1,728 matches
-
câinii supuși educației și dresajului. Nu este suficient doar să știi că acest canis familiaris este un animal domesticit și că pe această bază poți face, oricând, ce vrei din cățelul sau câinele tău. Să nu uităm nici un moment că străbunul său - lupul - nu a putut fi niciodată dresat de om, fiindcă nu a cedat la nici un stimul de supunere și nu a trădat În nici o Împrejurare natura sa sălbatică. Prin Împerecherea cu femela câine și-a transmis În totalitate caracterul
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Ne integrăm, cultural vorbind, acolo unde surprindem o posibilitate de valorificare creatoare mai bună, mai fecundă, a unor virtualități proprii. Complexul estic, dimpotrivă, exaltă fenomenul originar (exemplul tipic: tracomania în revista Noi Tracii se afirmă că noi, noi tracii suntem străbunii culturii europene și alte elucubrații), că izolarea și subdezvoltarea sunt, de fapt, calități, fiindcă ne prezervă autenticitatea și originalitatea. În plan politic intervine victimizarea perpetuă (de la cronicărescul în calea tuturor răutăților, până la denunțarea sferelor de influență de la Yalta și Malta
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
specific Moldoveneasca, este o publicație necesară în literatura de specialitate din Moldova și din România. Prin conținutul său, această lucrare a reușit să scoată în evidență ,arta culinara a moldovenilor, mâncărurile tradiționale pe care le am moștenit de la bunii și străbunii noștri. Bucătăria moldoveneasca s-a dezvoltat, odată cu formarea și afirmarea neamului. Deși de a lungul veacurilor a fost influiențată de condițiile economice, geografice, de climă, de gradul de civilizație, de stadiul de dezvoltare a agriculturii, de evoluția obiceiurilor, gusturilor și
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
afirmarea neamului. Deși de a lungul veacurilor a fost influiențată de condițiile economice, geografice, de climă, de gradul de civilizație, de stadiul de dezvoltare a agriculturii, de evoluția obiceiurilor, gusturilor și preferințele lor, bucătăria moldoveneasca, a păstrat tradiția moștenita de la străbuni și a avut capacitatea că în gamă preparatelor moldovenești, să asimileze și rețetele altor popoare. Mâncărurile specifice și tradiționale moldovenești, cunoscute și recunoscute astăzi, prin savoarea și originalitatea lor, sunt realizate în restaurantele noastre, dar și în gopodăriile țărănești, păstrând
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
și istorie ne simțim organic legați. Aici, la această obârșie de izvor, de pârâu, de vale, în contextul unei puternice obști răzășești a satului Dodești, își are obârșia Victor Ion Popa. Nu s-a născut aici, dar rădăcina părinților, a străbunilor, l-a atras de mic, gustând din veselia celor de o vârstă cu el, din înțelepciunea bătrânilor, ca și din farmecul Văii Oanei, acel loc cu vii și livezi, cu crame și unchieși sfătoși, printre care străbunii săi, Alexandrache, posedau
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
rădăcina părinților, a străbunilor, l-a atras de mic, gustând din veselia celor de o vârstă cu el, din înțelepciunea bătrânilor, ca și din farmecul Văii Oanei, acel loc cu vii și livezi, cu crame și unchieși sfătoși, printre care străbunii săi, Alexandrache, posedau via de viță indigenă cu crama și livada de la Huzurache sau Popa din Poiana Florii și de la Pîrlaz. Avea Valea Oanei un farmec deosebit: un relief structural, drumuri întortochiate, cărări și poteci, o vegetație variată în care
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
Folosind selectiv datele biografice, numai în măsura în care fundamentează trepte conceptuale, autoarea își punctează cercetarea cu accente interpretative originale. Cel mai interesant, în planul analizei estetice, este capitolul De la Werther la Faust, în care se urmărește evoluția eroului lui Mickiewicz din poemul Străbunii, de la sentimentalul Gustaw la ingeniosul Konrad, în paralel cu cea de la Werther la Faust, personajele lui Goethe. Scrisă într-un stil alert, partea dedicată lui Mickiewicz evidențiază mai cu seamă contribuția poetului, lăsând în umbră activistul social, publicistul și prozatorul
ZAICIK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290688_a_292017]
-
În același timp Geometria, Astronomia, Chimia și Medicina”. „În adâncul acelei liniști”, răspunde ca un ecou Borges În El aleph, „răgușeau de cântat porumbeii Îndrăgostiți; din vreun patio nevăzut urca susurul fântânii; și ceva din carnea lui Averroes, ai cărui străbuni veneau din deșerturile arabe, simțea recunoștință pentru această curgere continuă a apei”. Acesta a fost contextul În care Averroes a Început să-l citească pe Aristotel și a devenit unul dintre cei mai pricepuți comentatori ai săi din acea vreme
