1,505 matches
-
trei nave, corp pătrat, absidă semicirculară, absidiole în partea de est a navelor laterale și cu două turnuri proiectate în partea de vest a colateralelor, care n-au mai fost realizate decât parțial. Acest edificiu se află situat pe vârful stâncos al dealului, deal care prezintă un platou foarte îngust în partea superioară a lui. Edificiul religios este unul din cele mai reprezentative și mai vechi monumente romanice din Transilvania. Nava centrală, ca la orice bazilică romanică, este mai înaltă decât
Biserica Sfântul Mihail din Cisnădioara () [Corola-website/Science/323818_a_325147]
-
microclimat pe suprafețe mici, destul de clar separate. Apar astfel trei tipuri de zone de vegetație: Împădurite (parțial), sunt pantele nordice și estice. În ultima jumătate de secol s-au adăugat în zona superioară pe versantul sudic al dealului în zona stâncoasă (calcaroasă) plantații de pin negru, cu rol de protecție împotriva căderilor de bolovani. Zone destul de mari de pe pantele sudice ale dealului aflate la altitudini mai mici, sunt ocupate de Sălcioară, măceș și păducel. Particularitățile locale de climă și substratul calcaros
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
pietre mici care dau impresia de structură neîngrijită. Talpa zidăriei a fost măsurată față de creasta mantalei de pământ, distanța fiind de 1,5m. Așa cum structura a fost dezvelită, s-a putut constata că zidăria a fost așezată direct pe solul stâncos, acest lucru fiind evident datorită tăieturilor descoperite pe stâncă. În partea inferioară a secțiunii s-a evidențiat o adâncitură de formă neregulată, iar în exterior s-a constatat existența unui strat consistent de nisip amestecat cu var care se afla
Fortificația medievală de la Avrig-Racovița () [Corola-website/Science/323305_a_324634]
-
350 hectare a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" și reprezintă o zonă de chei săpate în calcare cretacice de apele pârâului Sohodol, cu forme diversificate de relief (doline, canioane, lapiezuri, avene, peșteri, abrupruri stâncoase), cu floră și faună specifică Meridionalilor. Aria naturală protejată atrage anual mii de turiști din țară și din străinătate.Nările, Fusteica, Inelul, Peștera Popii, Peștera Gârla Vacii sunt niște repere impresionante ale acestei zone, dintre care cea mai vizitată este
Cheile Sohodolului () [Corola-website/Science/326582_a_327911]
-
marginea satului hunedorean Suseni. A fost ridicată în secolul XIV și este monument istoric de importanță națională, . Are hramul „Duminica Tuturor Sfinților”. În extremitatea sudică a ultimei așezări de pe valea Râușorului, satul Suseni (comuna Râu de Mori), pe un pinten stâncos al Munților Retezat se înalță și astăzi ruinele celei mai mari cetăți cneziale din Transilvania, cetatea Colțului, leagăn și simbol al înfloririi celei mai puternice familii nobiliare românești din Țara Hațegului: Cândeștii. De cealaltă parte a pârâului, pe un mic
Biserica cnezilor Cândea din Suseni () [Corola-website/Science/326722_a_328051]
-
(în tamzabit: Aghlan, arabă: مزاب) este o oază situată în Provincia Ghardaïa, Algeria. Oaza are în jur de 360 000 locuitori (2005) în mare parte berberi, vorbitori ai limbii tamzabit. este un podiș stâncos cu o înălțime cuprinsă între 300 și 800 metri care este traversat de valea uedului M'Zeb în partea sa nord-vestică și sud-estică. Valea are o lungime de 20 km și o lățime de până la 2 km. Oaza se află
Valea uedului M'Zab () [Corola-website/Science/326813_a_328142]
-
Tjukurpa" este o culegere de legende băștinașe care explică originea lor, relațiile lor cu mediul înconjurător și viitorul. Această datină băștinașă constituie nucleul culturii aborigene și le servește ca călăuză în viață. Locul sfânt al religiei animiste Tjukurpa este formațiunea stâncoasă Uluru, care este catalogată de UNESCO drept bun al patrimoniului mondial în 1994. Dat fiind faptul că cultura australiană băștinașă este cea mai veche din lume încă vie, . Unele comunități indigene folosesc mișcarea corpurilor cerești drept calendar. Mișcărilor astrale și
Aborigeni australieni () [Corola-website/Science/326828_a_328157]
-
aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 9.873 ha. Aria naturală suprapusa sitului Natură 2000 - Frumoasă (sit de importanță comunitară), reprezintă o zona montană cu abrupturi stâncoase, căldări glaciare, morene, praguri și lacuri glaciare, vai, izvoare, doline și culmi drepte. Parcul natural dispune de habitate naturale de tip: Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
