10,694 matches
-
erau puși în situația de a se orienta în spațiu. Insuficiența, pentru orientare, a acestor apelative, i-a determinat pe locuitorii unui spațiu geografic, decupat din întreg, să precizeze care deal, care pădure, ce fel de baltă, a cui cireș, stejar, măr, ulm?, a cui fântână? sau de fel de fântână etc. Răspunsurile au fost date cu destul precizie atunci când s-au stabilit hotarele între moșii și sate, atunci când moșia satului în indiviziune a fost lotizată și, prin tragere la sorți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu vecinul de hotar. Hotarele despărțitoare de obști, apoi de moșii sau de moșia obștească, nu erau niciodată fixate pe apele curgătoare, pe pâraie, pe care le găsim numai în interiorul hotarului, ci pe „zarea dealului”, „muchia dealului”, „la pornituri”, „la stejari”, „la crâng”, „la rediu” etc., deoarece viața comunității era legată de existența unui pârâu, cu debit mic, firește, dar suficient pentru oameni s facă un iaz, să adape vitele și să poarte o moară. Ceea ce era caracteristic pentru întregul teritoriu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
un proces cu Spiridon Herțanu, căci el era arendașul moșiei lui Sterian și după cum contractul lui expira la 20 aprilie 1919 atunci se termina anul agricol. Obștenii, după ce s-au văzut stăpâni pe moșie, l-au oprit ca să mai taie stejar din pădure. Iar el, pentru că nu se terminase anul agricol, ne-a făcut proces. Am cheltuit și cu procesul acesta, iar la urmă ne-am împăcat dându-i 60.000 lei. Și de aceasta, era interesat să ne concureze la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Primăriei Filipeni - Dosarul împroprietăriți în 1864. 50 Mărturia mătușii Floarea Botușanu, înregistrată în scris de Olimpia Bădăluță, în august 1960. Arhiva Olimpiei Bădălușă, în prezent, la autor. 51 Arhiva Olimpia Bădăluță. Înregistrare pe bandă de magnetofon făcută în Dobrogea, comuna Stejarul, Eschibaba, satul Vasile Alecsandri / ÎÎ., județul Tulcea, în vara anului 1970. Au participat: Marioara Rusu, Vasile Rusu - Precup, Lisaveta Pușcuță. Acești luncași au fost împroprietăriți în Dobrogea, în perioada interbelică. 52 Arhiva Olimpia Bădălușă, însemnare din 22 august 1960. 53
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
venirea bejenarilor bucovineni în lunca Dunavățului, fiecare și-a făcut „casa” așa cum s-a priceput și din ce a avut: lemn de salcie și coaja pentru acoperiș. Meșterii specializați în construcții din lemn, numiți dulgheri, prelucrau esențele de lemn locale: stejar (tălpile casei se făceau din stejar, dar și porțile de intrare în gospodărie), frasin, carpen, fag, ulm, arțar, tei. Dulgherii foloseau barda pentru cioplitul grinzilor, căpriorilor, furcilor, amânarilor, leațurilor etc. Scândurile necesare erau obținute prin despicarea butucilor cu o pânăză
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fiecare și-a făcut „casa” așa cum s-a priceput și din ce a avut: lemn de salcie și coaja pentru acoperiș. Meșterii specializați în construcții din lemn, numiți dulgheri, prelucrau esențele de lemn locale: stejar (tălpile casei se făceau din stejar, dar și porțile de intrare în gospodărie), frasin, carpen, fag, ulm, arțar, tei. Dulgherii foloseau barda pentru cioplitul grinzilor, căpriorilor, furcilor, amânarilor, leațurilor etc. Scândurile necesare erau obținute prin despicarea butucilor cu o pânăză mare de ferăstrău, într-o instalație
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
le punea la locul lor. ”56 Asemenea lui Iftimie Ignătescu erau mai mulți meșteri „rotari” în Lunca. Meșterul rotar făcea și osii „tocmea” tot carul, pluguri, grape, sănii, juguri. Foloseau diferite esențe de lemn: ulm (pentru butucul roții), frasin, carpen, stejar. Între cei mai cunoscuți meșteri rotari amintim pe Ghiță Hură, Toader Bârgăoanu, Toader Ignătescu (Chifan), Costică Ciobănuc, Gheorghe Prodan Tomescu, Alexandru Hură. Acești meșteri făceau după priceperea și hărnicia lor toate uneltele, instalațiile și alte lucruri folositoare în gospodăria țărănească
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
