5,507 matches
-
afectivă, iar celălalt, de manipulare fizică. Primul constă într-un raport de încredere absolută, de supunere a hipnozatului față de hipnotizator. Cît despre manipulare, ea se traduce printr-o limitare a privirii și senzației incluse de un număr foarte mic de stimuli. E o privare senzorială ce restrînge contactul cu lumea exterioară și are drept consecință căderea subiectului într-o stare hipnotică de reverie. Pacientul, care depinde efectiv de hipnotizator și își vede cîmpul de senzații și idei limitat de acesta, se
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
sînt proprietățile? Pe de o parte, ele sînt impulsive, pot fi ușor sugestionate, iar pe de cealaltă parte sînt extremiste. Sugestibilitatea înseamnă că sînt vulnerabile la toate pornirile, la toate instinctele lăuntrice, și reacționează fără a se controla la toți stimulii externi. Starea de permanentă receptivitate le expune fiecărui eveniment al lumii exterioare și antrenează reacții excesive din partea lor. Lăsînd la o parte exagerările, să recunoaștem că psihologii francezi propun o ipoteză importantă asupra originii sociale a emoțiilor. A putut fi
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
și televiziunea astăzi, modifică natura partidelor politice conform aceluiași principiu. Să luăm în discuție presa numai. Destramă tot ceea ce atinge. Destramă grupurile tradiționale stabile cluburi, corporații etc. și le recombină mai apoi sub specia publicului. Generează un flux continuu de stimuli și de informații. Atenția se deplasează neîncetat de la un subiect la altul: de la o grevă la un asasinat, de la un război la căsătoria unui rege etc. Pentru a putea urmări cascada evenimentelor și pentru a crea, la rîndul lor, evenimente
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
decembrie 1989, la Timișoara fuseseră răspândite manifeste multiplicate la mașina de scris, pe care scria: „Jos tirania lui Ceaușescu!”, „Jos dictatura!”, „Moarte dictatorului!” - asta nu înseamnă că ele aveau neapărat legătură cu protestul pastorului reformat sau că țineau de un stimul străin maghiar sau rusesc ori de altă nuanță. În anul 1989, dacă ar fi să consultăm registrele și dosarele fostei Securități, probabil că existau astfel de încercări de a răspândi manifeste anticeaușiste în toate marile orașe ale țării, dar, firește
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
p. 205). Un alt termen folosit destul de frecvent este acela de „comună insurecțională”. Mulți alți martori proveniți dintre protestatarii și manifestanții din perioada 16-20 decembrie 1989 afirmă că în România a avut loc o Revoluție (cu majusculă) și, în ciuda unor stimuli ori provocări vizibile, consideră neavenită ipoteza loviturii de stat sau a complotului extern. În cărțile sale traduse în limba română (În spiritul Timișoarei, 1996; Asediul Timișoarei, 1999), dar mai ales în cea dintâi, Lászlo Tökes folosește mai mulți termeni pentru
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Transilvania, au susținut activitatea unor opozanți precum Doina Cornea sau Lászlo Tökes (p. 6); alteori, consideră Nicolaescu, respectivele servicii de spionaj ar fi urmărit chiar dezintegrarea teritorială a României. Mai cu seamă Ungaria ar fi fost amestecată în astfel de stimuli, prin propagandă anticeaușistă și antiromânească în Transilvania. Preluând, cum am spus deja, datele organelor românești de contraspionaj, Nicolaescu creditează ideea că forțe străine ar fi urmat să-l înlăture pe Ceaușescu în 25 decembrie 1989 sau de Anul Nou (p.
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
interne decât ca tentative teoretice (și nu pragmatice) de înlăturare a lui Ceaușescu: „Importanța comploturilor și a complotiștilor de după revoluție a întrecut cu mult semnificația avută înainte” (Deletant, 1995, p. 320). În schimb, admițând concret ideea de revoluție (cu toți stimulii ei posibili), el creditează și o încercare de contrarevoluție pro-ceaușistă după 22 decembrie, care a fost însă, în cele din urmă, anihilată (Deletant, 1995, p. 330) tocmai de partizanii majoritari ai revoluției. Definiția lui Deletant pentru evenimentele din decembrie 1989
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
serviciilor respective. Astfel, din cele arătate mai sus reiese un comportament de cumpărare și unul de consum, dar care se află în permanentă interacțiune, alcătuind comportamentul consumatorului. Cercetările în domeniul comportamentului consumatorului evidențiază că, modul în care răspunde consumatorul numeroșilor stimuli se poate structura în patru tipuri de comportament<footnote M.W. Pride, O.C. Ferell, Marketing - Concepts and Strategies, 7th edition, Houghton Miffin Company, Boston, 1991, apud Sica Stanciu, Bazele generale ale marketingului, http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/5
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
produselor<footnote Costinel Dobre, Comportamentul consumatorului, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 2000, p. 135. footnote>, și care, desigur, să-i faciliteze realizarea unei comparații între acestea; d) Comportamentul impulsiv de cumpărare, care apare în situația în care consumatorul, sub influența unui stimul puternic, ia hotărârea de a cumpăra ceva imediat. Pentru unii indivizi este dominanta comportamentului de cumpărare, deși el provoacă adesea conflicte emoționale. Este evident faptul că în condițiile unui venit redus, consumatorul devine mai reflexiv, planificându-și mult mai atent
