncitoare ar putea încerca să obțină loialitatea electoratului printr-o rețea extinsă de asociații de cartier, sau prin vizibilitatea sporită cu care urmăresc politicile de beneficii sociale la nivel național pentru membrii lor, iar aceste două strategii (să zicem că) ar putea fi observabile la Partidul Laburist din Marea Britanie și la Partidul Social-Democrat din Germania. După cum am discutat în Cursul
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
narative în paralel, aceasta nu constituie un catalog detaliat de similarități și deosebiri, nu ia în considerare întreguri organice și lucruri-în-sine, nu este mai simplu de întreprins, doar datorită absenței matematicii și a statisticii. O astfel de comparație acordă atenție sporită numelor proprii în selectarea de observații și caracterizarea de date. Aceasta poate constitui un avantaj atunci când variabilele și legăturile lor necesită un tratament minuțios, sau atunci când codificarea este deosebit de complexă sau controversată. Un studiu cu număr mic de cazuri, n
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
la redacție: decembrie 2004 Dezvoltarea comunitară: de la relații familiare la relații active și parteneriate Mircea Agabrian Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba-Iulia În articol discutăm despre felul În care comunitățile pot să prospere și să se dezvolte prin cultivarea și participarea sporită a oamenilor În diverse tipuri de relații active, ce trec dincolo de relațiile familiare de felul „toată lumea cunoaște pe toată lumea și toată lumea ajută pe toată lumea”. Argumentăm concepția dominantă potrivit căreia comunitatea constă În acele relații dintre oameni ce reprezintă fundamentul parteneriatelor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
faptul că educația aparține acelei zone inefabile a unei construcții umane care este pe cât de impredictibilă, pe atât de solicitantă. Cum să aplici educației formale schema simplificatoare a relației dintre intrări și ieșiri pentru a consacra acele criterii de eficiență sporită care se convertesc nu doar în rezultate ale învățării, ci și în profituri sau în competitivitate instituțională? Cum să multiplici fără încetare numărul de diplome universitare, inclusiv în domenii care până de curând nu aveau nici un loc în alma mater
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
MINERVA, cotidian apărut la București între 13 decembrie 1908 și 19 octombrie 1916. Deși nu este menționat pe copertă, redactor e Ioan Slavici, care va acorda o atenție sporită chestiunilor politice de peste munți și va aduce în coloanele M. un mare contingent de colaboratori ardeleni, care vin în continuarea realismului poporal tribunist. În primul număr al ziarului I. Slavici arată că publicația va fi un „organ popular și național
MINERVA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288157_a_289486]
-
ei înșiși fiind un fel de „străini”. În plus, este probabil ca ei să fi păstrat legături cu zonele de proveniență, ceea ce le crește probabilitatea creării unei dense rețele sociale, asigurându-le și o expunere naturală la o diversitate socială sporită. Pe de altă parte, pentru locuitorii de baștină ai satului, interacțiunea cu imigranții este să conducă la o creștere a capitalului social de tip bridging. Satele moderne, mai bine educate, este firesc să fie și ele mai bogate în capital
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
bine: „Mai bine, în orice caz. Vom fi obligați să reacționăm și noi la lege și la absolut tot, vom fi obligați să muncim...” (învățător, 27 de ani). Avantajele integrării sunt cunoscute și valorizate de oameni, acordându-se o atenție sporită celor din domeniul în care activează sau care îi privesc direct: „Mărirea pensiilor și a salariilor” (agricultoare, 36 de ani); „Calitate mai bună a produselor” (secretar primărie, 37 de ani); „Legile o să fie ca la ei (...) Să pot să muncesc
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Ipotezele cercetării În studiul pe care l-am efectuat am pornit de la următoarele ipoteze: 1. Sistemul de selecție promovat în țara noastră prezentând criterii și norme elaborate pe baze experimentale poate fi modificat pentru a funcționa în viitor cu eficiență sporită. 2. Modificarea sistemului de selecție se face pe baza constatărilor efectuate și a concluziilor desprinse din realizarea selecției primare la școala propusă de noi. 3. În funcție de condițiile existente la nivel local (materiale, număr de elevi, probe alese, vârsta elevilor, etc.
