4,031 matches
-
mare și pustie. Le-am dat-o lor! Cum declarația lui cere, mi se pare, încuviințarea, mă grăbesc să i-o dau: -Bine-ai făcut! Și-ți place cum stai?! îl chestionez, sesizând o umbră pe chip și o-ncruntare ușoară a sprâncenelor. Ceva, ceva e putred în... Danemarca, îmi zic în minte, citându-l pe Shakespeare. -Comme ci comme ça! replică defel înseninat. Locuința întrece orice așteptări! Are 50 m.p. și open space pentru dependințe. Dormitorul e spațios, iar fereastra dă în
INOVATIV IN EXTREMIS de ANGELA DINA în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376782_a_378111]
-
acele fire nevăzute, simți că viața ei va căpăta o altă față. I se părea că trăiește un vis din care îi era teamă să nu se trezească. Îi zâmbi cu atâta dragoste încât Eugen, surprinzând-i expresia, ridică din sprâncene, o trase lângă el și o sărută îndelung de parcă ar fi fost prima oară când făcea gestul acesta dorit în aceeași măsură, uitând că nu sunt singuri în casă. Nici nu-si dădură seama când bradul căpăta o înfățișare de
DARUL DE CRĂCIUN (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376700_a_378029]
-
Și era într-adevăr frumoasă....parcă Ileana Cosânzeana se făcuse după chipul și asemănarea Gherghinei! Avea pielea albă cum e laptele proaspăt muls, părul galben-auriu, ca spicele grâului coapte de soarele verii, ochii....ce mai ochi....ca două albăstrele, iar sprâncenele, arcuite ca geana lunii când se pune Lună Nouă. Era înăltuță....taman potrivită....atât cât să-i stea bine, și subțire ca firul de trestie din baltă. Mijlocul, parcă era tras printr-un inel și mergea unduindu-se ca lanul
GHERGHINA....O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376799_a_378128]
-
însă rareori rostea în cuvinte ce gândea. Era cât se poate de frumoasă și chiar în primele luni avea trăsături minunat de clasice cu toate că chipul îi era rotund ca al unui îngeraș. Privirea ei te țintea drept, aproape sfidătoare, sub sprâncenele bine desenate. La 27 februarie 1921, Principesa Elisabeta se căsătorește, la București, cu Principele Moștenitor George al Greciei și al Danemarcei, care devine, un an mai târziu, rege al elenilor (27 septembrie 1922 - 18 decembrie 1923). George al II-lea
60 DE ANI DE LA MOARTEA PRINCIPESEI ELISABETA A ROMÂNIEI, REGINĂ A ELENILOR de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372703_a_374032]
-
până la 60 de lei, din care 30 îi dau pedagogului, altfel mă pedepsește. -Primești bani și din cerșit? -Nu,doar dacă prestez, nu-mi trebuie bani nemunciți. Mihai privea la copilul bălai din fața lui, avea niște ochi mari albaștri cu sprâncene arcuite și gene lungi, părul și sprâncenele erau șatene și contrastau cu fața albă și buzele roșii. Se vedea pe el la aceiași vârstă într-un sat pierdut de lume așezat pe malul Ialomiței. Rămăsese orfan de tată la vârsta
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ I de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372695_a_374024]
-
îi dau pedagogului, altfel mă pedepsește. -Primești bani și din cerșit? -Nu,doar dacă prestez, nu-mi trebuie bani nemunciți. Mihai privea la copilul bălai din fața lui, avea niște ochi mari albaștri cu sprâncene arcuite și gene lungi, părul și sprâncenele erau șatene și contrastau cu fața albă și buzele roșii. Se vedea pe el la aceiași vârstă într-un sat pierdut de lume așezat pe malul Ialomiței. Rămăsese orfan de tată la vârsta de 5 ani, mamă-sa, femeie săracă
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ I de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372695_a_374024]
-
