2,376 matches
-
jocuri de învățare, de cooperare, distractive, nu de concentrare, metodele interactive, învață copiii să rezolve probleme cu care se confruntă, să ia decizii în grup și să aplaneze conflictele. Activitatea de grup este stimulativă, generând un comportament contagios, și o strădanie competitivă. Copiii învață să lucreze împreună, își unesc forțele pentru a reuși să realizeze sarcina primită sau pentru a rezolva o problemă cu care se confruntă. Interrelațiile dintre membrii grupului, emulația , sporește interesul pentru o temă sau o sarcină dată
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
din 1972. Volumului "Eminescu, structura somato-psihică" (Cuvânt înainte de Constantin Ciopraga, Editura Eminescu), îi va urma, la distanță de 27 de ani, cartea la care ne vom referi: Eminescu Vis animi (Editura Eminescu, 1999, 332 pagini). O a treia parte a strădaniei autorului își așteaptă contextul prielnic editării (postume, din nefericire), la aceeași editură. Așa cum sugerează și titlul, Eminescu Vis animi, este o interpretare a personalității poetului în cheia puterii sufletului, a spiritului deci. Ne sunt propuse, în afara capitolului de "Preliminarii", șase
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
de concepția arheologizantă a unui Torouțiu, aplicându-și grila sa estetică prin excelență. Refuză cronologia formală, susținând criteriul tematic de antologare, ca și cum și-ar construi propriul volum Eminescu, perfect îndrituit, zicem noi. Perpessicius ridică un adevărat monument, prin eroica sa strădanie multidecenală, mai ales postumelor eminesciene. Aproape cinci volume de texte descifrate în premieră sau cu soluții definitive pledează pentru geniul său de editor, ce s-a delimitat totuși, dar cu eleganță, de C. Botez, I. Scurtu și chiar de G.
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
reala forță exegetică în lămuririle și comentariile de la sfârșitul fiecărui text (foarte utile cititorului italofon). Un portret didactic al poetului făcut de Romeo Magherescu, ce ignoră de fapt, în ciuda titlului Un act de devotament și talent, chiar obiectul comentariului său: strădania ieșită din comun a traducătoarei Marianei Câmpean. În plus, R. M., avansând obsoleta și comoda teorie a intraductibilității poeziei, și în speță a poeziei eminesciene, se preface că nu are cunoștință de traducerea a zeci de poeme, apărute la București
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
câteva ingrediente reperabile în romanele gotice de la Arthur Schnitzler și Tolkien la Tournier. Visul romantic, așadar, în ce are el mai ocult, senzațional și tenebros, continuă să însuflețească imaginarul și creativitatea unor mari scenarii epice de azi. Mariana Câmpean, prin strădania sa aproape anonimă de traducere a textelor eminesciene, de o dificultate incredibilă, aduce un omagiu profesionist limbii române, al cărei împătimit faur a fost Eminescu, și totodată face un serviciu excepțional literaților și cititorilor italofoni avizați, oferindu-le pars pro
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
și cultural ar putea permite o receptare deformată. Trăsăturile criticii lovinesciene: "adaptarea permanentă la spiritul și gustul evoluat al timpului, caracterul perfect unitar al unei opere mai puțin lipsite de contradicții decât s-ar părea și, în sfârșit, permanenta, obsesiva strădanie a autorului de a se defini pe sine prin critica sa" (I. Negoițescu). Etapele activității critice: 1. "relativism estetic naiv" (Pași pe nisip); 2. "dialogul între persoane imaginare" (în Convorbiri literare, sub influența lui Anatole France); "revizuirile" (în revista Flacăra
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
timpul, pe măsură ce învață pudoarea, copilul învață de la părinții săi și frica. Ceea ce Freud denumea „complex de castrare“ ar putea fi de fapt o aso ciere între pudoarea și frica pe care viitorul adult pudic le primește intens de la părinți. Pe lângă strădania acestora de a exclude din preocupările copilului zona genitală, ei îl mai învață și să fie generos, să muncească, să respecte regulile, ceea ce face ca fosta campanie de autocunoaștere genitală să se întrerupă. Așa se explică de ce, peste ani, orice
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
lui arte. Conștiința artistică a lui Caragiale este una dintre cele mai scrupuloase pe care le putem semnala în literatura română. El scrie cu ironie în notița explicativă a bucății Noaptea învierii (Opere, III): „Toate artele cer de la om o strădanie mai mult sau mai puțin îndelungă. Muzica, pictura, scultura, arhitectura, teatrul, până și călăria, trebuiesc învățate încet-încet, ani întregi. Cu cât le învață omul și le pătrunde, cu atât descoperă că îi mai rămâne încă mult de știut; așa, s-
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
