2,893 matches
-
slăbiți iși făceau nevoile pe lopeți în tranșee, apoi aruncau conținutul peste parapet. Autorii scrisorilor iși scuteau rudele de întreaga mizerie a vieții lor. “Ne facem nevoile împreună”, scria Kurt Reuber, “într-o gaură săpată la marginea unui șanț din stepă. Cel mai sărac și mai prost echipat adăpost. Murdărie și lut. Nu se poate face nimic din ele. De- 81 abia daca se găsește vreun lemn pentru buncăre. Suntem înconjurați de un peisaj trist, monoton și melancolic. Vreme de iarnă
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
250 kilometri, cu 7 divizii insuficient dotate și încadrate (30% - 75% din necesar), în strânsă legatură, la flancul stâng, cu Armata 4 blindată germană, căreia i-a fost subordonată direct. La fel ca bătălia din cotul Donului și cea din Stepa Calmucă a relevat condițiile extrem de dificile în care au luptat diviziile române, împotriva unui număr impresionant de tancuri de mare tonaj, într-un teren descoperit, fără lucrări defensive, fără armament anti-tanc eficient și fără sprijin de aviație. Acest lucru l-
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
impresionant de tancuri de mare tonaj, într-un teren descoperit, fără lucrări defensive, fără armament anti-tanc eficient și fără sprijin de aviație. Acest lucru l-a determinat pe generalul Constantin Constantinescu Claps să aprecieze că, ceea ce s-a întamplat în Stepa Calmucă, a fost “o fatalitate”. La rându-i, locotenent colonelul Nicolae Dragomir, subșeful de Stat Major al armatei, aprecia că misiunea primită de Armata 4 a fost “în afara realităților momentului”. Insistența comandamentelor germane, de a nu se ceda cu niciun
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
decât să activeze păduchii, înnebunindu-i pe soldați, din cauza mâncărimii. Dormeau câte 2, cu pătura trasă peste capete, într-o încercare disperată de a se încălzi reciproc. Rozătoarele s-au înmulțit rapid, hrănindu- se cu cai și oameni morți. În stepă, șoarecii căutau cu voracitate de mâncare. Un soldat a spus că soarecii îi “mâncaseră două degete înghețate de la picioare”, în timp ce dormea. Când soseau rațiile, pe o sanie trasă de un cal lihnit de foame, figuri înțepenite, dizgrațioase, înfășurate în zdrențe
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
de grosolane, dacă nu găseau vreun fost selar sau cizmar care să poată fi mituit să le dreagă. Condiții cât se poate de insalubre apăreau în acele unități care fuseseră obligate de atacurile sovietice să ocupe noi poziții în plină stepă la capătul de est al încercuirii. “Înghețam îngrozitor noaptea”, scria în jurnalul său ofițerul de artilerie care se retrăsese peste Don. “Cât oare mai trebuie să dormim sub cerul liber? Trupul nu va mai suporta. Peste toate astea vin păduchii
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
slăbiți iși făceau nevoile pe lopeți în tranșee, apoi aruncau conținutul peste parapet. Autorii scrisorilor iși scuteau rudele de întreaga mizerie a vieții lor. “Ne facem nevoile împreună”, scria Kurt Reuber, “într-o gaură săpată la marginea unui șanț din stepă. Cel mai sărac și mai prost echipat adăpost. Murdărie și lut. Nu se poate face nimic din ele. De abia daca se găsește vreun lemn pentru buncăre. Suntem înconjurați de un peisaj trist, monoton și melancolic. Vreme de iarnă cu
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
vechi s-a nivelat cu aceea a barbarilor asiatici. Mongolo-tătarii au distrus marile orașe din Asia Centrală și au cucerit China, unde au dat de așezări dese și lume multă. Ghinghis-Han, stând în cort, nu avea din această cauză, ca în stepele mongole, vizibilitate până în zări depărtate, cum era obișnuit, și a propus dărâmarea caselor și uciderea oamenilor. Planul ar fi fost pus în aplicare negreșit, dacă înțelepții uiguri și chinezi nu i-ar fi spus ce sume uriașe se pot strânge
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
