7,274 matches
-
nu schimbarea. Ni se spune uneori c) abord)rile structurale s-au dovedit decepționante, c) nu se câștig) în cunoaștere studiind structura. Lucrurile ar sta astfel din dou) motive. Despre structur) se spune c), în sens larg, este un concept static, și în sens restrâns unul lipsit de conținut. Deși nici una dintre pozițiile afirmate nu este în totalitate adev)rât), ambele sunt sugestive. Structurile apar ca fiind statice, deoarece ele se întind adesea pe perioade lungi. Chiar și atunci când structurile nu
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
dou) motive. Despre structur) se spune c), în sens larg, este un concept static, și în sens restrâns unul lipsit de conținut. Deși nici una dintre pozițiile afirmate nu este în totalitate adev)rât), ambele sunt sugestive. Structurile apar ca fiind statice, deoarece ele se întind adesea pe perioade lungi. Chiar și atunci când structurile nu se schimb), ele sunt dinamice, nu statice, în sensul c) altereaz) comportamentul actorilor, afectând rezultatele interacțiunilor lor. Dat) fiind o structur) durabil), se faciliteaz) omiterea efectelor structurale
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
de conținut. Deși nici una dintre pozițiile afirmate nu este în totalitate adev)rât), ambele sunt sugestive. Structurile apar ca fiind statice, deoarece ele se întind adesea pe perioade lungi. Chiar și atunci când structurile nu se schimb), ele sunt dinamice, nu statice, în sensul c) altereaz) comportamentul actorilor, afectând rezultatele interacțiunilor lor. Dat) fiind o structur) durabil), se faciliteaz) omiterea efectelor structurale, întrucât ele sunt, în mod repetat, aceleași. Astfel, ne aștept)m că aceeași gam) larg) de rezultate s) decurg) din
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
a III-a, 1). Într-o economie strict competitiv), râvna fiec)ruia dup) obținerea unui profit duce c)tre sc)derea ratei profitului. În situațiile în care competiția este l)sat) suficient de mult s) continue s) funcționeze în condiții statice, profitul tuturor va fi cu sigurant) nul. A infera din acest rezultat c) absolut toat) lumea - sau c) orice persoan) - caut) s)-si minimizeze profitul, si c) cei aflați în competiție trebuie s)-și asume acel obiectiv pentru ca sistemul s
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
și ameliorarea osteoporozei. Pierderea densității osoase a devenit o problemă pentru astronauții care pot cîteodată petrece luni Întregi făcînd foarte puțină mișcare. Dar zece minute de exerciții izometrice În fiecare zi pot reduce pierderea osoasă. Exercițiul izometric, ce implică contracția statică a unui mușchi fără nici o mișcare vizibilă, este de asemenea foarte bun și pentru energie. Primirea de instrucțiuni sau a unei cărți despre cum se fac exercițiile izometrice reprezintă o cale superbă de prevenire și reducere a pierderii densității osoase
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
fundamentată. Totuși, nu sunt convins că Mihaela ar trebui să renunțe la termenul ficționalizare pentru a-l Înlocui cu virtualitate. Conceptul de virtualitate desemnează, În categorii foarte exacte, fără Îndoială, anumite raporturi specifice Între real și virtual, dar o face static, În timp ce termenul ficționalizare și ficțiune sunt mult mai dinamici, mai creatori, sugerând capacitatea culturii noastre postmoderne (sau de care va fi fiind) de a impune irealul și fantasmaticul drept niște realia, niște componente ale unei realități În care distincția dintre
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
apoi pus Înapoi la locul său, fără ca utilizarea aceasta să-l fi modificat), ci doar drept energeia (activitate creatoare perpetuă). Analizată atent, această afirmație relevă cel puțin două caracteristici esențiale. Și anume: pe de o parte, limbajul nu este ceva static, dinainte determinat; pe de altă parte, el nu este ceva exterior individului. Este un act al subiectului vorbitor, care resemnifică lumea și se orientează - cum vom vedea de Îndată - către Altul. Lingvistul, sugerează autorul, nu poate păcătui mai mult decât
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
model al societății democratice este văzută ca un loc al normalității, dar nu aceasta era viziunea lumii În timpul Războiului Rece. Normalitatea nu trebuie văzută, cred, lipsită de tensiuni. Echilibrul acestora conferă În cotidian starea de normalitate. Nu văd o normalitate statică, fără provocările permanente ale noului. Raportul dintre revoluție, tranziție și normalitate mi se pare și el schimbat, deoarece nu știu dacă mai putem păstra distincțiile absolute dintre termeni. Mă Întreb cât de „normală” a fost revoluția industrială? S-a spus
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Teodorescu, preconizau o revistă opusă modernismului: „Suntem năvăliți de această boală sub diferite forme, din toate părțile. Sub forma intelectualismului din Italia: pirandellismul; sub forma subiectivismului ironist din Anglia: shawismul; sub forma senzualismului dezmățat și expresionismului german; sub forma misticismului static rusesc; sub forma suprarealismului francez.” Adversară a acestei „boale culturale”, publicația își asuma rolul de a purifica „aerul ciumat de minciuni, urât și răutate”. Tradiționalismul fiind curentul „evoluției organice”, modernismul este considerat curentul celor care „se mulțumesc cu imitația servilă
FALANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286942_a_288271]
-
eroine ce despică firu-n patru, disimulându-și, sub un aer de bravadă, sfiala, vulnerabilitatea. Stigmatizați de boală sau de nenoroc, adolescenți febrili ori purtați de reverie, introvertiți și imaginativi, îi întorc chipul de enfant prodigue printre reflexele oglinzii mate, tulburi. Statice aparent, mai toate povestirile sfârșesc prin a focaliza incertitudinea, impasul, entropia; exorcizarea unui rău lăuntric, conștientizat treptat sau intuit, nu coincide însă și cu happy end-ul. Inconsecvențele, mici falii sufletești trezesc un „freamăt al zădărniciei”. Spațiul delimitează și închide
FARAGO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
n-are nevoie de valorificarea timpului”. Cu trecerea anilor intră în acțiune o „critică tardivă”, suprapusă „criticii sincronice”; entuziasmul se estompează progresiv, distanțele înlesnesc o anumită detașare, reliefurile apar frapante prin comparație cu altele, din aceeași serie. „Devenită din dinamică statică, critica nu mai e o armă de luptă în serviciul unei formule noi, ci un instrument de preciziune, pe care îl putem întrebuința după ce scriitorul și-a fixat forma definitivă și a pus între dânsul și noi o perspectivă necesară
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
ale căror personaje sunt definite structural prin trăirea unor drame de conștiință. Tot aici intră romanele lui Anton Holban, O moarte care nu dovedește nimic, Ioana și Jocurile Daniei, în care trama epică este aproape inexistentă; definindu-le drept romane „statice”, L. demonstrează că în ele predomină variația subtilă pe aceeași temă psihică sau morală. În alt capitol se urmărește modul în care motivul obsesiei, în diversele lui configurări, a funcționat în romanul românesc interbelic, examinând Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu
LAZARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287761_a_289090]
-
Landoul cu blazon (1984). Motivul omului care schimbă locul și civilizează satul arhaic impunând armonia în viața colectivității - exemplificat schematic și tendențios de majoritatea prozelor din acest prim volum - este reluat în romanul Cărări peste dealuri (1988), proză de factură statică, susținută de o caracterologie previzibilă și dezvoltată în linia unor tipare desuete. Romanul Landoul cu blazon, conceput în maniera balzacian-călinesciană a Bietului Ioanide, constituie o incursiune în universul vechii boierimi ieșene. Prințesa Adela Cantacuzino-Pașcanu, căsătorită Rosetti-Roznovanu, recăsătorită Kogălniceanu, și fiul
LEON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287777_a_289106]
-
terminologicetc "4.1. Precizări terminologice" Parentalitatea desemnează grupul de rude, mamă, tată, frați, surori, unchi, mătuși, verișori, bunici, nepoți, din care face parte individul. Este vorba despre rude de sânge, dar și prin alianță. Parentalitatea nu este o simplă structură statică, ci înseamnă relațiile dinamice din rețeaua de rude. Ea este o instituție ce reglementează conținutul respectivelor raporturi și influențează, în măsură variabilă pe scara timpului istoric și de la cultură la cultură, viața socială de ansamblu. Descendența reprezintă filiația de reproducere
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
În mod rigid, anumite progrese evolutive În tehnologie, ci numai că ea condiționează mintea În a vedea lumea Într-un anumit fel, conducând, prin urmare la noi descoperiri În conformitate cu percepția mentală a oamenilor asupra lumii. Desigur, conștiință culturală nu este statică. Noi descoperiri și invenții pot modifica conștiința spațiotemporală În mod continuu, conducând la o schimbare a Însăși paradigme culturale, precum și la schimbări fundamentale În aranjamentul politic și economic. Aș sugera Însă că În decursul istoriei, concepția oamenilor despre realitate Începe
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fără a fi însă transcendente (față de umanitate) în originea lor. În expresia durkheimiană, valorile sunt fapte sociale, deci „lucruri”, dincolo de individ, transsubiective. După cum vom vedea mai în detaliu pe parcursul analizelor ulterioare, acest „dat” prealabil nu îl înțelegem ca pe ceva static și acționând mecanic, implacabil, asupra subiecților umani. Într-o perioadă relativ scurtă a vieții unui individ, apar noi valori sociale sau, oricum, se poate restructura esența ierarhiei lor. Caracterul obiectiv al valorilor nu trebuie confundat cu reificarea acestora, cu înțelegerea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