ele vin să se completeze, în sensul de a obține excelență în domeniul cercetării, inovării. Friedrich Hayek consideră că în niciun caz competiția nu este opusă cooperării "a o considera opusă cooperării sau organizării ar demonstra necunoașterea naturii acestei competiții. Strădania de a obține anumite rezultate prin cooperare și organizare este o componentă a competiției, la fel ca și efortul individual. Relațiile de grup își dovedesc eficiența în competiția între grupuri organizate în moduri diferite. Diferența relevantă nu este aceea între
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
prin părinții săi și prin toate generațiile de țărani români care s-au sedimentat la temelia ființei sale și din adâncurile cărora s-au ivit, o dată cu harul de a le zugrăvi, cuminte și frumos, chipurile și meleagurile, năzuințele și aleanurile, strădaniile și împlinirile, roadele muncii lor și ale pământului străbun. Prin asemenea relații cu viața, cu uimitoarele frumuseți ale naturii și cu oamenii care trăiesc într-o comuniune milenară cu ele, Mihai Cămăruț se înscrie în marea familie spirituală patronată de
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
jocuri de învățare, de cooperare, distractive, nu de concentrare, metodele interactive, învață copiii să rezolve probleme cu care se confruntă, să ia decizii în grup și să aplaneze conflictele. Activitatea de grup este stimulativă, generând un comportament contagios, și o strădanie competitivă. Copiii învață să lucreze împreună, își unesc forțele pentru a reuși să realizeze sarcina primită sau pentru a rezolva o problemă cu care se confruntă. Interrelațiile dintre membrii grupului, emulația , sporește interesul pentru o temă sau o sarcină dată
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
sovietică din Afganistan și instaurarea stării de asediu în Polonia. Aceste poziții eurocomuniste nu-i permit totuși să obțină rezultate electorale mai bune. În 1983, el întrunește 11.598 de voturi pentru cei 35 de candidați ai săi. O îndelungată strădanie depune conducerea conservatorilor pro-sovietici privind controlul cotidianului partidului, "Morning Star", a cărui redacție se află în mîna apărătorilor ortodoxiei marxist-leniniste. Numeroase expulzări sancționează formarea grupărilor pro-sovietice chiar în interiorul partidului. CPGB înregistrează de asemenea și un declin al pozițiilor sale sindicale
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
Vasile le-a scris celor din Tars următoarele: „Pentru că nedreptatea s-a înmulțit pe urma răcirii dragostei (Matei 24, 12) în cei mai mulți, mă gândesc că acei care slujesc Domnului cu toata adeveritatea și sinceritatea să aibă drept singurul scop al strădaniei lor aducerea la unitate a Bisericilor care s-au dezbinat între ele în atâtea părți și în atâtea feluri (Evr., 1, 1)”{\cîte 30}. De aici vedem ce scumpe îi erau Sfanțului Vasile unitatea și pacea în Biserică lui Hristos
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
un român, însă niciodată până acolo ca să coabitez la sporirea romanomaniei, adică mania de a ne numii Romani, o patimă care domnește astăzi mai ales în Transilvania și la unii scriitori din Valahia”. Chiar din aceste exemple numai, rezultă limpede strădania lui Kogălniceanu de a respecta adevărul în expunerea istorică, strădanie care s-a manifestat și cu alte prilejuri, inclusiv prin critica adusă unor exagerări în legătură cu alte probleme., determinate îndeosebi de aceea ce s-ar numi mai târziu „ anacronismul psihologic”. Firește
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
romanomaniei, adică mania de a ne numii Romani, o patimă care domnește astăzi mai ales în Transilvania și la unii scriitori din Valahia”. Chiar din aceste exemple numai, rezultă limpede strădania lui Kogălniceanu de a respecta adevărul în expunerea istorică, strădanie care s-a manifestat și cu alte prilejuri, inclusiv prin critica adusă unor exagerări în legătură cu alte probleme., determinate îndeosebi de aceea ce s-ar numi mai târziu „ anacronismul psihologic”. Firește, afirmată în mod expres, strădania sa de a scrie o
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
respecta adevărul în expunerea istorică, strădanie care s-a manifestat și cu alte prilejuri, inclusiv prin critica adusă unor exagerări în legătură cu alte probleme., determinate îndeosebi de aceea ce s-ar numi mai târziu „ anacronismul psihologic”. Firește, afirmată în mod expres, strădania sa de a scrie o istorie nepărtinitoare, obiectivă, nu putea ajunge la o completă materializare; cărturarul a fost strâns legat de realitățile epocii sale, chiar dacă le-a înțeles într-o manieră mai aparte, pe când opera sa istorică trebuia în mod
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
istoric, îl constituie nu numai o recunoaștere a rolului său de mare și pilduitor patriot, asemeni rolului celorlalți diplomați patrioți ai vremii, dar și o conturare mai completă și mai amănunțită a ideilor diplomatice românești de la sfârșitul secolului trecut. Prin strădaniile acelorași persoane care au inițiat și finalizat reformele Unirii, actul Independenței, avea să-și dobândească în conștiința Europei, o recunoaștere care certifica caracterul legic, obiectiv, deplina legimitate a aspirațiilor noastre de independență și de suveranitate națională. Mihail Kogălniceanu a fost
