1,508 matches
-
Foaie verde trei smicele. N-aveau ce face. Nu puteau să-l supere tocmai la masa unde cununa. Cânta armonistul, cânta țambalagiul, guristul după ei: Foaie verde trei smicele, Pe deasupra casei mele Trece-un stol de rândunele. Și nu-i stol de rândunele, Alea-s dragostile mele, Care m-am iubit cu ele, . Din tinerețele mele... Când terminară, Aglaia le dădu câte un scaun, abia scoțîndu-i din mâinile nașului. Țiganii se mai însuflețiră. Mestecară pulpanele de gâscă și băură bine. Rudele
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
scoase haina și privi cerul prăvălit peste streașină de lut care-i acoperea. - Nu ți-e frică? îl întrebă Veta. - Nu, râse el, că are cine să mă apere... Tăcură. Împrejur era o liniște apăsătoare. Sub linia cerului decolorat treceau stoluri negre de păsări într-un zbor leneș. Soarele aluneca pe suprafața lucioasă a bălții, reflexele lui luminau până sus malul roșcat ca o pecingine. În țarcul lui moș Leu, armăsarii săi stăteau nemișcați, cu gâturile întinse, adulmecând spre ei. Erau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
sprijinindu-se de masa din bucătărie și fixându-mă cu cea mai intensă privire albastră de care era în stare. Te sun de nu știu câte săptămâni și-mi răspunde tot timpul robotul. Aici, zisei eu. La lucru. Făcui un gest către stolul de mobile de deasupra capetelor noastre. —A, expoziția! Dar mai e până atunci, nu? Vreo două luni. M-am lăsat dusă de impulsul creator și am făcut și eu pe sihastrul din deșert. Care era ăla de s-a dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
astm, palpitații, tremurături, suferind de o jupuire proustiană a simțurilor, se debattant parcă, la impactul cu culorile de toamnă (descrise cu propriile lui cuvinte ca o „chapelle ardente de feuilles aux tons violents“), cu glasurile Îndepărtate din vale, cu un stol de porumbei ce brăzda cerul fraged, compusese acea romanță Înaripată (și singura persoană care a memorizat melodia și toate cuvintele a fost fratele meu, Serghei, pe care aproape că nici nu-l băga În seamă, care mai era și bâlbâit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
am vrut să revăd codrii măreți (În fr. În orig.). . Zbătându-se (În fr. În orig.). . Ca un rug de frunze În tonuri care ard (În fr. În orig.). . Aerul pur se Înalță din câmpie (În fr. În orig.). . Un stol de turturele brăzdează cerul blând / Crizantemele se-mpodobesc pentru Sărbătoarea tuturor sfinților (În fr. În orig.). . Punct pe linia mediană a frunții, imediat deasupra sprâncenelor. . Un... ndee, un... de pleci (În rusă În orig.). . Castelul (În fr. În orig.). . Sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
mare, despre câmpia încinsă în care stăpâni erau doar măgărușii, caprele răzlețe, ciulinii uscați și Luna luminând câte un drumeag ducând spre niciunde. Nu reușeam să-l facem să povestească ceva coerent despre Balcicul său. Parcă prindea cuvintele dintr-un stol zburătăcit de vânt, venea câte unul și se lăsa rostit de Kerim, destăinuindu-se numai lui, nouă lăsându-ne doar stinsa îngânare de dairea. În Ghemigi-mahlesi, mahalaua corăbierilor, locuise când încă avea mahoanele, când era puternic, tânăr și, spunea el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
pe urma lor! Că m-aș duce, tot m-aș duce, Dor să nu mă mai apuce, Peste undele cu spume, Peste mare, peste lume; S-aș vedea cum trec cu toate Rânduri - rânduri arătate * În marginea malurilor, Strălucirea valurilor, Stolul rîndurelelor, Tremurarea stelelor - Poate că mi-ar fi mai bine, Poate te-aș uita pe tine. Alei puică, alei dragă, Cumu-i frunza cea pribeagă E viața mea întreagă, Căci dragostea ta mă strică De nu m-aleg cu nimică; Viața
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
așa duios, Voinicașul cel frumos, Doară mândra te-a lăsat Sau nu ești gata de - nsurat? Eu i-aș răspunde plângând Din inimă suspinînd: - Mândra mea m-au înșelat De pe mine m-au lăsat 42 Pe deasupra casei mele Trece-un stol de rîndurele, Dar nu-i stol de rîndurele Ci sunt dragostele mele, 151 {EminescuOpVI 152} Cari m-am iubit cu ele Din tinerețele mele. 43 Iaca, maică, mișelu Cum mi-a luat inelu, Inelul și batista. Eu i-l cer
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mândra te-a lăsat Sau nu ești gata de - nsurat? Eu i-aș răspunde plângând Din inimă suspinînd: - Mândra mea m-au înșelat De pe mine m-au lăsat 42 Pe deasupra casei mele Trece-un stol de rîndurele, Dar nu-i stol de rîndurele Ci sunt dragostele mele, 151 {EminescuOpVI 152} Cari m-am iubit cu ele Din tinerețele mele. 43 Iaca, maică, mișelu Cum mi-a luat inelu, Inelul și batista. Eu i-l cer ca să mi-l dea, El spune
