2,070 matches
-
mîna; mînă; mînca; mîncare lichidă; mîncărică; mîner; moartea; muzică; de nădejde; neajutorat; nefericire; nevoie; nouă; Nutella; oală; obiect casnic; oleacă; ospăț; ou; parte; plină; plumb; poftă; porțelan; porție; prăjitură; de prăjitură; preferată; rece; rezistență; sătul; sertar; singură; sorbire; stai; stimă; strîmba; sufla; unică; util; de zahăr (1); 799/134/43/91/0 liniște: pace (166); gălăgie (48); tăcere (46); calm (35); relaxare (24); somn (24); odihnă (22); pădure (18); noapte (13); sufletească (13); armonie (11); acasă (10); zgomot (10); deplină (9
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sub nas; natural; neamuri; neîncetat; nesimțire; ochi; om; omul; optimism; optimist; păr; plăcere; plăcut; plîns; cu poftă; pozitiv; pozitivism; prieteni; prost; ca prostul; prostul; sare; fără sens; serios; a se simți bine; a te simți bine; slăbești; speranță; stimul; stridente; strîmba; strîmbă; din suflet; sumbru; supărat; taci; tinerețe; trăiește; a țipa; urechi; urît; urlă; verde; veselă; veselește; veseli; voios; zidar; zîmbăreț; zîmbet, buze; zîmbete; a zîmbi; zîmbit; zîmbitor (1); 799/180/58/122/0 rîndunică: pasăre(250); primăvară(75); zbor(59
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nas; natural; neamuri; neîncetat; nesimțire; ochi; om; omul; optimism; optimist; păr; plăcere; plăcut; plîns; cu poftă; pozitiv; pozitivism; prieteni; prost; ca prostul; prostul; sare; fără sens; serios; a se simți bine; a te simți bine; slăbești; speranță; stimul; stridente; strîmba; strîmbă; din suflet; sumbru; supărat; taci; tinerețe; trăiește; a țipa; urechi; urît; urlă; verde; veselă; veselește; veseli; voios; zidar; zîmbăreț; zîmbet, buze; zîmbete; a zîmbi; zîmbit; zîmbitor (1); 799/180/58/122/0 rîndunică: pasăre(250); primăvară(75); zbor(59); libertate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nepricepere; nepriceput; neputincios; nicăieri; Nistrului; o ia la stînga; ocolire; om; omului; oportunitate; opțiune; parte din tine; partea opusă; pereche; poate; potrivit; poziție; primul; prost; puternică; scriere; scriu; semn rău; semne de circulație; sens; slabă; social; socialism; special; stîngăcie; strada; strîmbă; ta; tace; tehnică de picior; totalitarism; țipa; urît; urlă; ușă; ușor; verighetă; vest; viraj; virare (1); 807/164/49/115/0 străin:necunoscut(247); om(35); departe(18); prieten(17); dușman(14); nou (13); cunoscut(11); apropiat(9); ciudat(8
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lui Lermontov din poemul "M-apasă greu urâtul"; ideea trecerii timpului și a inexistenței fericirii o descoperim și-aici: Că nu există decât această fluidă/ trecere de la o nesinceritate la alta, și niciodată/ ne-răsfrângând, nici cât să-l poată strâmba,/ chipul adevărului adevăratei ființe și tu deopotrivă de schimbător, și privind-o" ("Tratat despre posibilitatea unicității") O notă de reflexivitate caracterizează ultimul volum. "Alte poeme" (1973): liniștea, timpul, spaima, plictiseala se desenează-n aer, în imagini rare ce se-aud
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
pe "Marele orb" care guvernează lumea, ce sălășluiește într-un univers pustiu; fragmente de real și imaginar sunt surprinse în stare de imponderabilitate. Cosmios, măsurătorul timpului, este invocat ca sentiment al morții potențat de teribila așteptare: "Vedem doar gurile lor strâmbându-se rar/ Cu buzele tremurând, desfășurându-se mari,/ Părul meu se-nfipse-n pământ/ Între pietre sub apă și rotit de vânt." Alteori cântă puterea magică a șerpilor purtători de pietre prețioase cu care sunt însemnați cei care, conform credinței
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
întîlnesc două nunți. Dacă se însoară un băiat și se mărită o fată în același an din aceeași casă, moare unul din ei. Ginerele să nu se ducă la pădure și la moară, că e rău de moarte. De se strîmbă mireasa la soacră, moare soacra. Să nu arzi în casă trei lumînări deodată, fiind rău de moarte. Copilului care se naște cu spîrnel* în frunte îi mor părinții. Să nu spui numele copilului în ziua [în] care-l botezi, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu flecuștețe literar-teatrale, pe care nu dădea nimeni doi bani... Să nu mai lungesc vorba: ne-am recunoscut "pe față"; mi-a și vîndut două kile de carne (cînd i-am zis că n-am prea mulți bani, s-a strîmbat și mi-a creat senzația că-mi face un favor, dar unul ne-repetabil). Pe cînd începusem să depănăm amintiri, a intrat în magazin fostul mare portar de fotbal Voinescu, cu o sarsana uriașă, și-a cumpărat, tot "prin spate