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
niște unități aritmetice perfect separabile, perfect independente” (Taine, 1885). Jean-Jacques Rousseau are totuși grijă să nu abandoneze ă cel puțin În scrierile sale ă referința familială. Pentru aceasta, recurge la alegoria patriotică. Ideea de patrie, referință la vechea țară a străbunilor, Îi permite să pecetluiască uniunea cetățenilor printr-o valoare afectivă la fel de importantă ca și rațiunea. Căci rațiunea nu esteatotputernică: oamenii nu sunt zei! Există și legi ale inimii, principalul resort al autorității. Este așadar esențial ca fiecare să audă vocea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Micu, singurul român din dieta Transilvaniei, ca românii uniți să fie recunoscuți ca ,,a patra națiune politică“ din principat. Răspunsul a fost departe de cel așteptat: ,,Episcopul unit cere niște lucruri pe care nimeni nu le-a cerut vreodată de la străbunii noștri și nu le va putea primi nici de la urmașii lor [...]. Cere ceva ce răstoarnă din temelie drepturile și libertățile avute pînă acum în pace de națiunile patriei [...]. Cere ceva ce clerului și plebei valahe (s.n.) nu i se cuvine
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
nu de puține ori, În tinerețe, când cronici elogioase despre nuvelele și volumele sale umpleau coloane În presa literară, zgârcită, a vremii și când N.B. părea „a se rata” „cu seriozitate și Îndărătnicie”, pentru că am „greșit” trecând Carpații din Ardealul străbunilor mei. Dar e tot atât de adevărat că Ardealul, Clujul În speță, a refuzat să mă publice și apoi... În România, gloriile literare se nasc În provincie și „se fac” la București. Și cum eu visam gloria literară... a trebuit să-mi
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
îndrăgit acele locuri și pe oamenii de acolo. Era ceva cu totul nou pentru mine. Am cunoscut oameni deosebiți, locuri de un pitoresc și farmec nemaiîntâlnit până acum, obiceiuri altfel decât la noi în Moldova, costume românești ce veneau de la străbunii noștri și o primire ce miau făcut gazdele mele și chiar satul întreg, cu totul aparte, ca unui oaspete ! Ce se întâmplase? Băiețelul acela blond , sfios și cu priviri agere, inteligente, scriitorul scrisorii evocatoare de la care am pornit - povestise în
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
a dat-o, cît de darnic zero, s-a impus și el inventat! Silhoasa tunel, i-a revenit zgomotul agățat la fereastră, partea muzicală a lumii cînd a cerut-o Enescu de la Eminescu, în aceeași burtă de mamă botoșană Ilvele străbunilor lui Creangă, paloarea nopții în primul alb de biserică, Lunca Ilvei "Todică Emil" țigle pe acoperișul casei, biblioteca din Alexandria cu numele piromanului, Ilva Mare cît e de mare trenul fetei, salut pe umeri tatii! pe cutare a iertat-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
celor umili a fost, în același timp, și un suveran autoritar, conștient de prerogativele coroanei, fără a-și știrbi atributele de om al păcii. El s-a gîndit mai puțin la extinderea domeniului său, cît la consolidarea, a ceea ce dobîndiseră străbunii săi. Deși învingător al regelui Angliei care atacase Poitou, el semnează, în 1259, cu rivalul său Plantagenet, Tratatul de la Paris. Ludovic IX renunță prin acest tratat la anumite teritorii Limousin, Périgord, Quercy -, în schimb, Henric III recunoaște cuceririle făcute de
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
în 1216. Dar, încă din primul an al domniei sale, pupilul său imperial a arătat că nu se va dedica ușor planurilor pontifului roman. Destinul acestui Hohenstaufen este ciudat și fascinant, căci, născut și crescut în Sicilia, el nu vorbește limba străbunilor săi, dar stăpînește cu ușurință nu numai italiana și latina, ci și greaca, franceza și araba. Fără să ignore Germania, el își concentrează atenția asupra domeniilor peninsulare și, mai ales, asupra moștenirii materne, Sicilia regilor normanzi, răscruce mediteraneană în care
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
și educația militară a tineretului: "educatiunea are se cresca in fiacare alumnu seau invetiacelu si unu aperatoriu alu patriei pentru tempu de nevoia" (Bărnuțiu, 1870, p. 182), dispuși, desigur, să-și verse sângele în numele spiritului național după modelul eroicilor lor străbuni. Prin autohtonismul bărnuțian și odată cu pedagogia sa a națiunii se configurează în discursul didactic românesc din ce în ce mai clar liniile de forță ale naționalismului etnic cu tente xenofobice și exclusiviste. Patriotismul civic este deturnat înspre un naționalism etnic. În paralel, se produce