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
anumit bun economic. Dar de la motivația care stă la baza comportamentului consumatorului, până la acțiunea propriu-zisă de cumpărare, oamenii trebuie să fie conștienți de existența produsului și, desigur, de performanțele acestuia. Conștientizarea este un proces care începe odată cu expunerea produsului la stimuli senzoriali<footnote Daniela Morariu, Diana Pizmaș, Comportamentul consumatorului - dileme, realități, perspective, Editura Bibliofor, Deva, 2001, p. 55. footnote> (senzațiile) și continuă cu interpretarea informațiilor existente pentru a se forma o imagine mentală a obiectului (prin intermediul percepțiilor și reprezentărilor). Capitolul 5
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
Andrei Cosmovici, op. cit., p. 101. footnote> are și el un efect pozitiv asupra percepției produselor și stimulează, prin urmare, luarea deciziei de cumpărare. Ținând cont de toate aceste aspecte, producătorii (și prin intermediul comercianților) se pot adresa cumpărătorilor, în special creând stimuli, care la rândul lor dau naștere senzațiilor, căci, de cele mai multe ori, produsele oferite spre vânzare nu sunt altceva decât stimuli care creează senzații<footnote Daniela Morariu, Diana Pizmaș, op. cit., p. 57. footnote>. Stimulii care acționează asupra organelor de simț sunt
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
deciziei de cumpărare. Ținând cont de toate aceste aspecte, producătorii (și prin intermediul comercianților) se pot adresa cumpărătorilor, în special creând stimuli, care la rândul lor dau naștere senzațiilor, căci, de cele mai multe ori, produsele oferite spre vânzare nu sunt altceva decât stimuli care creează senzații<footnote Daniela Morariu, Diana Pizmaș, op. cit., p. 57. footnote>. Stimulii care acționează asupra organelor de simț sunt, pe de o parte, de natură mecanică (în cazul simțului tactil, auditiv și vizual), iar pe de altă parte, de
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
se pot adresa cumpărătorilor, în special creând stimuli, care la rândul lor dau naștere senzațiilor, căci, de cele mai multe ori, produsele oferite spre vânzare nu sunt altceva decât stimuli care creează senzații<footnote Daniela Morariu, Diana Pizmaș, op. cit., p. 57. footnote>. Stimulii care acționează asupra organelor de simț sunt, pe de o parte, de natură mecanică (în cazul simțului tactil, auditiv și vizual), iar pe de altă parte, de natură chimică (în cazul gustului și mirosului)<footnote Ibidem. footnote>. În concluzie, senzația
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
raporturile dintre senzații, percepții, reprezentări etc. permițând o cunoaștere aprofundată a realității. 5.2. Atenția „Este suficient să privim cu atenție un lucru și el va deveni mai interesant”. (Eugeni D’Ors) Atenția este un proces psihic prin care conștientizăm stimulii din mediul înconjurător, fiind, totodată, prezent în toate procesele psihice cognitive - percepție, gândire, memorie - cărora le maximizează eficiența. În literatura de specialitate, se consideră că atenția are, în general, un dublu impact asupra fenomenelor de adaptare senzorială<footnote Rodica Boier
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
percepție, gândire, memorie - cărora le maximizează eficiența. În literatura de specialitate, se consideră că atenția are, în general, un dublu impact asupra fenomenelor de adaptare senzorială<footnote Rodica Boier, op. cit., p. 54. footnote>, și anume: − asigură o cuprinzătoare recepționare a stimulilor și permite o mai bună înțelegere a semnelor; − operează o selecție în spațiul stimulilor propuși. Pentru că zilnic omul este supus la foarte mulți stimuli, prin selecție, el își „direcționează” atenția doar asupra unora dintre aceștia. Astfel, devine evident că atenția
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
atenția are, în general, un dublu impact asupra fenomenelor de adaptare senzorială<footnote Rodica Boier, op. cit., p. 54. footnote>, și anume: − asigură o cuprinzătoare recepționare a stimulilor și permite o mai bună înțelegere a semnelor; − operează o selecție în spațiul stimulilor propuși. Pentru că zilnic omul este supus la foarte mulți stimuli, prin selecție, el își „direcționează” atenția doar asupra unora dintre aceștia. Astfel, devine evident că atenția, ca proces psihic, se caracterizează prin: orientare, selecție, focalizare. Atenția este prezentă în activitatea
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
adaptare senzorială<footnote Rodica Boier, op. cit., p. 54. footnote>, și anume: − asigură o cuprinzătoare recepționare a stimulilor și permite o mai bună înțelegere a semnelor; − operează o selecție în spațiul stimulilor propuși. Pentru că zilnic omul este supus la foarte mulți stimuli, prin selecție, el își „direcționează” atenția doar asupra unora dintre aceștia. Astfel, devine evident că atenția, ca proces psihic, se caracterizează prin: orientare, selecție, focalizare. Atenția este prezentă în activitatea noastră curentă, fiind atât involuntară, cât și voluntară<footnote Ibidem
