2,409 matches
-
cu ceilalți copii. Limbajul și posibilitățile de articulare * cunoaște câteva cuvinte în limba română dar și în engleză (rezultatul statului îndelungat în fața televizorului la desene animate); * nu se constată anomalii buco-linguo-faciale; * vocea este normală; * imaginile fonematice sunt labile și difuze ; * stereotipul dinamic articulator tulburat ; * discrepanță între posibilitățile intelectuale și vorbire (în sfera limbajului expresiv) De ex. este capabil să se joace cu jocuri tip „puzzle” aranjând imagini care pentru copiii cu 2-3 ani mai mari ca el prezintă dificultăți. Evaluarea a
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
la comenzi ,număratul , folosirea creionului ,dezvoltarea .și folosirea tuturor analizatorilor. Înregistrarea comportamentului s-a făcut ,pe cât posibil, în timp și în medii diferite. Principiul de bază în terapie a fost construirea unui program pornind de la ce poate copilul, folosind chiar stereotipurile și preferințele. Pentru comunicare și limbaj s-au parcurs o serie de programe începând de la cel de imitare orală,de exerciții de gimnastică facială și respiratorie,continuând cu multe exerciții de promovare a limbajului,continuând apoi cu imitarea verbală. Am
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
de educare a creativității elevilor. Se știe că deseori învățătorii antrenează destul de puțin elevii în acțiuni inedite, de creație, invocând de obicei lipsa de timp pentru parcurgerea stufoaselor programe școlare. Așa că mediul educațional este cel care impune tot mai multe stereotipuri și reguli, care nu fac altceva decât să limiteze sau chiar să interzică manifestarea potențialului creator. Atunci când elevul, chiar și în orele de educație plastică se întâlnește cu reguli, cum să nu i se suprime creativitatea? Iată de ce apariția unor
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
și mai puțin pe relații, sentimente; dezinteresul profesorilor; dezinteresul și indiferența elevilor; unii profesori nu permit comunicarea cu elevii în alte situații decât cele școlare; diferența de vârstă; timiditatea și sentimentul de inferioritate (ale elevilor); rigiditatea, conservatorismul unor profesori; prejudecățile, stereotipurile; exigența profesorilor. Schimbări în stilul personal de comunicare cu elevii să înving prejudecățile; mai multă flexibilitate; mai mult timp în afara orelor de curs; tonul; mai multă răbdare; metodele de predare - învățare; b) Comunicarea profesori părinți Teme de discuție la întâlnirile
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
Majoritatea profesorilor (72%) consideră că în comunicarea cu părinții elevilor există bariere/obstacole, principalul obstacol fiind “dezinteresul” familiei față de școală; * În comunicarea cu elevii, 72% din profesori au admis că există o serie de bariere, bariere care țin de prejudecăți, stereotipuri, diferențe culturale, stilul didactic etc. * Majoritatea profesorilor intervievați afirmă că stau de vorbă cu elevii și în afara orelor de curs (97%), pe când majoritatea elevilor (65%) consideră că acest lucru nu se întâmplă. Mulți dintre profesorii intervievați (61%), sunt foarte mulțumiți
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
interpersonală : comunicarea verbală, paraverbală, nonverbală; * să evităm animarea selectivă a clasei/ elevilor în funcție de reprezentările deja fixate: „clasă amorfă”, „clasă slabă”, „elev slab”, „elev conștiincios” etc. * Să stabilim relații de conducere a clasei de elevi adecvateaccent pe relația democratică; * Să evităm stereotipurile și prejudecățile deoarece conduc la opinii negative despre ceilalți; * Să utilizăm mesaje care să ajute interlocutorul în găsirea de alternative, posibilități de rezolvare a unei situații. Deseori sfatul este perceput de cealaltă persoană ca o insultă la inteligența sa, ca
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