care i-au studiat au păreri diferite cu privire la originea lor: a) sunt resturi ale hunilor învinși de o coaliție în care rolul conducător l-au avut gepizii germanici, la anul 454; b) sunt un conglomerat etnic format din tot ce stepa a deversat în spațiul etnic și istoric românesc: huni, avari, bașchiri, cabiri (cazari), pecinegi, toți de limbă turcică, la care s-au adăugat, în timp, unguri, cumani și români, mulți români secuizați, mereu, și în prezent. Din 3.000, câți
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
R.S.S. Ucraina, stat apărut pe hartă după destrămarea U.R.S.S., ca succesoare și moștenitoare a acelui stat uriaș, a înglobat teritorii care nu i-au aparținut niciodată, nici măcar pe vremea Rusiei Kievene: teritorii poloneze, teritorii care au aparținut populațiilor de stepă (tătarii din Crimeea) și, bineînțeles, românești: nordul Bucovinei, Ținutul Herța, sudul Basarabiei (adică Basarabia propriu-zisă!) și Insula Șerpilor, asupra căreia are tot atâta drept cât avem și noi asupra Everestului. Prin politica neghioabă a celui care nu-și mai poate
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
trecut, gata s-a dus, acea înclinație naturală spre șmecherie, spre nemuncă, de care vorbea Cioran, s-a întors împotriva lor. Am putea spune că așa suntem noi, e în psihologia românului, și ar fi bine să calculăm distanța dintre stepa cu mesteceni și pădurea de catedrale gotice. Vom vedea că nu suntem la mijloc, între Occident și Orient, suntem mult mai aproape de stepă, periculos de aproape, geografic și sentimental. La un an sau doi după revoluția din 1989 am găsit
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
spune că așa suntem noi, e în psihologia românului, și ar fi bine să calculăm distanța dintre stepa cu mesteceni și pădurea de catedrale gotice. Vom vedea că nu suntem la mijloc, între Occident și Orient, suntem mult mai aproape de stepă, periculos de aproape, geografic și sentimental. La un an sau doi după revoluția din 1989 am găsit într-o școală ă cazul e real, dar nu se poate generaliza ă o mizerie orientală, în timp ce se împărțeau daruri și ajutoare aduse
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
să poarte cnutul. Să le ia funcțiile, averile și să-i trimită de unde au venit. Pot face treaba asta, dar să se grăbească, că, după ce intră în UE, vor asista neputincioși la bătaia de joc a celor aduși de vânturile stepei nefavorabile. După asta, mă voi duce și eu în vizită, în Basarabia românească. 11 septembrie 2009 15 septembrie: program de manele politice Am așteptat o săptămână de la asumarea răspunderii guvernului și de la discursul Președintelui, ca să văd urmarea, ce-o să ni
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
bazat numai pe ură și pe fudulie superioară. Evreii, domnule iredentist Bela, își învățau limba și religia în școli create de ei, plătite de ei, nu de statul român. Și secuio-maghiarii pot face la fel, pot face din toate scursurile stepei eroi de epopee, din toți criminalii de război icoane la care să se închine, dar asta în particular, nu în obrazul țării care te ține și te suportă și, mai ales, pe banii tăi, nu pe ai mei. Toate aceste
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
De când cu vizita lui Mihai Ghimpu, președintele interimar al Republicii Moldova, la București, singurul moldovean din politica transpruteană care își afirmă românismul sus și tare, din răsărit, de la Moscova, de la Medvedev, Putin și Lavrov, bate spre noi un vânt aspru, de stepă, care nu ne sfichiuește fața, ne dă cu ghiontul în coaste. Ca răspuns la poziția românească a președintelui Ghimpu, care a refuzat să participe la parada de la Moscova, organizată de 9 Mai, Ziua Victoriei, și care vede în viitor înlăturarea
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
nu te-nalți din praf dacă nu cazi cu fruntea jos, în pulberea amară. Și dacă-nvii în cântecul de azi, e că mureai în lacrima de-aseară. Jnepii de Radu Gyr Suntem jnepii, mergem înainte la-nălțimi de foc deasupra stepii; ne zdrelim de cuie și de ținte și-ndârjiți, cu ghearele, cu țepii, ne-mbulzim pe lespedea fierbinte, mergem înainte, suntem jnepii. Strâmbi, chirciți, târâș pe brânci, pe coastă, trebuie să biruim genunea; Nu ne temem câte râpi ne-adastă