atitudinilor sociale, A. Chircev (1941) numește atitudinea „o dispoziție direcțională, având un substrat mai puțin cognitiv și mai mult afectiv și conativ, o natură mai puțin nativă și mai mult socială și un caracter mai mult dinamic decât postural și static” (p. 31). P. Popescu-Neveanu (1978) vede atitudinea ca „modalitate relativ constantă de raportare a individului sau grupului față de anumite laturi ale vieții sociale și față de propria persoană” (p. 71). Psihologii sociali americani R. Baron și D. Byrne (2000) consideră că
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cea de-a doua, în concepția weberiană ele fiind chiar contrastante. 5. Analiza contextual-ecologică a grupurilortc "5. Analiza contextual‑ecologică a grupurilor" Așa cum rezultă și din acest capitol, grupurile umane sunt departe de a fi niște entități închise, omogene și statice. În interiorul lor au loc o serie de procese și fenomene de mai scurtă sau mai lungă durată, cu amprente considerabile asupra vieții de ansamblu a grupurilor sau cu efecte mai puțin semnificative. Și, bineînțeles, cu rare excepții, grupurile sunt puternic
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
face într-un fel (spre exemplu, atunci când vrem să evităm discuția cu o altă persoană, comunicăm totuși acelei persoane, prin comportamentul nostru, faptul că nu dorim să vorbim cu ea). 2. Comunicarea este un proces. Nimic în comunicare nu rămâne static, componentele sunt interrelaționate, fiecare dintre ele existând în relație cu celelalte. Conform acestor perspective, fiecare dintre noi reacționează ca întreg în procesul de comunicare (nu putem reacționa, spre exemplu, doar la nivel intelectual atunci când ne aflăm în conflict cu cineva
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
o masă de discuții se apucă să aranjeze hârtiile din fața sa poate sugera că dorește mai multă ordine în discuții și că situația în care se află nu prea o bucură). Cook (apud Cross, 1974, p. 88) vorbește despre axa staticului și cea a dinamicului în comunicarea nonverbală, în cea statică aflându-se elementele care nu suferă transformări la întâlnirea cu o altă persoană, iar în cea de-a doua, cele care permit astfel de schimbări: Tabelul 6. Axa staticului și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sa poate sugera că dorește mai multă ordine în discuții și că situația în care se află nu prea o bucură). Cook (apud Cross, 1974, p. 88) vorbește despre axa staticului și cea a dinamicului în comunicarea nonverbală, în cea statică aflându-se elementele care nu suferă transformări la întâlnirea cu o altă persoană, iar în cea de-a doua, cele care permit astfel de schimbări: Tabelul 6. Axa staticului și a dinamicului în comunicarea nonverbală (adaptare după Cook) Baron și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
axa staticului și cea a dinamicului în comunicarea nonverbală, în cea statică aflându-se elementele care nu suferă transformări la întâlnirea cu o altă persoană, iar în cea de-a doua, cele care permit astfel de schimbări: Tabelul 6. Axa staticului și a dinamicului în comunicarea nonverbală (adaptare după Cook) Baron și Byrne (1987, pp. 40-43) ne prezintă patru canale bazale în comunicarea nonverbală: - expresiile feței; în acest mod, oameni din diferite colțuri ale globului au expresii faciale similare atunci când exprimă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
S.; Jacquet, M.; Lhote, C. (2002), Mecanismele de apărare. Teorie și aspecte clinice, Editura Polirom, Iași. Isaksen, S.G.; Treffinger, D.J. (1985), Creative problem solving: The basic course, Bearly Limited, Buffalo. Itakura, K. (1967), „Instructions and learning of concept «force» in static based on Kasetsu-Jikken-Jigyo (Hypothesis-Experiment-Instruction). A new method of science teaching”, Bulletin of National Institute for Educational Research, 52, pp. 1-121. Iucu, R. (2001), Instruirea școlară, Editura Polirom, Iași. Iucu, R. (2006), Managementul clasei de elevi.Aplicații pentru gestionarea situațiilor de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
spectacolului este o anume lejeritate șăgalnică, acel spirit wienerisch - chintesență a unei societăți hedoniste în perioada cea mai strălucitoare a "capitalei valsului". De aceea actul I nu pare o destul de grațioasă comedie de salon, actul II după un debut cam static dobândește ritm și amploare către final, iar actul III continuă tradiția farselor populare vieneze centrate pe un singur personaj. Pentru rolul, vorbit, al șleampătului gardian al "veselei pușcării", Frosch, a fost invitat Horațiu Mălăele - fermecător, cu un umor candid și
Un "Liliac", doi "Lilieci" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17148_a_18473]
-
grupe musculare ale organismului uman; b) Forță specifică (specială), în care participă prin contracție, pentru învingerea unei rezistențe, doar una sau câteva din grupele musculare ale organismului uman. 2) În funcție de caracterul contracției musculare, forța poate fi clasificată în: a) Forță statică (sau „izometrică”), când, prin contracție, nu se modifică lungimea fibrelor musculare angajate în efectuarea actului sau acțiunii motrice; b) Forță dinamică (sau „izotonică”), când prin contracție, se modifică lungimea fibrelor musculare angajate în efort, dacă fibrele se scurtează, pe baza
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]