10/8m și altarul 4/6m. Catapeteasma este din lemn de tei, pe alocuri sculptat, însă nu prezintă valoare artistică. Pictura murală este în culoare roșie pe fond verde. Biserica are toate obiectele de cult. Clopotnița este din furci de stejar, construită în 1938, învelită cu tablă zincată, are două clopote, toacă și năsălii.. Biserica a fost reconstruită din donațiile locuitorilor și lucrată tot de oamenii din sat: Ion Platon, Aristotel Mihalache, Ion Puțeanu, Ion V. Găiceanu și Vasile Oprișan. Preotul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la români n-a fost obiceiul de a se face morminte și cruci de piatră cu inscripționarea numelui și prenumelui, anul nașterii și al morții. Se punea și se pune o cruce de lemn, nici măcar nu e din lemn de stejar sau salcâm, care nu putrezește repede. De abia după 1960-1970 au început a se face cruci din fier, din beton și mormintele au fost delimitate de borduri din beton și gărduț din fier. Indiferent la ce an a fost adusă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de centru ducea lipsă de spațiu de școlarizare, Vasile Totolea pune în lucrare planul aprobat de a face o școală încăpătoare cu locuință pentru director, cu laboratoare și spații anexe pentru învățământ. Din pădurea comunală a fost tăiat lemnul de stejar, cioplit de meșterii din sat în curtea colii vechi și transportat și cu elevii din clasa a VII-a la locul de construcție pe un teren care fusese în folosința preotului bisericii din Lunca. În jurul școlii a fost plantată o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
realitate uitată din diferite motive, că omul și-a dezvoltat creierul tocmai datorită consumului de carne, care conține și grăsimi, fără de care organismul uman nu poate trăi. Mentalul colectiv a păstrat imaginea oamenilor mai demult, care se țineau drepți ca stejarii, sănătoși, de te și miri cum de au trecut în lumea celor drepți. Cei care au văzut în moșneagul cutare o întreagă comunitate sănătoasă, ajunsă la vârsta de 80-100 de ani, uită că i-au murit frații de mici, că
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cealaltă lume a mea, Eu îți dăruiescă fin, De la Dumnezeu creștin Cu numele de... „ Apa din copaie, în care a fost scăldat copilul, era vărsată la rădăcina unui copac, ritual care încifrează creșterea viguroasă a copilului, la fel ca un stejar sau brad. În scenariul încreștinării (botezul urmat de toate celelalte practici ritualice), în care preotul are doar o parte din rol, este prevăzut, ca parte finală, stingerea datoriei față de nașă, nași: cumetrii mici ducă nașilor la botez colacii, o acțiune
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vrea să ajungă cât mai târziu. Cei care și-au împlinit rostul pe lumea aceasta (au făcut o casă, au crescut copii, au sădit pomi) mergeau împăcați dincolo, la o vârst înaintată, că, zice poporul, mai demult oamenii trăiau cât stejarii codrului! Moartea are marele cusur că nu alege numai pe cei neputincioși, lipsiți de toate, bătrâni, schilozi și bicisnici, dă cu coasa și prin cei tineri, în putere, prin toți oamenii, indiferent de condiția socială. în sat, numai ce auzeai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
putea lipsi de piua de bătut, râșnița, loznița pentru uscat fructe (prune, numite local perje) beciul de sub casă sau chiler, pivnița (chimnița cu gârlici în grai local), alte instalații necesare. Gospodăria era înconjurată de gard din spini între pari de stejar, împletit din nuiele sau din lețuri și scândură. Până la apariția fațadelor cu model geometrică și floral, casele erau văruite fie cu var alb (la exterior, mai rar), fie cu var cu o culoare albastră, mai intensă sau mai deschisă, obținută
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
găini. Ograda era mică, abia avea loc să învârți o căruță. Tot aici se ținea și câte o căruță-două de lemne. Ograda era îngrădită cu gard de răslogi de lemn de fag, prinși orizontal, unul peste altul, și pari de stejar, iar în jurul ogrăzii, grădina, îngrădită cu gard de nuiele, cu pari și chiar cu spini, mărginindu-se la est cu un teren zisă „coada iazului”, proprietatea lui Dumitru Rosetti. În partea de apusă a casei aveam 10-12 pomi, 5-6 goldani
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
decorative celebre, editura Meridiane, 1971. 10 Toader Gh. Miron Boca, Mica monografie a satului Lunca, comuna Filipeni - Bacău, manuscris, p. 24-25. 11 Gheorghe (Ghiță) D. Iacobeanu, însemnări pentru monografia satului Lunca, p.150. 12 înregistrare pe casetă făcută în comuna Stejarul, jud. Tulcea, transpusă în text de Olimpia Bădăluță, 1970. 13 Mărturia Aristiței Știrbu la 78 de ani, în 1960, înregistrată de Olimpia Bădăluță. 14 Extrasă din arhiva „Olimpia Bădăluță”, aflată la autor. 15 Ibidem. 16 Ibidem. 17 Mărturie directă în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
primari: Dumitru Trandafir, fost secretar de Sfat, urmat de Constantin Mocanu, de loc din Oțelești. În perioada aceasta a fost construită noua școală pe terenul care fusese pământul bisericii, în timp cât director a fost profesorul Vasile Totolea. Lemnul de stejar a fost dat din pădurea comunală; era cioplit în grinzi de 10-12 m de meșteri din sat. Construcția a început în 1955 și a fost gata, în lini generale, în 1958. Pe un teren din jurul școlii de 2 ha s-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