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
eu convoaiele asiatice lungi și murdare ale acestor soldați tineri recrutați parcă ieri, bălăbănindu-se în ritmul lor lent, fără voință și fără vlagă. Cîntîndu-și totuși cîntecele aspre și jalnice, care sunau de parcă ar fi fost pline de toată tristețea stepei, cîntece înălțîndu-se în aerul tot mai rece al toamnei, care avea să se transforme curînd în viscole, ultima noastră apărare împotriva inerentei năvăliri a dușmanului"55. Iar tifosul exantematic se răspîndea deja. Iorga a încercat să interpreteze misterul neprietenosului vecin
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Transilvania era aproape depopulată și că nu au găsit nici un român acolo. "Infiltrarea" românilor în Transilvania a început prin secolul al XIII-lea. Atunci cînd ungurii au pătruns în Transilvania pentru prima oară, în secolul al XI-lea, venind din stepele din răsărit, Gyula (Gelu) a fost primul care i s-a supus Regelui Sfînt Ștefan și urmașilor lui. Ungurii au înălțat o gyepú (un fel de graniță militară) pe crestele arcului carpatic și ale Alpilor Transilvaniei pentru a proteja așezările
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
cont de teroarea atotstăpînitoare, funeraliile au fost remarcabil de dezolante. Foarte puțini au cutezat să vină să vadă cum este coborît în groapă sicriul lui Iorga, sub șfichiuirile reci ca gheața ale crivățului, vîntul care năvălește în Valahia venind din stepele Rusiei. Nu s-a ținut nici o cuvîntare. Familia Iorga era indignată de lașitatea și oportunismul înaltei societăți bucureștene, ajunse la culme mai ales după crimele de la Jilava. Capătul drumului lui Iorga a fost trist. Trebuie să remarcăm totuși o excepție
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Nagâțul - Vanellus spinosus - Nagâțul sudic - Vanellus albiceps - Nagâțul cu cap alb - Vanellus senegallus - Nagâțul de Senegal - Vanellus lugubris - Nagâțul moțat - Vanellus melanopterus - Nagâțul cu aripi negre - Vanellus coronatus - Nagâțul încoronat - Vanellus superciliosus - Nagâțul cu piept maroniu - Vanellus gregarius - Nagâțul de stepa - Vanellus leucurus - Nagâțul cu coada albă Scolopacidae - Gallinago media - Becațina mare - Gallinago gallinago - Becațina comună - Lymnocryptes minimus - Becațina mică - Limosa limosa - Sitarul de mal - Limosa lapponica - Sitarul de mal nordic Anexă 3 PLAN DE ACȚIUNE 1. Domeniul de aplicare 1
ACORD din 16 iunie 1995 privind conservarea pasarilor de apa migratoare african-eurasiatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128567_a_129896]
-
stâncării (Stipo-Festucetalla pallentis); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6210 Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros (Festuco-Brometea) (* situri importante pentru orhidee); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6230 * Pajiști montane de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicioase; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6240 * Pajiști stepice subpanonice; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6260 * Pajiști panonice pe nisipuri; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6290 * Stepe vest pontice cu Paeonia tenuifolia; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 62C0 * Stepe ponto-sarmstice; ────────────��────────────────────────────────────────────────────────────────── 6410 Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6420 Pajiști mediteraneene umede cu ierburi înalte din Molinio- Holoschoenion; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6430 Comunități de liziera cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131386_a_132715]
-