se apropie de ea și vru să o prindă, îi apăru în față un alt bărbat, înalt, suplu, într-o cămașă albă cu mâneci scurte, pantalon alb ca și pantofii la fel de albi ca întreaga-i ținută. Avea ochii strălucitori, negri, sprâncene stufoase, un nas puternic și cu pomeții feței care exprimau forța acestui bărbat misterios, cu părul negru și cârlionțat ca la un arap. Ajuns în dreptul său, o privi cu ochii săi pătrunzători, o fascină și îi subjugă voința. În acel
UMBRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372644_a_373973]
-
răsfoiască paginile prinse în dosarul cu pricina. Femeie cu suficientă experiență practică în domeniu, fostă avocat, după cum spun unele persoane ce susțin că o cunosc, s-a prezentat la ora fixată în camera de consiliu și a ridicat nemulțumită din sprâncene, observând că acolo se află doar o tânără grefieră pe care a luat-o puțin la rost, vorbindu-i și privind-o de sus, ca pe ultimul pălmaș al instituției: - De ce nu ai comunicat ora la care am dispus începerea
EPISODUL 11, CAP. IV, MEANDRELE DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372622_a_373951]
-
înalte, cu arcade gotice, ale criptei, lumânările negre își fâlfâiră flăcările, iar din tavan căzură fleașcă, pe pardoseala de piatră, câțiva lilieci. Erau morți. Infarct! Întunecata adunare fu străbătută de un vaier prelung și lugubru. Contele îi privi pe sub uriașele sprâncenele albe și continuă, cu vădită tristețe: - Bă, moartea-i cât capra pe noi, fiindcă nenorociții ăștia de oameni, ființele astea vulgare și josnice, acești troglodiți cărora noi le-am furnizat cultură, basme, legende, subiecte de filme idioate și adrenalină în
U LTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372767_a_374096]
-
o adică, după bunul și îndelung exersatul obicei al breslei. La masa prezidiului, aia cu față de masă roșie, rămasă aceeași din vremurile de demult, Maestrul scoase cu dinții dopul sticlei și primul pahar luă drumul gloriei. Pleata colilie, nasul acvilin, sprâncenele groase și privirea pierdută, dădeau certitudinea nașterii unor versuri nemuritoare în care metafora ar fi zguduit stâlpii universului. Era înconjurat de o sfântă tăcere plină de respect, doar foarte puțin tulburată de foșnetul rumegătoarelor ce nu se puteau abține și
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
Ea se uitase cu ochii nedumeriți la cei doi care discutau aprins, dar după fețele lor se putea vedea clar, că nu se certau ci, mai mult soțul o necăjea cu ceva pe soție. Privi nedumerită spre Doina, ridicând din sprâncene și din umeri, a întrebare. Aceasta îi făcu semn să aștepte. Când în sfârșit Doina află despre ce este vorba și-l luă de gât pe soțul său sărutându-l tandră, fața Adrianei se lumină. I se confirmase supoziția că
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373018_a_374347]
-
asta. --Oh, doamnă Virginica!.. Am atâta treabă... --Eh, dacă nu se poate, își mușcă buzele doamna Virginica, nu se poate! Își vârâ capul într-un dosar și mormăi: visul meu de-azi noapte! Și două cute verticale îi apărură-ntre sprâncene. Mașinal, răsfoia un dosar și gândea: ce tot aștept de la ăsta? Tipul trece prin sentimentele mele ca gâsca prin apă. Ori este un prostănac, ori un orbit de îmbogățire rapidă. --Cum credeți, domnu Mărășteanu, cum credeți. E normal să vă
S.R.L. AMARU-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373202_a_374531]
-