cu zone împădurite și fânețe. În arealul rezervației au fost identificate 5 de tipuri de habitate de interes comunitar (Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum"; Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la câmpie până în etajele montan și alpin; Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase; Grohotișuri și lespezi calcaroase și Peșteri în care accesul publicului este interzis); ce adăpostesc o gamă diversă de floră și fauna specifică lanțului carpatic al Occidentalilor. Vegetația lemnoasa are în componență arbori și arbuști
Cheile Siloșului () [Corola-website/Science/325576_a_326905]
-
152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 5 ha. Arealul (inclus în situl de importanță comunitară "Munții Trăscăului") prezintă un relief diversificat: abrupturi stâncoase (cheiuri constituite din calcare jurasice și formațiuni cretacice, formate din marne, gresii și conglomerate), acoperit în mare parte cu vegetație de arbori și arbuști cu specii de fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), cununița ("Spiraea chamaedryfolia"), măceș
Cheile Tecșeștilor () [Corola-website/Science/325600_a_326929]
-
teritoriul județului Albă. Aria naturală se află în Munții Bihorului (grupa montană a Munților Apuseni, aparținând lanțului carpatic al Occidentalilor), în extremitatea nord-vestică a județului Bihor, pe teritoriul administrativ al comunei Arieșeni, în estul satului Hodobana. La baza unui perete stâncos ce se îndreaptă aproape vertical către cer, apa care a intrat circa 2.5 km mai la deal prin imensul portal al peșterii Coiba Mare iese în sfârșit la lumină, prin Izbucul Tăuz. Accesul către micul ochi verde de apă
Izbucul Tăuzului () [Corola-website/Science/325635_a_326964]
-
în care se află și cabana Zugreni. La circa 80 m în aval de cabană se află Piatra lui Osman, în apropierea gurii pârâului Colbu care separă Munții Giumalău de Munții Rarău. Urmează în aval Grindul Pușcatei, o îngustă fâșie stâncoasă ce leagă Colțul Acrii de Pietrosul Bistriței. Mai departe, apele râului trec pe sub stâncile de la Râpa Scara din abruptul Pietrosului și pe sub Stânca Coifului, ce face parte din Bâtca Neagră (1439 m) din Rarău. Dupa ieșirea din chei apele se
Cheile Zugrenilor () [Corola-website/Science/325738_a_327067]
-
a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 3.864,80 ha. Aceasta este inclusă în Parcul National Domogled - Valea Cernei, parc suprapus sitului de importanță comunitară omonim. Aria protejată reprezintă un relief diversificat (peșteri, abrupturi stâncoase, avene, pereți calcaroși, lapiezuri, cascade, zone de chei), pajiști și păduri; cu o deosebită importantă floristica, faunistica și geologică (cu roci constituite din calcare, gresii și granițe). Rezervatia naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare
Coronini - Bedina () [Corola-website/Science/325817_a_327146]
-
broccoli. Mai poartă și denumirea de "borecole", lucru care, în limba olandeză (Boerenkool), înseamnă varza țăranilor. Varza creață derivă din varza sălbatică ("Brassica oleracea"), care își are originea în Sud-Vestul Europei și regiunea mediteraneană. Solurile benefice creșterii ei sunt țărmurile stâncoase. Cu timpul, varza sălbatică a fost descoperită de oameni, iar, mai apoi, a început să fie cultivată, dezvoltându-se astfel mai multe varietăți comestibile ale acesteia, printre care și varza creață. Deși originea verzei crețe este în zonele cu climat
Varză creață () [Corola-website/Science/325035_a_326364]
-
doamna Francis Hay Moulton. Din discuție se dezvăluie faptul că doamna era soția lordului St. Simon, Hatty. Hatty îi explică lordului că domnul Francis Hay Moulton era soțul ei. Cei doi se cunoscuseră în 1884 în tabăra McQuire din Munții Stâncoși, unde atât tatăl fetei, cât și Frank (Francis) exploatau câte o mină de aur. Ei s-au logodit, dar, în timp ce tatăl lui Hatty a găsit aur și s-a îmbogățit, mina lui Frank a secat. În cele din urmă, tatăl
Aventura burlacului nobil () [Corola-website/Science/325124_a_326453]
-
l-a lăsat să vadă mai multe fosile, printre care o coadă ca o bâtă pe care a schițat-o, denumind-o „o armă extraordinară”. Notele sale conțineau și o pagină de unde rezultă că și-a dat seama că malurile stâncoase ale râurilor expun două strate formate într-un estuar, întrerupte de un strat submarin, indicând că pământul se înalțase, după care s-a prăbușit. Întors la Montevideo, Darwin a făcut cunoștință cu Conrad Martens, artistul înlocuitor adus la bordul lui
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
și plantelor mderne. Cele mai dramatice sunt formarea Panama, precum și acumularea de gheață la poli ceea ce a dus la o extincție a animalelor din zonă, India și Asia se ciocnesc și se formează Himalaya. În America s-au format Munții Stâncoși și Munții Apalași. Marea Mediterană a secat pentru următoarele câteva milioane de ani. Împreună cu aceste evenimente geologice majore, se dezvoltă "Australopithecus" în Africa, începând ramura umană. De asemenea, prin istmul Panama, animale migrează din America de Nord și de Sud, cu consecințe dezastruoase
