1,708 matches
-
cu gârle și prund, cu humărie și cu pâraie limpezi... satul a fost locuit din timpuri străvechi, cunoscut ca un cătun al comunei Frătăuții Noi. Cine n-ar prețui o asemenea bijuterie? Dar, mai presus de orice, sunt oamenii, locuitorii statornici ale acestei așezări. Timp de un secol Costișa (devenită comună la mijlocul secolului al XIX-lea) a progresat continuu, pe plan demografic, socio-economic și edilitar gospodăresc. Populația a depășit peste 1500 locuitori, dar Costișa a fost arondată comunei Frătăuții Noi, în
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mai autentic decât alții, fiindu-i interzisă semnătura până la căderea comunismului, când a putut să-și publice cărțile. Apoi, profesorul Parfene însuși mi-a devenit prieten, citindu-mi un roman polițist în manuscris și încurajându-mă. Legătura noastră a rămas statornică până la sfârșitul vieții sale de universitar ieșean, îndrumător de înalt profesionism în metodologia predării limbii și literaturii române. Nu pot să nu-l evoc pe prozatorul Ion Istrati, datorită căruia am debutat, în 1970, la noua serie a revistei Convorbiri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
starea de orfan nedesăvârșit a poetului, de ce e Dumnezeu atât de singur, iar eu nu?). Iar la finalul drumului, atunci când ne privim, din când în când, în oglindă, vedem o persoană străină, care seamănă din ce în ce mai puțin cu acest copil interior, statornic martor al trecerii noastre, și care este sufletul nostru etern tânăr. Cred că sufletul acesta nerevelat, abia ghicit chiar de noi înșine, cu care stăm mereu la taifas în adâncul nostru, căruia îi destăinuim toate nedumeririle firești, este locul geometric
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
înaltei noastre fericiri pentru ceea ce s-a săvârșit în Cetatea lui Mihai Viteazul și o caldă îmbrățișare de frate ca simbol al prelucrării intime și necontenite ce va trebui să se stabilească fără întârziere între Dumneavoastră și noi pentru progresul statornic al marii noastre patrii comune.” Ziarul din 22 decembrie 1918 publica editorialul „Armata regală română trece Nistrul” în care sublinia că „datorită sacrificiilor făcute până acum de poporul român” aliații „au recunoscut pe deplin dreptele pretenții ale românilor și au
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
patria română. 3 Între Tisa, Nistru, Mare, Cât e munte, câmp și zare Pân - la Dunărea albastră Este iarăși țara noastră. Mândra Românie mare Azi en sfântă sărbătoare, Să-nvârtim hora frățească Pe moșia strămoșească.” * Pentru ca moșia strămoșească să rămână statornică, indiferent că a fost organ de propagandă pentru unirea politică a tuturor românilor, fie că s-a numit organ democrat al Unirii, Glasul Bucovinei a militat pentru publicistică diversă, cu autori pe măsură: Sextil Pușcariu purtător al primei baghete, iar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
numite Bucovina, a fost și trebuie să rămână parte integrantă a patrimoniului nostru național, ca o moștenire scumpă nu numai de la Ștefan cel Mare, dară de la cei dintâi voievozi ai Moldovei, începând cu Bogdan, care au stăpânit aici în mod statornic și necontestat de mare” articolele revistei prezintă dovezile acestor adevăruri”... (I.Negură, „Cărți și reviste” în Revista Bucovinei nr.2, februarie 1944, p.103) * Revista „Pagini juridice” Revista „Pagini juridice” din septembrie 1935 era în al patrulea an de activitate
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
au pătruns până la Adriatica și au ocupat munții țărmului și interiorul peninsulei (Bosnia, Herțegovina, Cernahora, Macedonia), populațiile române așezate timporar la sudul Dunării din pricina invaziilor hoardelor asiatice, au început a reveni în Dacia la așezările vechi și la populațiile rămase statornice. Perioada aceasta a formării limbii noastre la sud de Dunăre în vechea Romànie, a rămas încă obscură. În vederea clarificării problemei acesteia, Academia R.P.R. a format o comisie de cercetare și lămurire. Dubrovnicul, destul de departe de noi, ne dă dovada că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o casă cu acoperiș înalt șindrilit. În ograda împrejmuită cu răzlogi din latura Pocrovului, câteva oițe, două văcuțe și Golovici măgărușul. E un măgăruș înțelept, cu ochii veseli, care se bucură de câte ori coboară la sfânta mănăstire Neamțu. Bunăvoia lui rămâne statornică și cînd suie la deal cu merinde pentru schit, pe poteca destul de priporoasă după ce treci Izvorul Maicii-Domnului. Înțelepciunea lui s-a dovedit în diferite chipuri. Într-un rând pe lângă povara de mere, prune și hribi ce i-au pus călugării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Goian, Hodcu al lui Crețu, Lazea Pitic și Vlaicul vor figura în Sfatul lui Ștefan cel Mare, în privilegiul dat la 8 septembrie 1457. Din Sfatul lui Alexăndrel vor face parte boieri pe care îi întâlnim și în documentele anterioare, statornică fiind prezența lui Bratu cel Mare, Duma Braevici, Manoil de la Hotin, Stanciul cel Mare, Petru Hudici, Tudor Vascan, Goian, Lazea Pitic și alții. În timpul luptelor pentru scaun dintre Alexăndrel și Petru Aron, din 1452-1454, unii boieri se regăsesc în Sfatul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