CONTRIBUȚII PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA SISTEMULUI DE SELECȚIE PRIMARĂ ÎN ATLETISM. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mihai Dragomir () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_806]
-
deprinderile specifice au la bază un mecanism pe care studenții nu-l au în bagajul de deprinderi firești, obișnuite, de zi cu zi. Tocmai de aceea se impune ca în cazul predării jocului de volei să se acorde o importanță sporită etapei de inițiere folosind mijloace diversificate în scopul formării unor reprezentări cât mai complete și corecte în procesul de transmitere a informației de la profesor la subiecți. În sprijinul acestei idei, considerăm că folosirea aparatelor ajutătoare aduce un suflu nou în cadrul
REDUCEREA GREŞELILOR DE TEHNICĂ LA PROCEDEUL „BLOCAJUL INDIVIDUAL LA CORESPONDENT” DIN JOCUL DE VOLEI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Virgil Larionescu Moroşan () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_811]
-
revenirea la surse -, încetăm a fi anacronici: societățile (post)moderne sunt complexe, plurale axiologic, ba încă din ce în ce mai mult astfel! Oamenii moderni deja, iar cei postmoderni într-un grad înalt, fiindcă sunt stimulați de multiculturalism, prăbușirea generală a canoanelor și permisivitatea sporită a societăților și statelor (cel puțin în Occident), adoptă deseori (succesiv sau simultan) mai multe stiluri de viață dintre cele aflate parcă la alegere în supermarketul identitar. Prin urmare, este mai inteligent și mai pragmatic, nu doar mai consecvent cu
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
științele socio-umane născuți în anii ’20-’30, instruiți în solidele școli publice ale anilor ’30-’40 și formați în atmosfera studioasă și optimistă de după cel de-al Doilea Război Mondial 1. Accesul la educație era practic nelimitat, grație bugetelor publice sporite și unui viguros sistem filantropic, astfel că originea socială a elevilor și studenților nu prea conta. Dintre mentorii și prietenii mei proveniți din același Midwest agricol și industrial din care provenea Bloom, aș menționa ilustrativ doar doi: Natalie Zemon Davis
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Cleopatrei la Actium. Totuși, ambarcațiunile noastre, în frunte cu cea a lui Stubb, le urmăriră mai departe. Cu mare trudă, Tashtego izbuti în cele din urmă să-și înfigă un harpon; dar balena atinsă continuă să fugă, cu o viteză sporită, în linie orizontală, în loc să plonjeze. O asemenea presiune neîntreruptă asupra fierului înfipt, sfîrșește inevitabil prin eliminarea lui. Trebuia neapărat să înfigem în balenă o lance sau să ne resemnăm a o pierde. Dar era cu neputință să aducem ambarcațiunea lîngă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cașaloților - că e urmărită de cele trei ambarcațiuni ale noastre îaflate, totuși, cam la o milă înapoia lor), că-și strînse iar rîndurile; batalioanele lor compacte, ale căror jeturi semănau cu niște șiruri de baionete scînteietoare, înaintau cu o repeziciune sporită. Rămași numai în cămașă și-n chiloți, ne-am repezit la rame și, după cîteva ore de vîslit, eram gata-gata să ne lăsăm păgubași, cînd, deodată, o încetinire generală a mișcărilor turmei ne dădu a înțelege că balenele erau acum
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ridicate brusc, îi smulsese pălăria. Fuga dezordonată a turmei nu întîrzie totuși să se transforme în ceea ce ni se păru a fi o înaintare metodică; după ce-și strînseră, în sfîrșit, rîndurile, balenele o zbughiră din nou, cu o viteză sporită. A le urmări mai departe ar fi fost zadarnic; dar ambarcațiunile mai zăboviră un pic, pentru a încerca să captureze balenele atinse de drugi, rămase în urmă, mai ales balena omorîtă și însemnată de Flask cu un waif. Waiful e
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
prelegerea într-o metodă mai activă și mai stimulativă pentru restul auditoriului. Sporește implicit participarea intelectuală a auditoriului. 2. Expunerea-dezbatere poate fi rezultanta unei combinații lesnicioase în plan academic a dezbaterii cu prelegerea, rezultând un hibrid metodologic cu o eficiență sporită atât în plan psihologic, cât și la nivel de conținut. În structura acesteia și în derularea sa, expunerea-dezbatere debutează cu o scurtă expunere făcută de către profesor, când acesta prezintă tezele principale ale unui conținut științific și creează astfel un fundament
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
rândul și s-a impus în conștiința cadrelor didactice, a studenților și a absolvenților ca o activitate didactică fundamentală și perfectibilă. Perfecționarea structurală și funcțională la care acest tip de activitate academică a fost supusă în ultimele perioade de către exigențele sporite ale mediului universitar, a produs o inovare atât metodologică, dar și organizatorică a seminarului. Accepțiunile date seminarului pot fi extinse de la cele clasice (forme de organizare a activităților didactice universitare) la cele moderne (metode de predare-învățare). Componentele fundamentale care ne
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
comunicare. Proiectul Este o activitate mai amplă, ce permite o apreciere mai complexă și nuanțată a învățării, ajutând la identificarea unor calități individuale ale elevilor. Este o formă de evaluare puternic motivantă pentru elevi, deși implică un volum de muncă sporit - inclusiv activitate individuală în afara clasei. Proiectul reprezintă o formă de evaluare complexă, ce conduce la aprecierea unor capacități și cunoștințe superioare, precum: • însușirea unor metode de investigare științifice (căutarea și utilizarea bibliografiei necesare, a aparatelor de laborator, a dicționarului etc.
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
literară. Dar să revenim la replica lui Geo DUMITRESCU 67, pe care o reproducem În Întregime: „Cine urmărește cu oarecare atenție viața noastră culturală a putut să sesizeze de la o vreme semnele unei creșteri a spiritului critic, probele unui discernământ sporit, ale unei tot mai judicioase evaluări a producțiilor literare artistice. Acest spor Însă nu poate fi atribuit În egală măsură și pe același plan fenomenului critic de masă și criticii - ca să spunem așa - de specialitate. Într-adevăr, desele lecturi și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Își ia drept obiective, obiectivele de luptă ale clasei muncitoare și ale Partidului, descoperă În viața noastră elementele noi, socialiste, se apropie cu dragoste de ele, le oglindește În lucrări, care, ajunse În mâna maselor, mobilizează la luptă cu avânt sporit. (Ă). Odată cu noua literatură, a Început să se dezvolte la noi și o nouă critică literară. Raportorul ședinței, tov. Ion Vitner, a subliniat o serie de fenomene pozitive În acest domeniu, accentuând În special asupra rolului conducător al partidului În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mici, pervertindu-le caracterele cu sprijinul șovinismului, antisovietismului și al celorlalte josnice, bestiale «specialități» fasciste. (Ă). Au apărut În literatura noastră pentru copii și alte cărți care se conduc după principii sănătoase de educație. Sunt realizări de un nivel artistic sporit ca Cei trei voinici, de Al. Corodar, ca Ograda minunată de Cicerone Theodorescu sau Timpul stă pe loc de Octav Pancu Iași. (Ă). Am ales special aceste trei lucrări, pentru că ele, deși sunt cele mai izbutite scrise până acum, arată
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]