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
de relief dezvoltate pe șisturi cristaline (în bazinele văilor Vaserului și Ruscovei). Parcul prezintă o culme geomorfologica principala fragmentată de mai multe vârfuri (Farcău, Stogu, Mihăilecu, Pop-Ivan), la care se adaugă diverse forme de relief constituite din versanți calcaroși, abrupturi stâncoase, versanți cu o singură pantă (monoclinali), culmi domoale, doline, vai, mlaștini (Tăul Băiței), cheiuri, defileuri, circuri glaciare, peșteri și avene. Din punct de vedere geologic parcul este constituit în cea mai mare parte din șisturi cristaline (micașisturi, gnaise, siricite, pegmatite
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
de 10-20 km, mărginită la vest și la est de pustiuri („pământ roșu”). Suprafața pământului cultivabil în valea Nilului varia între 25-50 km lățime, în regiunea dinspre Marea Mediterană, iar spre sud-est era mult mai îngustă. La est și vest munți stâncoși și deșerturi imense mărginesc Egiptul și, de fapt, îl și izolează de restul lumii antice. Spre deosebire de aceste deșerturi, pământul din valea Nilului este extrem de bogat, datorită aluviunilor aduse în timpul revărsărilor periodice ale marelui râu. Începând din luna iunie, fluviul Nil
Geografia Egiptului () [Corola-website/Science/324854_a_326183]
-
Este situat în satul Aluniș. Actual biserică parohială (), în trecut a fost un ansamblu monahal care, pe lângă biserica rupestră formată din altar, naos, pronaos săpate în piatră și pridvorul de lemn, conținea și 7 chilii rupestre () amenajate în același masiv stâncos ("Culmea Martiriei"), pe două nivele. Bisericuța are astăzi un turn-clopotniță, iar parohia a amenajat o curte și un cimitir. Hramul său este "Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul" Unele dintre peșterile cu rol domestic sunt avariate parțial din cauza seismelor care au
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
secolele XVI-XVII., precum și cruci de Malta inscripționate (caracteristice secolelor IV-VI). Se află în arealul satului Ruginoasa din comuna Brăești la jumătatea distanței dintre "Vîrful Vulturilor" și punctul "La Oale" (marmite pe care pârâul Pârscovel le-a săpat în albia stâncoasă). În interior este fără elemente de datare, dar are în exterior o inscripție cu anul 1414. Se află în arealul satului Ruginoasa din comuna Brăești la 1,5 km nord-est de acesta. Reprezintă o peșteră naturală adaptată de om. Sunt
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
pe latura sudică a culmii "Crucea Spătarului", la mică distață de schitul "Fundătura". Către cresta Babelor de la Ulmet se merge de la marginea comunei Bozioru spre Valea cu Teiu, ajungându-se în zona "pietrelor vii". Peisajul cu tancuri și pereți verticali stâncoși din satul Ruginoasa comună Brăești, adăpostește câteva relicve rupestre. În abruptul perete al Coltului Pietrei se găsesc Pe malul opus în dreptul școlii, pe micul tanc al Culmii Ghiocei se găsesc două firide supraetajate - “La Policiori”. Atestarea documentara atribuie ctitorirea ciobanilor
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 10 hectare. Aria naturală este suprapusă sitului de importanță comunitară "Cozia - Buila - Vânturarița" și reprezintă o zonă cu un relief (dezvoltat în calcare) diversificat (cu abrupturi stâncoase, grohotișuri, ravene, hornuri, pereți verticali, văii, peșteri, avene); ce adăpostește, conservă și protejază o gamă diversă de floră și faună specifică Meridionalilor. Arealul „” a fost desemnat ca rezervație naturală în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare
Muntele Stogu () [Corola-website/Science/326260_a_327589]
-
(în italiană: "Castello di Miramare") este așezat pe un promontoriu stâncos din golful Grignano la Marea Adriatică, în Italia, la cca 5 km nord-vest de orașul portuar italian Triest. Castelul a fost construit între 1856 și 1860 pentru arhiducele Ferdinand Maximilian von Österreich (fratele împăratului Franz Joseph I.) și soția sa Charlotte
Castelul Miramare () [Corola-website/Science/326378_a_327707]
-
porumbelului. El vânează în zori și la asfințit. El poate repera un porumbel în zbor de la mai mult de 8 km. Șoimii călători sunt păsări monogame, însă masculul este puțin mai mic decât femela. Aceștia își construiesc cuibul pe vârfurile stâncoase, inabordabile. Cuplul este unit pe viață și revine frecvent la același cuib. Scobitura din stâncă, potrivită clocitului, trebuie să asigure spațiu suficient chiar și pentru patru pui și nu trebuie să fie în raza de acțiune a prădătorilor. Depunerea ouălor
Șoim călător () [Corola-website/Science/322673_a_324002]