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Lăsînd la o parte treaba cu băutura, iar Alin era îndemnat din cînd în cînd la o gură de vin, că e bărbat, dar puțin, că e copil, însă lui nu-i plăcea gustul ăla care-l făcea să se strîmbe și-i împrăștia fiori prin tot corpul, treaba cu mîncarea era foarte bună. Cît îi plăcea să mănînce lui Alin, carne dar și dulciuri. Mîncarea îi regenera energiile pierdute. Unii spuneau că e gras, dar ăștia habar n-aveau că
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
-mi demonstreze că nici de data asta n-am prins-o, execută întocmai, deși pentru asta aproape că se întoarce cu spatele la mine. A deodorant! — Acum încearcă să găsești și mirosul transpirației tale pe lângă cel de deodorant. Îl simți? Laura se strâmbă, își îndepărtează degetele de nas și recunoaște: — Da, miroase puțin, dar nu rău. — Da, nu miroase rău. De aici încolo, sesiunile noastre de terapie a „depresiei“ au devenit tot mai interesante pentru Laura. În doar trei săptămâni, ea a reușit
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
obiectivului pe un anumit element. Camera-stilou a scriitorului nu urmărește tot peisajul, ci își fixează atenția asupra unor aspecte. Primul obiect focalizat de cameră este crucea de la începutul satului. Imaginea să spune multe despre sat și locuitorii acestuia: "o cruce strâmba pe care e răstignit un Hristos cu fata spălăcita de ploi și cu o cununița de flori veștede agățata de picioare"2. Imaginea crucii sugerează neglijență și are două roluri: este prezentată la început că o anticipare a lucrurilor ce
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
trăiește prin fiecare preluare intertextuală, iar când va fi fost reprezentat pe scenă, se va fi dovedit mai viu ca oricând: (H2a) Și iată că te pomenești deodată pe scenă c-o icoană vie a vieții...publicul râde, actorii se strâmbă și toate acestea ca-nainte...de o sută de ani. Atuncea-ți vine a zice că ori publicul și teatrul sunt depărtați cu două sute de ani, ori că piesa este nouă. Unde este timpul? (Eminescu: 2011, II, 209). (h2b) [...] și
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
publicul și teatrul sunt depărtați cu două sute de ani, ori că piesa este nouă. Unde este timpul? (Eminescu: 2011, II, 209). (h2b) [...] și iată că te pomenești deodată pe scenă c-un tablou viu de viață, publicul râde, actorii se strâmbă și toate astea ca-nainte de ...200 de ani. Atuncea-ți vine-a zice că or publicul și teatrul sunt depărtați cu două sute de ani sau că piesa este nouă. Unde este timpul? (Eminescu: 2011, II, 316). Corelațiile dintre varianta
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
mănăstirii: Că dacă bărbații când se îmbată pricinuiesc scârbă, fără să aducă sminteală, muierile însă aduc fierbințeală și turburare. Că-și lasă trupul îmbrăcat ca și cum ar fi dezbrăcat, iar când văd vreun călugăr trecând se fac unealta Satanei și-și strâmbă ochii, ca și când ar dori împreunare; și așa râd și se întind, ca și când ar fi întru împerechere. Iar unii călugări și frați cască gura pe la mese, uitând cu totul pre sineși și lăsând ochii să privească trupurile muierilor, iar mintea să
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
o facilitate în a multiplica și întrepătrunde mai multe genuri de discurs și mai multe instanțe enunțiative. Marius Daniel Popescu mi-a povestit că, în Elveția, a fost deseori întrebat de ce inserează poeme sau jocuri sonore în romanele sale. Jurnaliștii strîmbau chiar din nas inițial, ca și cum ar fi fost vorba de o lipsă de gust sau de o stîngăcie datorată familiarității sale imperfecte cu obiceiurile spațiului literar francofon. Dar autorul le-a răspuns mereu, cu aerul cel mai firesc din lume
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
și aș fi ajuns la răcoare, ar fi avut cine să mă aștepte. Aici nu m-a așteptat nimeni când m-au închis pentru o găinărie... Acum înțelegeți, domnu^ Victor, de ce vreau să mă răfuiesc cu ticăloșii, pentru că mi-au strâmbat destinul!... Sunase ciudat cuvântul destin în gura fostului locotenent. în el însuși părea să fi rezonat într-un mod aparte, fiindcă a rămas câteva clipe cu gura deschisă, fără să respire, ca și cum realiza încetul cu încetul că rostise o enormitate
Destin by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/8428_a_9753]
-
mulțumit: - îi mănânc fripți, domnu^ Victor! Cei ca dv. se răfuiesc cu universul, cei ca mine cu ticăloși în carne și oase! îi mănânc fripți!... Nu-i lipseau ideile, carnetul era pe sfârșite, îi lipseau doar numele celor care-i "strâmbaseră destinul" - și-a fluturat iar mâinile deasupra capului, indicând un univers apăsător, imposibil de definit altfel decât prin imprecizie. Se pensionaseră și făceau sau nu afaceri, muriseră ajunseseră prea mari și erau de neatins, se acopereau unul pe altul, bâjbâise