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
vorbește papagal-de-mare, Bună seara, papagal-de-mare, răspunse albatros, Primul contact cu fauna avicolă locală, primire fără ostilitate, interogatoriu eficient, cu participarea lui erete și pescăruș, obținut bune rezultate, Substanțiale, papagal-de-mare, Foarte substanțiale, albatros, am făcut rost de o fotografie excelentă a stolului de păsări, mâine vom începe recunoașterea speciilor, Felicitări, papagal-de-mare, Mulțumesc, albatros, Ascultați, papagal-de-mare, Ascult, albatros, Nu vă lăsați păcălit de tăceri ocazionale, papagal-de-mare, dacă păsările sunt tăcute, asta nu înseamnă că nu se întâlnesc în cuiburi, vremea calmă este cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
fi lovind și Dumnezeu lumile, cu tacul. O să câștigăm, până la urmă, chiar dacă acum nu se vede încă, la masa noastră de biliard istoric, soarta jocului. Nu, zise iar Pavel, la fel de uscat, mai degrabă seamănă cu un roi de lăcuste. — Un stol de lăcuste, îl corectă Procopiu. — Un nor de lăcuste, propuse Peppin, cu experiența lui de traducător. — Ei, las-o dracului, roi, nor, ce-o fi! Până de curând nu știam că lăcustele nu zboară, ci fac numai salturi, salturi uriașe
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
de fructe parfumate. Deci așa îi răsplătea! Dragii mei, vorbi bunicul în limba păsărească. Vă mulțumesc pentru ajutorul dat, dar lasați mă pe mine mai întâi să culeg cireșele, apoi vă las și vouă hrană. Voi tăbărâți ca lăcustele în stol și-mi luați toate roadele! Și graurii au înțeles spusele bunicului și au venit mai târziu la ospățul mult așteptat. CIREȘUL Am visat cum astă-noapte Eu mâncam cireșe coapte! Și când s-a făcut lumină, Bunul, iute, din grădină, Mi-
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
până la caricaturizare. Literatura s - ar putea să rămână ca un labirint de citate. Semne de întrebare apar și când succesul de librărie îl întrece pe cel de supermarket. Norocul nostru e că poezia rămâne plantă perenă. În librării apar zilnic stoluri de cacofonii gureșe. Îngerii și - au uitat harpele pe Pământ. În poezia clasică descifrăm încă șoaptele zeilor. Arta - această muzică de fond a vieții. Va deveni arta o gaură neagră a condiției umane ? În literatura postmodernă nu mai există decât
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
de care era legat, numai cu Anton, lupul n-ar fi mers. Înnoptase. Luna încă nu răsărise... Sus, cerul cu stele, atârnat deasupra Văii Elanului, pulsa când scânteieri, când întunecimi, ca o inimă, prin care curgea sângele nopții. Din beznă... stoluri de umbre zburate de pe poteci, cu mesteceni albi și fagi negri pe margini... închipuiri ale nopții ce mișunau de foșnete și șoapte. Pășeau fără zgomot, pe poteca umedă de rouă. Pădurea e neagră, are tristețea aceea misterioasă dinaintea exploziei primăverii
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
a deșerturilor, acolo unde se putea simți pe deplin singur cu animalele sale sălbatice, fugarele addax ce se ascundeau în câmpie zile întregi, mufloni din munții cei înalți separați de mări de nisip, măgari sălbatici, porci mistreți, gazele și nesfârșite stoluri de păsări migratoare. Fugise Gacel de înaintarea civilizației, de influența invadatorilor și de exterminarea fără deosebire a animalelor nisipurilor, și știut era, pe toată întinderea Saharei, că ospitalitatea lui Gacel Sayah nu avea seamăn de la Tombuctu până la malurile Nilului, cu toate că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
de colonelul Duperay când ordonase să se construiască palatul, straturile de trandafiri și garoafe își disputau solul cu meri și lămâi, la umbra înalților chiparoși în ramurile cărora gângureau mii de turturele sau se odihneau pitpalacii când soseau, în incredibile stoluri, după lungile lor zboruri migratorii. Fără nici o îndoială, era frumos El-Akab; cea mai frumoasă oază din Sahara, de la Marrakech până la malurile Nilului; de aceea fusese aleasă capitala unei provincii care era, ea singură, mai mare decât multe țări europene. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