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
aceștia. Astfel, devine evident că atenția, ca proces psihic, se caracterizează prin: orientare, selecție, focalizare. Atenția este prezentă în activitatea noastră curentă, fiind atât involuntară, cât și voluntară<footnote Ibidem, pp. 54-55. footnote>: a) Atenția involuntară este declanșată de anumiți stimuli externi și/sau interni; este spontană, de regulă, de scurtă durată și, evident, nu presupune un efort voluntar. Stimulii externi pot atrage atenția involuntară prin intensitatea, noutatea, contrastul, complexitatea lor etc. Iată de ce, pentru a atrage atenția consumatorilor<footnote Gabriel
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
activitatea noastră curentă, fiind atât involuntară, cât și voluntară<footnote Ibidem, pp. 54-55. footnote>: a) Atenția involuntară este declanșată de anumiți stimuli externi și/sau interni; este spontană, de regulă, de scurtă durată și, evident, nu presupune un efort voluntar. Stimulii externi pot atrage atenția involuntară prin intensitatea, noutatea, contrastul, complexitatea lor etc. Iată de ce, pentru a atrage atenția consumatorilor<footnote Gabriel Dinu, Loredana Dinu, „The impact of advertising on consumer behavior in the Reșița city population”, Annals of DAAAM for
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
reclame folosesc uneori, în clipurile publicitare, scenarii frapante pentru a pune în evidență un anumit produs, șocurile acustice, contrastele cromatice ș.a. având tocmai rolul de a atrage atenția involuntară a consumatorului și de a-l „orienta” spre produsul/serviciul promovat. Stimulii interni „se manifestă” atunci când există un interes al individului față de un produs/serviciu care i-ar putea satisface o anumită nevoie. b) Atenția voluntară, spre deosebire de cea involuntară, se caracterizează prin prezența intenției de a fi atent și este reglată conștient
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
foarte clară a noțiunilor de sus și jos<footnote Jim Blythe, op. cit., pp. 82-83. footnote>. Deci, o altă variabilă de natură psihologică, esențială, care influențează comportamentul consumatorului o reprezintă percepția, adică procesul prin care acesta recepționează, selectează, organizează și interpretează stimulii din mediul înconjurător, dându-le o anumită semnificație<footnote Iacob Cătoiu, Nicolae Teodorescu, op. cit., pp. 88-89. footnote>. Percepția constă într-o cunoaștere a obiectelor și fenomenelor în integritatea lor și în momentul în care ele acționează asupra organelor senzoriale<footnote
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
și percepție. Spre deosebire de senzație, care redă o însușire izolată a unui obiect, percepția realizează o impresie globală, o cunoaștere a obiectelor în întregime, în unitatea lor reală<footnote Ibidem. footnote>. Totodată, senzația se produce atunci când un organ senzorial primește un stimul, în timp ce percepția reprezintă interpretarea acelui stimul<footnote Michael J. Baker, Marketing, SC „Știință & Tehnică” SA, București, 1996, p. 127. footnote>. Percepția constituie un act de sesizare a realității concrete. Se pot descrie trei conduite principale: detecția, identificarea, discriminarea<footnote Rodica
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
o însușire izolată a unui obiect, percepția realizează o impresie globală, o cunoaștere a obiectelor în întregime, în unitatea lor reală<footnote Ibidem. footnote>. Totodată, senzația se produce atunci când un organ senzorial primește un stimul, în timp ce percepția reprezintă interpretarea acelui stimul<footnote Michael J. Baker, Marketing, SC „Știință & Tehnică” SA, București, 1996, p. 127. footnote>. Percepția constituie un act de sesizare a realității concrete. Se pot descrie trei conduite principale: detecția, identificarea, discriminarea<footnote Rodica Boier, op. cit., p. 56. footnote>. Detecția
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
SC „Știință & Tehnică” SA, București, 1996, p. 127. footnote>. Percepția constituie un act de sesizare a realității concrete. Se pot descrie trei conduite principale: detecția, identificarea, discriminarea<footnote Rodica Boier, op. cit., p. 56. footnote>. Detecția este procesul prin care prezența stimulului în câmpul perceptiv este sesizată și conștientizată. Identificarea este procesul prin care informațiile obținute sunt cuprinse într-o imagine unitară, ce conduce la cunoașterea sau recunoașterea obiectului de subiect. Discriminarea este procesul prin care stimulul este detașat de fond și
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
este procesul prin care prezența stimulului în câmpul perceptiv este sesizată și conștientizată. Identificarea este procesul prin care informațiile obținute sunt cuprinse într-o imagine unitară, ce conduce la cunoașterea sau recunoașterea obiectului de subiect. Discriminarea este procesul prin care stimulul este detașat de fond și se remarcă însușirile care-l deosebesc de celelalte obiecte asemănătoare. De exemplu, intrăm într-un supermarket, iar pe rafturile din spate vedem câteva cutii colorate (detecția). Apropiindu-ne puțin, identificăm produsele și dacă venim și
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]