Destin by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/8428_a_9753]
-
nu-i strici lucrarea. Lucrarea lui dactăr Nicu & his Skyzoid Band. Cea mai tare formație: rock academic, cu burse și grade și doctorate, cu inaugurări și vizite-n străinătate. E trendy să dai mîna cu primul ministru, apoi să te strîmbi: "Ai vrea tu, ăsta transpiră și e moale în labă!". E trendy să-ți alegi dintre studente o "Lady-love" de un sezon, apoi să te bucuri de mariajele lor reușite. Dactăr Nicu & his Skyzoid Band sînt garanția echilibrului psihic, sînt
Poeme în proză by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/8706_a_10031]
-
portretului ca să-l pipăi, să mă încredințez de-i adevărat ce vedeam cu ochii, nu puteam, fiindcă picioarele-mi erau paralizate; vrând, nevrând, trebuia să șed în pat dinaintea figurii hâde a duducăi Safta, care din ce în ce se strâmba și tremura mai mult, și a cărei ochi stinși se pironea asupra mea". Paralizia corporală este urmată de o sugestivă hipnoză, executată de temuta figură din tablou, iar starea de tensiune se disipează într-un deja familiar anticlimax secund, constituit
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
cu oamenii casei este augmentat ulterior; călătorii descoperă o altă creatură, demnă de fanteziile cinematografice ale unor Tod Browning sau Wes Craven: "un gușat cu traista de carne lucioasă, căscând ochii cârpiți, rânjind dinții galbeni într-un râs grotesc și strâmbându-se tâmp". În sfârșit, cadrul se lărgește suficient cât să permită înregistrarea pe retină a castelului bântuit, descoperit, într-o simultaneitate teatral-gotică, de narator și de lector: "Răspundea exact închipuirii: cu cele două rânduri de ferestre înguste și opace, cu
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
autenticității și distribuită majorității sculptorilor se va construi mistica "poetului nepereche", a geniului național, pentru care există chiar și o cerere de canonizare înaintată Patriarhiei: "E drept că el apare cu trăsăturile modificate de descompunerea incipientă a fibrei, cu falca strâmbată de infecția care i-o umflase în timpul ultimelor sale zile în ospiciu și cu fruntea purtând bandajul septic care o obrintise rana provocată de nebun. Totul atestă o dată mai mult degradarea în care-l adusese mizeria fizică. Masca asta luată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
până când intră în ritm și uită de aparat. Familia Segal, de pildă, când lucra la Marile emoții mici și filmau în școală, lăsau aparatul în clasă și plecau. Reveneau a doua zi. Copiii se uitau la aparat, îl examinau, se strâmbau la el până se plictiseau. E ca atunci când îți pui un dinte: vreo săptămână îl simți acolo, apoi nu mai știi de el. Realizatorii se așezau în bănci, o zi, două, se împrieteneau cu elevii, iar atunci când începeau să filmeze
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
scop momirea tineretului încă indecis în a se înscrie la UTC. De fapt, credem că este impropriu să spunem UTC deoarece viclenii activiști care se plângeau în luna aprilie a aceluiași an că tinerii (în special din mediul rural) cam strâmbă din nas când aud de „comunism” și „comuniști”, au încropit altă făcătură căreia i-au spus Mișcarea Tineretului Progresist în care puteau intra și membri ai altor organizații politice. Bineînțeles că cine nu intra, risca să fie declarat „neprogresist” sau
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Caragiale publică o Cronică fantastică unde evocă Cetatea Tîmpitopole și pagoda "unde se regulează afacerile privitoare la brahmani", mai mare peste toți fiind "Mandarinul Ti-Li mare învățat, care odinioară a fost trimis prin institute cu însărcinarea exclusivă de-a strîmba picioarele chinezilor de mici."; cetatea e Bucureștiul iar mandarinul Titu Maiorescu; cinci ani mai tîrziu, la publicarea primei sale piese în Convorbiri literare, Caragiale încredințează mandarinului dedicația: "D. Titu Maiorescu este cu adînc respect rugat să primească dedicarea acestei încercări
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
se mai află urmă de Caragiale." Din nuvelistică compartiment extrem de rezistent al operei lui Caragiale O făclie de Paște a întîmpinat rezistența nesemnificativă și fără urmări a lui D. Zamfirescu ("...după ce am isprăvit novela de citit, îmi simțeam mușchii obrazului strîmbați de dezgust") iar exercițiul dramatic 100 de ani va fi aruncat în uitare însoțit de o epigramă semnată Rică: "Veacul nostru-i o minune, Caragiale-o dovedește: Un veac timpul mi se pare Piesa pîn' se isprăvește." În prefața la
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]