înainte de toate de organizarea militară a țării: “ci de războiu se gătiia că au împărțitu oștii sale steaguri și au pus hotnogi și căpitanii.” Numai cu o oaste bine organizată și antrenată se putea asigura independența țării și o domnie statornică. Ținând seama de importanța ce o aveau cetățile pentru apărarea țării, Ștefan cel Mare a dispus să se facă lucrări de întărire la principalele cetăți ale țării: cetatea Albă, cetatea Sucevei și cetatea Chiliei. Progresele făcute de artilerie au impus
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și unde am lucrat, nu am fost legat de un loc anume, de o casă anume, trăind prin internate și gazde, am știut că nimic nu e al meu, nu mă pot atașa de nimic, nu am putut ține legături statornice de rudenie, sunt un străin în propria mea viață și în propria mea țară. Acum, când miam cam încheiat socotelile cu Bucureștiul, aș vrea să mă întorc în Maramureș, dar voi fi și acolo cu siguranță mai străin decât sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
credinței noastre mântuitoare, ne Îndeamnă să fim adevărați creștini, fii ai Bisericii și neamului nostru românesc. Doamna Maria, mai face, cu toată sinceritatea, destăinuiri și mărturisiri personale din trecutul vieții ei Încercate. Din aceste mărturisiri radiază credința ei nestrămutată și statornică În Mântuitorul Hristos și Sfânta Sa Biserică. În fiecare pagină, venerabila credincioasă Își exprimă recunoștința și mulțumirea pentru ajutorul primit de la Dumnezeu În Întreaga viață. Cu acest prilej, aduc și eu cuvenitele felicitări doamnei Maria Moșneagu și Îi doresc ca
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
principalele descoperiri de resturi osteologice preistorice, provenite de la Duda-Epureni, constau din coarne de elan, maxilare și mandibule de mamuți (circa 250.000-300.000 ani). În mileniul al V-lea î. Hr., pe teritoriul ținutului Fălciu, au fost identificate numeroase așezări omenești, statornice, caracterizate printr-o permanentă activitate productivă, și au fost identificate anumite preocupări artistice. Pe teritoriul orașului Huși și în împrejurimi (Râșești, Dobrina, Vutcani), arheologii au descoperit un fragment de femur, o bucată de fildeș, măsele de mastodonți etc. S-au
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
au fost cele de la Cotnari ori Hârlău. Același domnitor venea la Huși după desele războaie nu numai cu oastea, ci și cu Sfatul Domnesc și Curtea. Pentru întreținerea acestor oameni era necesar un efort substanțial. Dacă mai adăugăm și populația statornică a Hușilor, nu foarte numeroasă, ne putem imagina aglomerarea din așezarea de pe Drăslăvăț. Când domnul se afla la Huși, Curtea devenea centrul administrativ al țării. În același timp, târgul Huși avea un ocol de sate, care depindea din punct de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pentru alegerea orașului ce urma să devină capitală, în cele din urmă fiind ales orașul Iași (1564). În a doua domnie a lui Alexandru Lăpușneanu (1564-1568) a fost mutată capitala Moldovei de la Suceava la Iași, oraș care a rămas capitală statornică, până când București va prelua misiunea istorică de a reprezenta simbolic guvernul țării. În timpul domniei lui Bogdan Lăpușneanu (1568-1572), două treimi din numărul uricelor au fost emise din Iași, o treime din Suceava și nici unul din vechile curți domnești. Sistemul curților
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pentru că din Răsărit exista pericolul năvălirilor cazacilor, puține documente menționează prezența lui aici. Este perioada în care ajung să fie mai rare călătoriile domnilor prin vechile orașe moldovene, devenite curți domnești, și stau mai mult în Curtea de la Iași, capitala statornică a Țării Moldovei din a doua domnie a lui Alexandru Lăpușneanu. De acum datează încetarea funcționării curții domnești din Huși, însă domeniul domnesc de aici nu a dispărut, ci doar începe diminuarea lui prin danii succesive făcute de domn atât
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Episcopiei, sunt cunoscute împrejurările care au îndemnat Patriarhia de la Constantinopol să sporească eparhiile Mitropoliei Moldovei cu încă un scaun. Zidirea bisericii de la Huși, după anul 1495, arată că populația crescuse suficient de mult pentru a avea nu numai un așezământ statornic, ci chiar o episcopie, care, puternic favorizată de instituția domniei, va deveni una dintre instituțiile spirituale de frunte ale Moldovei. Legătura între constituirea bisericii și acordarea „hrisovului moșiei” târgului de către Ștefan cel Mare a fost făcută de Gheorghe Ghibănescu. Întrucât