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ca la 5 milioane de români. [...] Dar în afară de români, în România liberă trăiesc și mulți străini precum jidani, unguri, greci, lipoveni, ruși, bulgari, nemți. Însă România este numai a Românilor și numai ei singuri au drept a o străpâni; pentru că străbunii noștri au vărsat pâraie de sânge spre a o apăra, timp de mai mult de 1700 ani contra multor cumpliți dușmani care vroiau să le-o ia" (Creangă et al., 1875, p. 107 cf. Murgescu, 1999, pp. 161-162). Astfel de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
acordă o mare importanță originii lor, felului în care își imaginează că s-au născut" și că "fiecare națiune a încercat să își descopere o origine cât mai nobilă, închipuindu-și că trăsăturile sale de astăzi derivă din cele ale străbunilor care i-au dat naștere" (Mitu et al., 1999, p. 8). Cadrul de referință în interiorul căruia se discută problematica originii românilor este completat de afirmația că "în fiecare dintre aceste mituri etnogenetice există atât o doză importantă de adevăr științific
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
din veac. Toate acestea să-i fie lui uric, cu tot venitul, lui și copiilor lui, și nepoților lui, și strănepoților și întregului neam, neclintiți niciodată în veci....” Acum, după 90 de ani, nepoții lui Tofan, care îl numesc pe străbun „cel bătrân”, își împart moșia rămasă, unii - Hărțan, Tofan, Anușca și Melo iau ¾ din Pungești și ½ din Poiana Trohan, iar Ilie Gârcinul, cu sora lui Irina, iau ¼ din Pungești, partea de sus și ¼ din Lușcești, cu mori sau locuri de
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
mea dorință e să trăiești. Retrage-te într-o mânăstire. Acolo vei găsi liniștea necesară sufletului și bucata de pâine, care azi nu o mai poți plăti. Am să rog să fiu îngropat lângă ai mei, care mi-au fost străbuni și călăuzitori, acolo la Iancu-Nou ! Voi fi lângă cei cu care am copilărit și am cunoscut viața și durerile și lipsurile. Împrejurările ne-au îndepărtat viața de ei, dar sufletul meu nu-i va uita niciodată. Poate vei gândi că
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
suferise mult, era o fire jovială, extrem de aplecat dialogului cu cei din jur și mai mereu consultat în problemele obștii sătești. Nu avea patima cuvintelor grele și obositoare, nu jignea, nu înjura și avea în sânge și în spirit ceea ce străbunii noștri îi picuraseră în toate cotloanele sufletului său prin har divin, fierbânțeala jocului, patima dansului. Era cel mai bun, iar la 65 de ani fusese invitat la un festival regional de dansuri și tradiții etnice, desfășurat la Galați, unde obținuse
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
și amintirea lui îmi frânge aripile și parcă îmi doboară așteptările, dacă mai pot ele exista astăzi, sau cel puțin nu cele la care aspirăm. Ceilalți ne-am risipit în toate colțurile, parcă pretutindeni și nicăieri, așa cum își construiseră lumea străbunii noștri; eram peste tot și parcă niciunde, dar viața ne-a oferit fiecăruia matca necesară, pentru a sădi aspirații sănătoase, de bun simț, și ne-a recompensat cu așteptări viabile. Oriunde voi merge, orice voi întreprinde, am credința în bunul
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
matca necesară, pentru a sădi aspirații sănătoase, de bun simț, și ne-a recompensat cu așteptări viabile. Oriunde voi merge, orice voi întreprinde, am credința în bunul Dumnezeu că undeva acolo sus, între pulberi de stele sunt sufletele și energiile străbunilor noștri, care veghează atent pașii noștri, datoria fiecăruia fiind după spusele bunicului de a-și trăi viața în credință, iubire și demnitate. Bunicul a știut s-o facă, la fel și bunica, mintea și sufletul meu de copil identificând adesea
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
lovituri de harapnic, umilință și ocupație, fiind nedreptățită, batjocorită și silită a-și plăti libertatea cu sânge și biruri împovărătoare. Nimeni însă, până în anul 1812, nu a încercat să-i fure și ființa națională, cu tot cu datini și obiceiurile cele din străbuni, căci aruncată fiind la margine de lume civilizată și hărțuită de furtunile dezlănțuite din cele patru zări, a avut veșnic străjuirea relicvelor și criptelor străbune. Hoardele care au năvălit pe acest pământ românesc, descendenți ai nomazilor din secolul al VI
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
civilizația noastră străbună și de cea europeană în general, au atentat și mai atentează încă, fără rușine, la tot ceea ce poate avea un popor mai scump pe lume, trecutul și viitorul. Pe vremea nesfârșitelor năvăliri sălbatice din miazănoapte și răsărit, străbunii noștri au apărat pământul acesta cuprins între Ceremuș, Nistru și Mare, prin luptă, necontenite jertfe și mari sacrificii, căci era moștenirea lor din tară-n fiu. Dragoș Vodă și mai apoi Bogdan Întâiul, cel plecat din Maramureș, pun temelia Țării
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]