6,333 matches
-
dar după aceea recidiva. După cum ne-a mărturisit, nevoia lui de cocaină e cu atât mai vicioasă, cu cât în ultimul timp drogul nu-l mai excită ca înainte, ci îi provoacă doar o stare de dezordine psihică. Mai exact spus, dacă la început cocaina îi sporea claritatea conștiinței și-o ascuțea, în ultimul timp, ea îi provoacă confuzie în gândire, umplându-l de o neliniște care, deseori, trece în halucinație. Dacă acum apelează la cocaină, o face în nădejdea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
intrarea în peșteră. Privea iarăși spre bolta de piatră de deasupra acesteia. Parcă spuneai că te pricepi la pușcări, se întoarse el spre Calistrat, unde crezi că ar fi cel mai potrivit să amplasăm încărcătura? Mă pricep, e cam mult spus, recunoscu destul de stingherit bătrânul. Știu cum se pregătește o încărcătură, dar unde și cât exploziv să pun, habar n-am. Mă gândesc să arunc în aer stâncile de acolo! îi arătă Cristian bolta. Nu-i rău, îl aprobă Moș Calistrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
urmă învățaseră că trebuie să stea înăuntru pe parcursul nopții. Sigur constataseră că atacurile se opresc în zori și, pe parcursul zilei, își pot vedea liniștiți de treburile lor. Ce se întâmplase însă cu Moș Calistrat? De ce murise bătrâ nul, mai bine spus, de ce fusese ucis? Dacă voia să dea de urma asasinului, trebuia să afle mai întâi mobilul crimei. Deocamdată însă acest lucru era un mister, ba mai mult, după obiceiul secției de poliție din Baia de Sus, moartea prietenului său fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
ce aducea Boris în camionetă, începea să se îngrijoreze. Ce-i cu indivizii ăștia și de ce i-ai adus aici? întrebă el iritat, imediat ce Boris intră în încăpere. I-am găsit lângă mină, răspunse Godunov, umblau prin pădure. Mai bine spus, coborau spre drumul forestier. Ai aflat ce hram poartă? Nu. N-am apucat să stau de vorbă cu ei. Băieții au cam făcut exces de zel. Cred însă că au fost pe platou și au văzut containerul. De asta i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
credință către Imperiul Habsburgic. Noua stăpânire a promis populației românești că va păstra vechile legi și rânduieli sociale, raporturile dintre țărani și boieri, va respecta religia și limba țării, proprietatea, viața supușilor, va întemeia școli, va construi drumuri etc. Trebuie spus, în baza mărturiilor documentare, că, în cea mai mare parte, austriecii și-au inut promisiunile , numai că toată dezvoltarea economică și culturală a Bucovinei nu s-a făcut în interesul populației românești care a fost maghiarizată, supus 74 brutalității funcționarilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
întrebat dacă nu s-ar găsi un boier pe a cărui moșie să se poată hrăni și știind de la boierul Ștefan Roset că el are nevoie de muncitori pe moșie și gândindu-mă că aceștia ar fi oameni cuminți, leam spus că poate la el ar găsi aciuială, liniște și hrană. Și s-au pornit oamenii chiar atunci noaptea cu mine și au trecut prin Mărăști și apoi prin Lunca Dunavățului și, pe aici fiind drumurile foarte rele, cu mare grijă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cât era, fiind traversată de terenul în posesie, în unele cazuri pornea de la apă către zare. Fără să știm cu siguranță dacă dania făcută în 1438 de domnitorii Ilie și tefan, lui Mihail Oțel, grămătic, cuprindea și moșia Fruntești, altfel spusă că moșia răzășească Fruntești s-a individualizat din marea moșie care cuprindea o parte din valea Berheciului, Dunavățului și Dunaviciorului, din zarea Coloneștilor la est, până în zarea Ungurenilor, Zlătarilor și Poenilor în apus. Evoluția moșiei Filipeni, determinată de asaltul marilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
națională. De asemenea, trebuiau pregătiți învățătorii care să poată preda în limba română în zonele locuite de minoritățile naționale. Învățătorii care au predat în limbile maghiară, germană sau ucraineană și rusă au făcut cursuri speciale pentru însușirea limbii române. Trebuie spusă că din punct de vedere material, al încadrării, dotării cu material didactic, al pregătirii învățătorilor, cel puțin Bucovina, dar și Ardealul, stăteau mai bine ca Vechiul Regat (România Mică). Caracterul unitar al învățământului pentru toată România Mare a fost asigurat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