M-am agățai de balustradă și am urcat Încetișor scara. După puțin timp, treptele am făcut loc unei suprafețe plane și am Înțeles că ajunsesem pe palier. Am pipăit zidurile de marmură rece, ostilă, și am găsit reliefurile ușii de stejar și ciocănelele din aluminiu. Am căutat orificiul Încuietorii și am introdus cheia pe bîjbîite. CÎnd ușa apartamentului s-a deschis, o franjă de luminozitate albastră m-a orbit momentan, iar un suflu de aer cald mi-a mîngîiat pielea. Camera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
consecințele financiare pe care le vor genera vor fi enorme. întrucât diferențele dintre temperaturi vor fi din ce în ce mai evidente, în natură se vor produce alterări foarte importante: arborii vor crește mai repede și vor fi mai fragili; vor fi mai mulți stejari și mai puțini fagi; vom întâlni greieri până și în Scandinavia, precum și călugărițe și fluturi mediteraneeni; planctonul va migra spre nord, urmat de peștii care se hrănesc cu el, ducând la dispariția păsărilor marine ihtiofage. Mult mai grav este faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
În acea parțialitate a simțurilor de care avea să fie târât odată ajuns Înăuntru. Apoi, fără a mai aștepta ca celălalt să se urnească, trecu de portiță și se Îndreptă de unul singur În sus, pe treptele din lemn de stejar ce se Întindeau În cerc de-a lungul zidurilor. Percepu de Îndată o atmosferă stranie, fără să izbutească să o precizeze. Urcase cu elan, dar la jumătatea scării simți cum puterile Îl părăsesc dintr-o dată, În timp ce respira anevoie aerul fierbinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
de scânduri de la primul etaj se deschidea un chepeng larg, probabil gura de Încărcare de la vechea fânărie. Hangiul Îl ridică și Îl Îndemnă să se apropie de deschidere. Dedesubt, un grup de bărbați ședea În jurul unei mese din lemn de stejar, bând din niște ulcele de lut. Erau adânciți Într-o convorbire pașnică, departe de obișnuita efervescență a tonurilor de cârciumă. Păreau să Își omoare timpul așteptând ceva. - Aceia sunt toți oaspeții dumitale? Întrebă În șoaptă poetul. Celălalt, după o ocheadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
scurtă porțiune pe strada bătută, pentru a o coti mai apoi spre nord de-a lungul unei poteci de țară ce se Întindea printre desișuri și tufișuri, urcând ușor pe la poalele unor coline mărunte. La ieșirea dintr-o pădurice de stejari, În fundul unei văi, le apăru În sfârșit În fața ochilor locul pe care Îl căutau: o mare arie circulară de vegetație arsă, din care se iveau rămășițele unor stâlpi și ale unor grinzi carbonizate. Clădirea arsese până la temelii. Orice s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Întunecate În noapte. Dintre cele câteva ferestre nici măcar una nu era luminată, ca și când ar fi fost cu totul abandonate după moartea capului familiei și după exilarea lui Guido. Dante se apropie de portal, Împingând ca să Îi Încerce rezistența. Suprafața din stejar solid nu cedă nici cât negrul sub unghie. Încercă din nou, de data asta rezemându-se În canat cu toată greutatea. Poarta abia vibră. Probabil că de partea cealaltă să găsea un drug de fier. Se dojeni pentru propria-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
pe conducătorul breslei, scânci el intrând Într-o cămară de după ușă. Consultă grabnic un registru, iar apoi se Îndreptă prin curte până În cealaltă parte a porticului, urmat de Dante. Magazia era ticsită de mărfuri până la rafturile cele mai Înalte, din stejar masiv, care se Întindeau prin toată Încăperea. Urmându-l pe paznic, Dante pătrunse În acel labirint, Începând să urce peste pachetele Înghesuite din ce În ce mai mult spre interiorul edificiului. Temnița Minotaurului nu trebuie să fi fost prea diferită de iadul acela sufocant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
-se, sub privirea perplexă a celuilalt. La sediul breslei constructorilor Dante Îi Întinse lui Manoello, priorul breslei, foaia pe care Rigo schițase planul construcției incendiate. Omul ședea Îndărătul impunătorului său pupitru de scris, Înălțat pe un piedestal din lemn de stejar, Încrustat cu simbolurile corporației. Lăsă să se scurgă câteva clipe, cu un aer peste măsură de uimit. Părea bănuitor. Apoi Își Îndreptă ochii spre ceilalți doi meșteri vârstnici, care se ridicaseră din jilțurile lor ca să vadă mai bine, ca și când ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]