mânie, cu plâns și țipete, reacții accentuate la contrariere, manifestări de opoziționism activ. Dacă starea psihică nu este influențată de oboseală sau alți factori de moment, fetița este cooperantă, cu o dispoziție bună. Nu prezintă tulburări de comportament. Are unele stereotipuri, de exemplu nu pleacă din casă fără o jucărie pe care să o ia cu ea. V. Examenul limbajului Aparatul fono-articulator este integru, fără malformații. Respirația fonatorie insuficient dezvoltată și coordonată. Limbajul impresiv este relativ bine dezvoltat, cu un ușor
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
ale acesteia. Conceptul de creativitate este destul de vag, în mintea omului obișnuit, acesta fiind asociat, de regulă, cu creații artistice, invenții tehnice sau descoperiri științifice și presupune un mod de a fi, imaginație, originalitate, talent, libertate interioară și distanțare de stereotipuri. Chiar și pentru cercetătorii acestei însușiri umane deosebit de valoroase, mult timp, creativitatea a fost limitată la domeniul artistic și mai apoi științific, fiind asociată inițial de psihologi cu revelația pură sau chiar cu un proces patologic. Psihologia a adus însă
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
În memoria caldului Profesor și Prieten care ne-a fost Ilie Borziac Rezumat Prezentul studiu își propune o evaluare sintetică a statutului socio-economic a femeilor și copiilor din paleolitic. În opinia autorilor, reconstituirea socialității paleolitice face obiectul unei serii de stereotipuri, bazate pe translatarea subtilă a unor realități contemporane asupra societăților din Pleistocen, dar și, în parte, de informații selectiv extrase din etnografia vânătorilor-culegătorilor actuali. Una dintre cele mai importante prejudecăți criticate aici o reprezintă asocierea pripită dintre societățile paleolitice și
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
criticate aici o reprezintă asocierea pripită dintre societățile paleolitice și cele vânătorești din medii reci, respectiv corolarul său fidel, importanța activităților de subzistență masculine, cuplată cu statutul secundar și, inerent, subordonat social al femeilor și copiilor. În opinia autorilor, acest stereotip socio-economic este lipsit de orice bază empirică, cel puțin până în paleoliticul superior mijlociu. În acest sens, evoluția socială din decursul epocii paleolitice - mediată de contexte ecologice diverse, doar ocazional riguroase, ca și de cumulul tehnologic gradual -, deși a cunoscut subtile
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
acestea. Astfel, pentru a nu se risipi la nesfârșit în precizări preliminare ale substantivelor pe care le folosesc („gratoar”, „oraș”, „clasă socială”, „burghezie”, „societate” etc.), istoricii, arheologii sau antropologii sunt nevoiți să accepte un anume număr de locuri comune, de stereotipuri - „concepte neistorizate”, ca să alegem o expresie a lui Paul Veyne. Aceste convenții, care ocolesc deliberările și refuză analiza - și care nu trebuie confundate cu idealtipurile weberiene, deliberat construite ca modele „la limită” -, exprimă cel mai bine bagajul conceptual, preferințele teoretice
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
2. Între mit și etnografie: arhetipul social al epocii paleolitice Sărăcia documentară, dar mai ales misiunea, epistemologic copleșitoare, de a iniția, deci întemeia istoria umanității, au condamnat sistematic prima mare epocă a preistoriei, paleoliticul, la statutul unui consumator omnivor de stereotipuri și idei predigerate, majoritatea răpite filozofiei sociale, dreptului, antropologiei sau biologiei. Problematica antropogenezei oferă, în acest sens, exemplul cel mai potrivit. Puține subiecte de interes științific pot revendică o asemenea importanță, iar faptul explică ușor încărcătura mitică a scenariilor științifice
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
cu privire la importanța acestei dimensiuni, pentru toate aspectele evoluției umanității pleistocene - somatice, cognitive, tehnologice, economice etc. Deși a reprezentat dintotdeauna cel mai important depozit de idei pentru imaginația paleosocială a arheologilor, etnografia vânătorilor și culegătorilor a făcut puține pentru evacuarea acestui stereotip, dimpotrivă. După abandonarea generalizată a modelelor evoluționiste uniliniare - în care societățile vânătorești jucau rolul pasiv de categorie 0 a socialității umane, necesară tuturor scenariilor de escalare a complexității -, etnografia pare să le fi conferit acestor societăți, cel puțin în ultimele