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
gaborul Îi dă drumul. Pentru douăzeci de pesos, omul Își primește marfa Înapoi. Din cînd În cînd cîte-un cetățean prost sfătuit Începe să vîndă plicuri mai bune pe bani mai puțini, dar nu vinde multă vreme. Lupita are o ofertă statornică: zece plicuri gratis pentru oricine-i spune despre alt dealer din Districtul Federal. Apoi Lupita Își sună unul dintre prietenii din brigada Narcotice și dealerul e săltat. Lupita mai e și tăinuitoare. CÎnd cineva dă o lovitură, se informează prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
Înșiruire conștientă a dezavantajelor și ororilor mărfii nu-ți dă impulsul emoțional să te lași. Decizia de a te lăsa de marfă e o decizie celulară și, o dată ce te-ai hotărît să te lași, nu te poți Întoarce la marfă statornic, tot așa cum Înainte nu puteai să stai fără. Precum cineva plecat multă vreme, vezi lucrurile diferit cînd revii de pe marfă. Am citit despre un drog numit yage, folosit de indienii de la izvoarele Amazonului. Se presupune că yage ar crește sensibilitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
atâta suflet în ceea ce făcuse la această instituție de cultură și informare la public, autorii cu cronologia întâmplărilor cuprinse în volumul de Poezii din 1983 apărute la editura Minerva. O congestie cerebrală îl va secera în 1945 și pe bunul, statornicul și vechiul său prieten Ion Pillat. Lui îi va scrie o stelă funerară: Peste un an, la 22 noiembrie 1946, Voiculescu primește o nouă lovitură. Fulgerător îi încetează din viață soția, cea care îi fusese tovarășa de viață timp de
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
de responsabilizare a întregii societăți. Eminescu urmărește determinarea unei atitudini convergente din partea tuturor categoriilor sociale în direcția normalizării cursului vieții politice și economice, înscrierea dezvoltării românești "în marginile firești"". Studiul acesta, chiar dacă nu vine cu... o noutate șocantă în ceea ce privește preocuparea statornică a gazetarului Mihai Eminescu în abordarea chestiunilor de politică internă și externă a României, are calitatea certă de a fi urmărit cu acribie discursul gazetarului, pe tot parcursul activității acestuia, probându-i astfel sistemul unitar de gândire strategică capabil a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
de consecvență în domeniu, poate unic în felul său, ni-l oferă Rodica Marian, care din 1999 (la drept vorbind de mai înainte), de la publicarea volumului "Lumile" Luceafărului, s-a consacrat, aproape în eclusivitate, cercetării aprofundate a acestui poem ("cred statornic, de peste două decenii"), propunând chiar un unghi personal de investigare a vastului material de laborator, a tot ceea ce ține de universul elaborării lui, adică asumarea și evaluarea globală, integratoare, a tuturor variantelor, asupra cărora a zăbovit, de altfel, și Perpessicius
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
mai reprezentativ poet român". Eseurile Luciei Cifor propun analize și sugestii de interpretare sitilistică menite a ilumina prin evidența construcțiilor lexicale la Eminescu, elevația unui discurs liric inovator prin excelență. MEȘTEȘUGUL POTRIVIRII CUVINTELOR (G. I. Tohăneanu) Unul dintre cei mai statornici cercetători ai lexicului eminescian, profesorul timișorean Gheorghe I. Tohăneanu a întreținut în România literară, o lungă perioadă de timp, un atrăgător foileton de analiză aplicată privind "isprăvile stilistice vrednice să fie amintite", după cum el însuși nota, mici eseuri pe probleme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
se cheamă "formații personale", confecționând ca atâția confrați și epigoni ai săi cuvinte noi, cu ajutorul mijloacelor derivative, bogate și ispititoare, ale limbii noastre. De cele mai multe ori Poetul a preferat calea "derivării semantice", actualizând și valorificând artistic disponibilitățile cuvintelor din fondul statornic al vocabularului de a se "primeni", de a-și înnoi sau nuanța sensul prin încadrarea lor în contexte surprinzătoare. Or, presiunea unor asemenea contexte, a unor atari alianțe contextuale, obligă cuvintele cele mai firești, bine cunoscute obștii vorbitorilor, să dea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
didactic asupra poeziei eminesciene, este demnă de urmat, desigur aducându-i-se îndreptările necesare. "DOINA" (Victor Crăciun și Tudor Nedelcea) La împlinirea a 125 de ani de la citirea de către Mihai Eminescu a poemei sale Doina, în cadrul Junimii ieșene, doi comentatori statornici ai operei marelui poet, Victor Crăciun și Tudor Nedelcea, editează o carte* ce se dorește a fi recapitulativă în privința genezei și receptării în timp a acesteia, operă cu "versuri incendiare", cum consideră Eugen Simion într-un succint și dens Cuvânt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]