Trenul e foarte aglomerat, spuse el, deși Myatt știa că minte. Era aprilie și era mult prea devreme ca vagoanele să fie pline. De altfel, văzuse puțini pasageri de clasa Întâi pe vaporul cu care traversaseră Canalul. În timp ce insista, un stol de turiști dădură buluc pe culoar: femei Între două vârste strângând În brațe șaluri, covoare și caiete de schițe, un cleric bătrân plângându-se că pierduse Wide World Magazine - „Citesc Întotdeauna Wide World când călătoresc“ - și În spate, transpirând, fericit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
le părea mai bine celor doi mistreți eroi, pentru că totul le era în sprijin. În sfârșit, braconierii aproape că s-au așezat, când, iată că vine, din spate, un ropot de aripi grăbite și de trânteli în apă a unui stol de rațe sălbatice mari. Scrofițele și gândăceii lor nu au luat în seamă rațele aterizate, și ele, la scăldat, pe neașteptate. În clipa următoare, mistreții sosiți să-i pedepsească pe cei care le strică, de câteva seri, scăldatul, se opresc
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Totuși, Miti Matái știa foarte bine că aerul, căldura și lipsa de umezeală erau dușmanii de moarte ai Niho-Nui, care, în mai puțin de douăzeci și patru de ore, începură să se desprindă precum fructele coapte, căzând apoi imediat pradă unui adevărat stol de păsări, care păreau încântate de această hrană respingătoare. De fapt, o numeroasă familie de pițigoi cu ciocuri lungi și ascuțite, pe care le introduceau în orificiile lemnului cu o abilitate deosebită, lua imediat în stăpânire navă. Păsările se arătau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
planuri de viitor. Peste trei luni îmi iau concediul. Mă duc la munte, la... Păi anul trecut te-ai dus la munte și seara se făcea grătar, se răgeau manele, se bea cu nesimțire și cucoanele chicoteau încăldurite,ca un stol de papagali. Păi, mă duc la amicul meu Vasilică, mă lasă singur în cabana sa, spui bucuros că ți s-a oferit o faină alternativă. Te duci cu speranțe mari că... Dar Vasilică sună: Te rog, nu te supăra, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
toate emoțiile alea, tatuajul de pe degetul ei mare de la picior. Știi cine-i ea de fapt, chiar dacă nu vrei să... — Taci. Mâna mi se smuci și azvârli textele și caietele în perete. Cărțile bubuiră, foșniră și se așezară ca un stol de zmeie stricate. Urcându-se anevoie pe marginea patului, Ian se opri la jumătatea mișcării și se uită la mine cu ochi mari, rotunzi. 27 Cine ești de fapt și ce ai fost înainte? Uneori, când cred că nu pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
copac și din creangă în creangă, apoi alergau spre vizuinele lor cu nuci și ghinde în lăbuțe, pregătindu-se astfel pentru iarnă. Păsările călătoare și-au părăsit cuiburile și au plecat spre țările unde vremea e mai caldă. Doar un stol întârziat abia acum se ridică din copacii aurii spre înaltul cerului. Parcă le este greu să se desprindă de locurile natale. Pentru o clipă au acoperit cu totul soarele, și așa cam palid, zburând grăbite în depărtare. Văzându-le, am
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
Într-o nemișcare fragilă, doar În receptaculul florii oamenii pulsau, ca niște gângănii mici și nedumerite, puse În mișcare de aceleași instincte vagi, de Înmulțire, de potolire a foamei și de frică. Nici o vibrație nu tulbura Însă văzduhul, În afara unui stol de porumbei care treceau dezinteresați spre Capitoliu, lăsând și câțiva stropi de găinaț Întru galonarea celor de jos, deasupra corolei de asfalt nu se auzea bătaie de aripă sau de elitră mecanică, pentru că tot ceea ce mâna și mintea omenească Înălțaseră
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
cu petrol, iar În weekenduri Îi lasă chiar Ewing Oil pe mână. În Nașul, Îl convinge pe Brando să-și scoată prunele din gură. Îmbunătățește simțitor povestea din Pe aripile vântului, suflându-i-o pe Scarlett lui Rhett, și momește stolurile din Păsările pe un lan de porumb din vecinătate, salvând orașul. Sătul de partea negativă a celebrității, Începe să caute zonele discrete ale ecranului, planurile de fundal, rolurile șterse. Inutil, camerele Îl caută, publicul Îl vrea. Primește un Oscar pentru
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Așa că, m-am apucat să-i număr, cu glasul adânc al minții mele, astfel Încât să mă audă: - Unu, doi, trei, patru, cinci. Le-am simțit mirarea - mirarea lor era alcătuită din cuvinte ușoare care le zburătăceau prin minte precum un stol de vrăbii stârnite de un copil. Ticăloșii! Rămăseseră neclintiți Însă, așa că m-am apropiat agale de ei. Unu, doi, trei, patru, cinci... - Sunt Krog, frate de sânge cu Moru. Sunt prinsul vostru, le-am spus. Iar ei clătinară din cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]