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
în gândirea științifică de la finele secolului al XIX-lea. Doar viguroasele ei rădăcini mitice pot explica de ce această construcție de gust victorian, susținută multă vreme doar de descoperirile dintr-un colțișor al lumii, Europa occidentală, continuă să materializeze, până astăzi, stereotipul epocii paleolitice, în ciuda oceanului de informații arheologice care tind să indice tocmai contrariul: diversitatea cadrelor ecologice paleolitice, în care episoadele riguroase nu constituiau deloc regula; raritatea efectivă a locuirii în peșteri (facilitate naturală nu întotdeauna prezentă în peisaj, sau măcar
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
fi dezvoltată fără a înțelege ce-i acela mijloc de expresivitate. Însușirea de a fi ingenios se impune ca un semn al unei minți agere, capabile să găsească soluții neordinare în cele mai complicate și surprinzătoare împrejurări. Ingeniozitatea permite evitarea stereotipurilor. Experimentele utilizate de-a lungul timpului au ilustrat în grafice o curbă descendentă pe care o urmează creativitatea, aceasta fiind mult mai pregnantă la vârstele mici și pierzându-și productivitatea la vârsta adultă. Din acest motiv, este important ca programele
Afirmarea ?i stimularea activt??ii artistico-plastice, competen?a cheie a educa?iei copiilor pre?colari by Emilia Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/83659_a_84984]
-
sunt: * roluri (pensionare, pierderea statutului social, puterea controlului) * finanțe (reducerea veniturilor, securitatea socială, pensii) * relații (bunici, relații familiale și comunitare) * emoții (izolare, deprimare, neîncredere, singurătate) * sănătate (deficiențe, incapacități, boală, medicații) * activități (timp liber, voluntarism, hobby) * independență (venituri) * aparențe (atitudini negative, stereotipuri) 72. Care sunt principalele informații pe care le caută segmentul de vârstă a treia? R: Principalele informații solicitate de pensionari sunt: * sănătate, medicină * beneficiile pensionării * legislație specială * organizații și fundații care ajută vârstnicii să-și găsească de lucru, să organizeze
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
rată mai mare a abandonului la fete, indiferent de venitul părinților.Există și studii care găsesc că riscul cel mai mare de abandon școlar îl au băieții și explică acest lucru prin trăsăturile de personalitate specifice rezultate în urma socializării în funcție de stereotipul de sex-rol; copiii proveniți din familii minoritare etnic indiferent de variabila sex, abandonează școala într-un procent mai ridicat decât cei ce aparțin culturii/etniei majoritare; o rată mai mare a abandonului școlar se consemnează în mediul rural. 3.Cauze
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
identifică și două roluri ale referințelor ekphrastice în text: transferul de prestigiu prin care se obține adeziunea cititorului în legătură cu "celebritatea" personajului comparat cu una din figurile scenografiei plastice și, respectiv, funcția ilustrativă, prin care personajul literar odată comparat cu un stereotip pictural devine mai clar explicat cititorului 22. Din această observație referitoare la indicele canonic al operelor de artă citate în ekphrasis derivă și o altă posibilă explicație a preferințelor scriitorilor români pentru ele. Atunci când discută stereotipiile din descrierile ekphrastice Alexandra
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