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
și diplomat Mihail Kogălniceanu, în contextul atât de complex al acestui moment istoric, și a celorlalți diplomați patrioți ai vremii, apoi prezintă și o conturare mai completă și mai amănunțită a ideilor școlii diplomatice românești de la sfârșitul secolului trecut. Prin strădaniile acelorași persoane care au inițiat și finalizat reformele Unirii, actul independenței, avea să-și dobândească în conștiința Europei o recunoaștere care certifica caracterul logic, obiectiv, deplina legitimitate a aspirațiilor noastre de independență și suveranitate națională. Unirea este absolut necesară, arăta
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
pe care ți le descoperă Dumnezeu nu te fac vrednic?>> Acestea mă judecă. Pentru că ele sunt ale harului lui Dumnezeu. Nu-i nimic al meu. Dumnezeu mi-a dat multe harisme, dar eu nu am răspuns, m-am dovedit nevrednic. Strădania, însă, n-am părăsit-o. Poate că Dumnezeu o să-mi dea ajutorul Lui, ca să mă dăruiesc iubirii Sale. Pentru aceasta nu mă rog ca să mă facă Dumnezeu bine. Mă rog să mă facă mai bun. Sunt încredințat că Dumnezeu știe
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
pe care ți le descoperă Dumnezeu nu te fac vrednic?>> Acestea mă judecă. Pentru că ele sunt ale harului lui Dumnezeu. Nu-i nimic al meu. Dumnezeu mi-a dat multe harisme, dar eu nu am răspuns, m-am dovedit nevrednic. Strădania, însă, n-am părăsit-o. Poate că Dumnezeu o să-mi dea ajutorul Lui, ca să mă dăruiesc iubirii Sale. Pentru aceasta nu mă rog ca să mă facă Dumnezeu bine. Mă rog să mă facă mai bun. Sunt încredințat că Dumnezeu știe
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
urmărit în toate aspectele sale. În făurirea lui, un rol important l-a avut elita intelectuală a societății românești de la sfârșitul secolului al XIX lea și începutul secolului XX. Din cadrul elitei intelectuale românești au făcut parte nenumărate și remarcabile personalități. Strădaniile acestei elite erau de a crea un stat național care să-i cuprindă pe toți românii, să-i înzestreze cu instituții politice viabile și cu o economie și o structură socială moderne. Dezideratele de libertate și unitate națională constituiau crezul
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Alexandru Lapedatu în cadrul PNL reflectată în presă (1922-1936), dosar V, f. 18. 20 educarea românilor în spiritul respectării valorilor naționale ale trecutului. Pentru Alexandru Lapedatu monumentele istorice au fost un subiect predilect de studiu în perioada anilor 1904 1916. Această strădanie a sa asupra protejării, restaurării și conservării zestrei monumentale este pusă pe seama concepției sale de a informa și educa românii în spiritul cunoașterii valorii și rostului monumentelor istorice, singurele dovezi ale trecutului și totodată ale continuității lor. Concepția sa are
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
ceea ce se discutase. Lapedatu considera crearea Facultății de Teologie ca fiind o necesitate: ,,Organizațiunea unitară a învățământului cerea și o organizațiune unitară pentru pregătirea și formarea clerului său pentru a avea o bună organizare și educație, aceleași norme de dezvoltare”. Strădania lui a căpătat un răspuns pozitiv, ministrul Lapedatu urând noului institut, într-o manieră metaforică: ,,Să se orienteze, totdeauna, cu fața spre soare, spre soarele culturii românești ce răsare și apune aici, în capitala țării, la București”42. Pentru activitatea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
și după încheierea mandatului său ministerial în noiembrie 1937. A reușit să îmbine armonios în continuare, raporturile dintre cultură și politică. Liantul care unea acțiunile sale politice și culturale îl constituia credința în dreptatea idealurilor pe care le urmărea și strădania de a insufla respect și mândrie pentru faptele românilor. În plan cultural, Lapedatu a desfășurat o activitate lăudabilă în acești ani în slujba dezvoltării științei și culturii române(Fig.6, Fig.7), în cadrul Academiei Române, ca secretar general al acestei instituții
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
flacără" l-ar atinge. Soția sa Paola îl convinge să se retragă în casa de la țară (aflată în localitatea Solara, Monferrato) unde crescuse, sperând că acele locuri și prezențe care i-au fost dragi, îi vor fi de ajutor în strădania lui de a-și recăpăta viața pierdută. Zis și făcut. Yambo tresaltă în fața peisajului păduros și a podgoriilor (evocate de concitadinul său Eco cu o mare eficiență expresivă), deși va fi atras mai cu seamă de podul casei, imens și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]