și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros (Festuco-Brometea) (* situri importante pentru orhidee); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6230 * Pajiști montane de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicioase; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6240 * Pajiști stepice subpanonice; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6260 * Pajiști panonice pe nisipuri; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6290 * Stepe vest pontice cu Paeonia tenuifolia; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 62C0 * Stepe ponto-sarmstice; ────────────��────────────────────────────────────────────────────────────────── 6410 Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6420 Pajiști mediteraneene umede cu ierburi înalte din Molinio- Holoschoenion; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6430 Comunități de liziera cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor până la cel montan și alpin; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6440
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131386_a_132715]
-
Myotis dasycneme (Liliac de iaz) - Myotis emarginatus (Liliac cărămiziu) - Myotis myotis (Liliac comun) RODENTIA Sciuridae - Spermophilus citellus (Citellus citellus) (Popândău / Suita) Cricetidae - Mesocricetus newtoni (Grivan mic, Hamster românesc) Microtidae - Microtus tatricus (Șoarece de Tatra) Zapodidae - Sicista subtilis (Șoarece săritor de stepa) Castoridae - Castor fiber (Castor) CARNIVORA Canidae - Caniș lupus (Lup) Ursidae - *Ursus arctos (Urs brun) Mustelidae - *Lutra lutra (Vidra, Lutra) - *Mustela lutreola (Norița, Nurca, Vidra mică, Dihor de apă) - Vormela peregusna (Dihor pătat) - Mustela eversmani (Dihor de stepa) Felidae - Lynx lynx
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131386_a_132715]
-
Șoarece săritor de stepa) Castoridae - Castor fiber (Castor) CARNIVORA Canidae - Caniș lupus (Lup) Ursidae - *Ursus arctos (Urs brun) Mustelidae - *Lutra lutra (Vidra, Lutra) - *Mustela lutreola (Norița, Nurca, Vidra mică, Dihor de apă) - Vormela peregusna (Dihor pătat) - Mustela eversmani (Dihor de stepa) Felidae - Lynx lynx (Râs) Phocidae - *Monachus monachus (Vacă de mare, Focă cu burtă albă) ARTILODACTYLA Bovidae - *Bison bonasus (Zimbru) CETACEA - Tursiops truncatus (Delfin mare, Delfin cu boț gros) - Phocoena phocoena (Marsuin, Porc de mare) PĂSĂRI GAVIIFORMES Gavidae - Gavia stellata (Fundac
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131386_a_132715]
-
uscat bănățeana) - Testudo graeca (Țestoasă de uscat dobrogeana) Emydidae - Emys orbicularis (Broască țestoasă de apă) OPHIDIA (SERPENTES) Colubridae - Elaphe quatuorlineata (Balaur mare) (inclusiv subspecia sauromates) Viperidae - Vipera ursinii (Vipera ursinii moldavica, Vipera ursinii renardi și/sau forme intermediare) (Vipera de stepa) - *Vipera ursinii rakosiensis (Vipera de fâneața) AMFIBIENI CAUDATA Salamandridae - Triturus cristatus (Triturus cristatus cristatus) (Triton cu creasta) - Triturus dobrogicus (Triturus cristatus dobrogicus) (Triton cu creasta dobrogean) - Triturus montandoni (Triton carpatic) - Triturus vulgaris ampelensis (Tritonul comun transilvănean) ANURA Discoglossidae - Bombina bombina
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131386_a_132715]
-
Spermophilus citellus (Citellus citellus) (Popândău, Suita) Castoridae - Castor fiber (Castor) Cricetidae - Cricetus cricetus (Hârciog / Cățelul pământului) - Mesocricetus newtoni (Hamsterul românesc, Grivan mic) Microtidae - *Microtus tatricus (Șoarecele de Tatra) Zapodidae - Sicista betulina (Șoarece săritor de pădure) - Sicista subtilis (Șoarece săritor de stepa) CARNIVORA Canidae - Caniș lupus (Lup) Ursidae - Ursus arctos (Urs brun) Mustelidae - Lutra lutra (Vidra, Lutra) - Mustela eversmani (Dihor de stepa) - Mustela lutreola (Norița / Nurca ) - Vormela peregusna (Dihorul pătat) Felidae - Felis silvestris (Pisică sălbatică) - Lynx lynx (Râs) Phocidae - *Monachus monachus (Focă
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131386_a_132715]