sau ar trebui să semnifice raportul dintre autoritatea ecleziastică și cea a statului. Textul lui Dragoș Petrescu "Biserica Ortodoxă Română sub comunism: o abordare instituțională" demolează multe dintre poncifele marxiste și post comuniste ale legăturii dintre Ortodoxie și comunism. Aceste stereotipuri vizând o anume mentalitate nedemocratică a națiunilor "ortodoxe" au fost alimentate și de comportamentul ezitant al unora dintre ierarhii BOR care nu au inițiat o abordare responsabilă, autocritică referitoare la compromisurile făcute în comunism, abordare care ar conduce fără îndoială
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Lech-Zurs zonă exclusivistă; 110 km de p6artie, 34 telescaune Elveția Gstaad - este interzisă din 1997 circulația autoturismelor pe străzile sale; este considerată o stațiune de lux. Italia Cortina d’Ampezzo - 52 de telescaune, 87 km de pârtie. 7.1.2. Stereotipul dezvoltării unei stațiuni montane Căi de acces: în general, sunt puțin diversificate - de cele mai multe ori doar rutier, în majoritatea cazurilor stațiunilor privilegiate - rutier și feroviar. Necesită investiții mari atât pentru construire (tuneluri, pante abrupte, protecție) cât și pentru întreținere (datorită
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
Principiul, menționat de altfel în Legea Protecției Mediului, presupune și introducerea așa numitelor permise de poluare comercializabile, elemente concrete ale economiei de piață. Plajele ar putea intra astfel într-o competiție reală și benefică pentru calitatea lor. 7.2.3. Stereotipul dezvoltării unei stațiuni de litoral Modelul clasic al dezvoltării unei stațiuni de litoral include, în mod simplist, câteva elemente obligatorii: o alee de promenadă de-a lungul țărmului, flancată de palmieri, o plajă largă, cu umbreluțe de stuf, hoteluri aliniate
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
de lux și stațiuni destinate elevilor, de exemplu. Diferențele de amenajare între aceste două extreme sunt vizibile. Amenajări particulare apar și ca urmare a diferențelor de climă, folosirii materialelor de construcție locale, specificului cultural. Recurgerea la modelare, la ilustrarea unui stereotip al dezvoltării stațiunilor, este utilă prin existența unui punct de reper atât în evaluare, cât și în propunerea unui nou plan de amenajare a stațiunilor. Infrastructura Căile de acces specifice unei stațiuni de litoral pot fi caracterizate prin: • diversitate - de
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
nu înseamnă neapărat agresiune. Dezvoltarea copilului poate fi privită ca o afirmare progresivă a independenței personale, legată de conștiința răspunderii și a obligațiilor față de societate. Etapele mai importante ale dezvoltării copilului reprezintă etape de contradicții și de crize, în timpul cărora stereotipurile vechi se destramă și se formează altele noi. Anihilarea consecințelor negative ale frustrării severe pretinde dezvoltarea de către fiecare persoană nu numai a gradului de toleranță individuală la frustrare, dar și a unor aptitudini sociale, prin interiorizarea în așa fel
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
dresaj. Sunt deosebit de revelatoare, în acest sens, precizările lui V. Pavelcu: „Partea cea mai dificilă din opera educativă este formarea conduitei de obligativitate, de sentiment al datoriei și răspunderii. Reacțiile infantile, perseverarea așa-ziselor complexe de frustrație nu sunt decât stereotipuri vechi, refractare normelor sociale acceptate de lumea adultă. Așa după cum la o ciocnire cu masa, copilul lovește masa în semn de pedeapsă, ca fiind vinovată de durerea simțită, așa, mai târziu, dacă aceste deprinderi nu se vor transforma, ele îl
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
după circa 10-15 minute de activitate. Prin urmare și părinții trebuie antrenați în organizarea regimului rațional de viață și activitate de acasă a copilului, program care trebuie respectat întocmai, avându-se în vedere că abaterile produc perturbări ale bioritmului și stereotipurilor dinamice, solicitând organismului eforturi în plus pentru readaptare. De aceea trebuie să se respecte programul de odihnă, timpul destinat activității recreative și pentru mișcare în aer liber, orele de somn, de muncă, momentele optime în care trebuie să înceapă efectuarea
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]