stări emoționale deosebite, contribuind la strângerea legăturilor de familie de rude. Atunci când nu existau instituții specializate, cu rol social-cultural, de păstrare și transmitere a folclorului muzical-coregrafic, acest rol era îndeplinit în lumea satelor de șezători, cărora li s-a mai spusă și clacă. Claca are la origine spiritul de întrajutorare între oamenii de aceeași condiție socială și cuprindea o serie largă de activități, atât din cele care țin de muncile specifice bărbatului, cât și de cele care țin de munca femeilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Între oamenii evocați, care nu mai sunt demult, este amintit Toader Gurău, cel care „parcă umbla pe sus”, nu se murdărea pe opinci chiar dacă era glod. Sunt amintite familiile Romedea, Cucu, Pintilescu, Boca, Bârgăoanu, Ciobaniuc. La adunarea festivă s-au spusă multe cuvinte de apreciere asupra slujitorilor colii, locuitorilor, oficialităților, tot atunci s-a vorbit de o monografie a școlii și a comunei. X. 3 Vechi datini și obiceiuri care jaloneazș viața omului de la naștere pânăș la Marea Trecere încă din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au fost aduși pe aceeași treaptă cu oricare dintre cei care-și ducă traiul în agricultura postdecembristă. Totuși, atunci când, în grădina lui Aristotel Ciută, am stat de vorbă cu câțiva bătrâni ai satului (21 august 2009), au tresărit când leam spusă că ei se trag din răzeși și nu din mazili, cum greșit le spuneau locuitorii din fostele sate de clăcași. Căsătoriile mixte care erau o raritate, sau nu erau deloc, acum au devenit ceva obișnuit. Am găsit un Ignătescu care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
impune preeminența libertății individuale asupra oricărei alte valori. Ea o face prin respingerea treptată a resemnării față de orice formă de aservire, prin progrese tehnice permițând reducerea oricărui efort, prin liberalizarea moravurilor, a sistemelor politice, a artei și a ideologiilor. Altfel spus, istoria omenirii este istoria emergenței persoanei ca subiect de drept, autorizată să gândească și să-și stăpânească destinul, liberă de orice constrângere în afara respectării dreptului celorlalți de a se bucura de aceleași libertăți. Această evoluție, rezervată deocamdată celor mai bogați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
vor viza alte ținte: rachetele Coreei de Nord îndreptate spre Japonia vor ținti într-o zi Statele Unite și China. Cele ale unui Pakistan căzut în mâinile unor fundamentaliști vor amenința mai întâi India, iar apoi Europa. Cele ale Hezbollahului îaltfel spus, ale Iranului), care vizează astăzi Israelul, vor fi îndreptate cândva spre Beirut sau Teheran, apoi spre Cairo, Riyad, Alger, Tunis, Casablanca, Istanbul și, în cele din urmă, spre Roma, Madrid, Londra și Paris. Cele ale Chinei, în cazul în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
schițat adineauri portretul situației dificile și complexe în care ne aflăm, ca urmare, ar fi pură redundanță din partea mea să adaug la expunerea dumneavoastră câteva amănunte care, la urma urmelor, n-ar face decât să accentueze umbrele desenului, acestea fiind spuse, și în lumina recentelor evenimente, consider că avem nevoie de o schimbare radicală a strategiei, care va trebui să acorde o atenție specială, între ceilalți factori, posibilității ca, în capitală, să se fi născut și să se dezvolte o atmosferă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
fac asta. E destul deja că Destinat și cu mine ne-am aruncat ochii pe carnețel, ca și cum am fi privit un trup gol. Nu are rost ca alții să vadă mai ales ultima scrisoare, care este aproape sacră, un adio spus lumii, ultimele cuvinte, chiar dacă scriindu-le, tânăra învățătoare nu putea bănui că acestea vor fi ultimele. Iar după această scrisoare nu mai e niciuna. Nu mai sunt decât pagini albe, din nou și din nou numai pagini albe. Albul morții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
sunt puternică, poate și strămoșii contează, nu pricep acuma și nici nu prea mă interesează, nu contează de unde a venit actrița celebră de astăzi, probabil din fetița ambițioasă care am fost, totdeauna am avut o ambiție devoratoare, orgoliu mai bine spus, nu știu ce se potrivește cel mai bine, ambiție sau orgoliu, dar nu contează, eu știu ce simt, Frumoasă Neli, știți, și atunci când mă luam la întrecere cu fetele de la bloc - din vârf de munte, ne mutaserăm la oraș, în Suceava, stăteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