asta. --Oh, doamnă Virginica!.. Am atâta treabă... --Eh, dacă nu se poate, își mușcă buzele doamna Virginica, nu se poate! Își vârâ capul într-un dosar și mormăi: visul meu de-azi noapte! Și două cute verticale îi apărură-ntre sprâncene. Mașinal, răsfoia un dosar și gândea: ce tot aștept de la ăsta? Tipul trece prin sentimentele mele ca gâsca prin apă. Ori este un prostănac, ori un orbit de îmbogățire rapidă. --Cum credeți, domnu Mărășteanu, cum credeți. E normal să vă
S.R.L. AMARU-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373202_a_374531]
-
arăta superb. Fața îi era ovală, cu pielea albă, discret pudrată, dar suficient cât să ascundă orice fel de rid instalat pe fruntea înaltă și la coada ochilor, ochii proeminenți, cu irisul de un albastru-cenușiu, umbriți de gene lungi, rimelate, sprâncenele îngrijite și pensate, părul negru pana corbului, strâns într-un coc prins cu o clamă mată, ornată cu cristaluri mărunte ce difuzau lumina căzută pe ele, toate conturau un splendid portret feminin. Nu se alegea cât era natural și cât
IDILE PARTEA ȘASEA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372064_a_373393]
-
porci pentru carne și grăsime, scroafe gestante și vieri, am studiat la fața locului o moară automată pentru nutreț și un cântar pentru cereale, apoi m-am întors la birouri. M-am uitat într-o oglindă, aveam niște zgârieturi deasupra sprâncenelor și o julitură mare, acolo unde ar fi început părul, dacă n-aș fi avut chelie. Când a văzut ce am în frunte, contabila șefă a înlemnit. Ulterior mi-am dat seama că îi era teamă de un posibil accident
PORCĂRIA de DAN NOREA în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372184_a_373513]
-
cred că pot ajunge până acolo! Unchiul Victor lăsă undița la care meșterea, în iarbă, privi câteva clipe în jurul lui, după care, smulse două frunze imense și păroase de brusture. I le întinse băiatului și dădu din cap, ridicând din sprâncene. Sorin le apucă posomorât și dispăru în spatele unui pâlc de sălcii. Florin rânji cu importanță. El era un bărbat adevărat! Nu avea nevoie de dădăcelile unchiului, se descurca de minune la pescuit și nu-l deranja pe căpitan tocmai când
UNCHIUL VICTOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376111_a_377440]
-
CÂNTĂ LUMINA..., de George Pena , publicat în Ediția nr. 2337 din 25 mai 2017. Îți cântă lumina pe frunte, pe gene, chiar pe brațe și coapsele feline; mâinile tale mă cuprind și azi alene și cântă lumina pe ochi, pe sprâncene. De unde atâtea iluminări aeriene?! Iubirea îmi face zilele mai senine; tot îți cântă lumina pe frunte, pe gene, ba chiar pe sânul alb ce-mi aparține. Citește mai mult Îți cântă lumina pe frunte, pe gene,chiar pe brațe și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
pe frunte, pe gene, ba chiar pe sânul alb ce-mi aparține. Citește mai mult Îți cântă lumina pe frunte, pe gene,chiar pe brațe și coapsele feline;mâinile tale mă cuprind și azi aleneși cântă lumina pe ochi, pe sprâncene.De unde atâtea iluminări aeriene?!Iubirea îmi face zilele mai senine;tot îți cântă lumina pe frunte, pe gene,ba chiar pe sânul alb ce-mi aparține.... II. TRECÂND PRIN VIAȚĂ, de George Pena , publicat în Ediția nr. 2301 din 19
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
și-n noi iubiri în iarna primăvară prefac întregul în icoane respiră până când și talpa din aerul cel nou pământ străbun Brașov al unui anotimp simbol cad fulgi de nea cum în linii drepte tăcuți timimizi striviți sub pasul tău sprânceana soarelui arcadă pest tot cuvinte forme precise albastru și alb raze de soare cad unde pe glezna ta purpurie rezumat firesc al lui a fi rotunjit ancorat la mâine sărutul infinit deslușește acordul anotimpului timpuriu pe glezna ta purpurie. Referință