artă, ați agățat-o deja în măr, de mult ați ridicat-o la vedere, e așa de frumoasăăă!!! Ați început-o pe-a doua... — Să se usuce până la sfârșitul toamnei, să rămână, dacă vă ascult, merge treaba mai ușor. Poveștile spuse... — Împletite, și Loredana râde obosită, ridurile de pe fața ei se înmulțiseră, dar spera ca toate vorbele astea să-i facă bine, să-i dispară durerea aia surdă din capul pieptului... — Împletite, dacă vreți. Eu vroiam să spun că sunt grele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
desculță într-o grădină alb-negru. Mii de heruvimi de bronz o urmau ținându-i trena, dar nici unul nu era cel adevărat. Ea se întoarse și, pentru că nu suporta copiile, pocni din degetele-i de alabastru - heruvimii intrară în pământ. Impropriu spus pământ, de fapt căzuseră într-un nor cenușiu, pentru că visul Contesei avea loc, ca de fiecare dată, în Rai. - Horațiuuu! Horațiuuu! Vocea ei cristalină se lovi de harpa unui înger absent. Undeva, pe Pământ, un puști negru de la N.A.S.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
nu puteau să-mi ofere nici o repetiție pentru că erau cu toții foarte ocupați, dar, cum spusese Beligan, eram un actor bun, așa că la treabă! Mă duc eu acasă, mă frământ ca toți dracii și hotărăsc că nu e bine, monologul trebuia spus altfel, trebuia jucat, la urma urmelor, personajul era un lucrător de la fermă, nu prea isteț, așa că trebuia să dea din mâini, să arate cum a făcut, să construiască pentru auditoriul său lumea despre care vorbea. Învăț eu vorbele, îmi fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
femeia avea Între treizeci și patruzeci de ani. M-am gândit Îndelung ca să-mi dau seama ce anume Îmi evoca această voce. Un vânt rece, un taifun traversând jungla, pala de vânt care anunță sosirea furtunii. Junglă! Este prea mult spus, dar un taifun, da, ca acela pe care l-am simțit În Okinawa, când mă aflam pe o mică insulă. Nori mari și grei, cenușii, se rostogoliseră pe deasupra oceanului și acoperiseră insula În câteva clipe. O umbră gigantică invadase plaja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
să pună osul la treabă. Făcea numai chestii care necesită minimum de efort. A fost și fotograf și s-a plimbat În jurul lumii Încă din tinerețe. La Paris a lucrat o vreme ca gigolo, dar poate asta e prea mult spus, Întrucât nu știa o boabă de franceză și singurele cliente erau niște bătrânici japoneze. A avut ocazia să se plimbe cu ele prin Monaco, Maroc, Chamonix și a devenit din ce În ce mai experimentat. S-a deprins repede cum să facă bani, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
sunt clienți reputați ai caselor de toleranță, Diogene le răspunde că soarele pătrunde și în latrine fără a înceta să fie el însuși și, mai ales, fără să se întineze... Adevărata plăcere constă în a-ți râde de plăcere - altfel spus: plăcerea filosofului implică disprețul pentru plăcerea omului de rând. Cea autentică presupune o bucurie neîncetată, absența tristeții, pacea sufletească, seninătatea, spiritul radios și alte dovezi dinamice ale jubilației în act. Contrafacerile sporesc chinul, amplifică dorința și alimentează nevoia pe principiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
excese: cultul formei pure, fără nicio preocupare pentru sens, și celebrarea fondului independent de orice formă. Nici artă pentru artă, nici instrumentalizarea ei în serviciul unor cauze extrapoetice. Nici religia euforiei, nici defectul pedagogic, ci un savant echilibru între lucrul spus și modul de a-l exprima. O gândire corectă într-o formă săracă își ratează scopul la fel ca și un conținut banal ambalat într-o structură impecabilă. în modul său de abordare a retoricii găsim aceeași preocupare: punerea artei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
pilotul se uitară speriați unul la altul. — Dar ce, se pleacă greu de la voi? făcu Aciobăniței. — Eu nu țin minte să fi plecat careva și nici tradiția noastră orală nu pomenește așa ceva. A mai căzut unul odată cu o farfurie zburătoare - spuse tractoristul -, dar n-a mai avut ce face: aici a murit, ca sculer-matrițer. — Să zicem că nu putem pleca, făcu tot mai palid comandantul. Dar viața cum e aici, cum se trăiește? — Din partea asta, să n-aveți probleme, spuse tractoristul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
în stele, sau printre rânduri. Iarnă pe dealuri, ori pe cărare, albul se-ntinde cu-nverșunare, tremură-n tindă, plânge pe suflet, temnița albă ferecă umblet. Iarnă în tine, iarnă în mine, îngheață totul printre suspine, doar rugăciunea în taină spusă, urcă spre stele clipa răpusă.
Temni?a alb? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83356_a_84681]