PE GLEZNA TA PURPURIE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376171_a_377500]
-
aceste cuvinte amuțiră. - Deschideți! Sunt om bun! - se auzi o voce răgușită. Cu groază se târâră până la ușă. În prag îi întâmpină un bărbat înalt, învăluit într-o pelerină neagră, cu o mustață mare, puțin răsucită în sus, părul lung, sprâncene groase și încruntate căruia-i țâșneau parcă văpăi din ochii. - Am venit cu daruri pentru creșterea băiatului! - rosti el cu voce aspră. - Dar cine ești, domnia ta? - întrebă bărbatul cu vocea tremurând. - Omul nopții! - N-am auzit de el! - exclamă cu
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
simțea o arsură în piept. Ceva deosebit se petrecea în ograda sa, dulăii îl ocoleau supuși, cocoșii săreau speriați din calea sa, iar caii tresăreau nechezând când îi încăleca. Tinerele conițe care ajungeau la conac îl priveau cu admirație pe sub sprâncene, iar când voinicul le întorcea privirea se îmbujorau rușinate și un fior necunoscut le săgeta inima. În cele din urmă familia de nevoiași, după atâtea boli și suferință, se stinse cu zâmbetul pe buze că lasă în urmă un vlăstar
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
o fantă în cer prin care coboară dimineți de argint luminând întunericul din ape. Nu lipsea nici rotundul înalt deasupra, o potcoavă a cailor lunii norocoasă cu o poartă a răsăritului de unde vin magii nopții călări. Ne vor sufla-n sprâncene fosfor și aură luminoasă ne vor pune până ne vom cunoaște măsura în care încap șoapte din visare în conturul unei femei. Vin cu miere ne vor da să bem turnând în pahare bucuria revederii, coardele vor vibra în ascunsul
EA AR PUTEA ÎNTREBA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376290_a_377619]
-
de aici, că dacă... - Niciun dacă, bre! Au zis numele meu, careva pe undeva, ia spune? s-a încăpățânat omul să afle cât mai precis ce se știe despre el, fixându-l pe celălalt cu o privire dură, scăpată pe sub sprâncenele încruntate și pleoapele strânse cât să vadă doar direct în față. - Numele nu l-au dat... Au dat portretul robot, doar... Seamănă rău de tot cu tine, băiatul.... - Lasă dracului expresia aia, că mă înfurii rău de tot! Ți-am
EPISODUL 4, CAP. VISE SPULBERATE, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379680_a_381009]
-
cu privire la deținătorul autoturismului și domiciliul acestuia. Un zâmbet de satisfacție i s-a furișat în colțul gurii când a arătat numele acestuia pe lista de suspecți puși sub observație. Un zâmbet înlocuit rapid de contractarea furioasă a mușchilor faciali sub sprâncenele arcuite brusc a furie. Cuvintele au izbucnit, parcă dorind să spargă pereții: - De ce, aia a mă-sii, nu am primit nimic despre individ? Cine mama dracului l-a supravegheat?! Tăcere. Aproape toți lucrătorii priveau covoarele de pe podea. - Gata, la treabă
EPISODUL 4, CAP. VISE SPULBERATE, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379680_a_381009]
-
clarificări: - Ochii ? - Căprui . - Nu ai dumitale,ai suspectului ! - Parcă albaștri,nu știu exact,oricum culoare mai deschisă. - Adica Paul Newman sau Alain Delon ? - Nu înțeleg ! - Albastru spălăcit sau albastru pătrunzător? - Eu știu ?!...cred că albastru de metil ! Se arcuiește din sprâncene în semn de încruntare. - Buze cărnoase ,Adam Sandler sau subțirele, Armând Asante? - Asa și așa ! - Adica cum așa și așa? Una cărnoasa și alta subțirica ? întreabă total nedumerit. - Adica potrivite. - Aha... Statura? Danny de Vito sau Clint Eastwood? - Mai degrabă
LA POALELE MUNTELUI SEMEȚ de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379740_a_381069]