91,990 matches
-
de concert, normalitate pe care unele instituții ajung a o mimă destul de bine. Și dacă de la nivelul zis "de sus" pogoară neputința, la nivelele "de jos" se apelează la bunăvoință, la înțelegere în relația cu partenerii din țară și din străinătate. Sunt situații în care se poate ajunge la limita riscului unor compromisuri lezante ce grevează asupra calității actului muzical. Sunt situații ce intervin prioritar în cazul rulajului "la schimb", atunci când în vederea unui mai mult sau mai puțin important turneu în
...mimând normalitatea vietii de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17868_a_19193]
-
Sunt situații în care se poate ajunge la limita riscului unor compromisuri lezante ce grevează asupra calității actului muzical. Sunt situații ce intervin prioritar în cazul rulajului "la schimb", atunci când în vederea unui mai mult sau mai puțin important turneu în străinătate, este acceptat, în interior, un solist sau un dirijor mediocru. Căci, știut este faptul, ansamblurile noastre - cele orchestrale, cele corale - se vând în străinătate sub nivelul pieței vest-europene sau a celei nord-americane. Din acest complex de condiționări decurg acele situații
...mimând normalitatea vietii de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17868_a_19193]
-
în cazul rulajului "la schimb", atunci când în vederea unui mai mult sau mai puțin important turneu în străinătate, este acceptat, în interior, un solist sau un dirijor mediocru. Căci, știut este faptul, ansamblurile noastre - cele orchestrale, cele corale - se vând în străinătate sub nivelul pieței vest-europene sau a celei nord-americane. Din acest complex de condiționări decurg acele situații penibile precum cele întâlnite în actuala stagiune când, la Ateneul Român, spre exemplu, au putut fi programați dirijori proveniți din Elveția și din Statele Unite
...mimând normalitatea vietii de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17868_a_19193]
-
nici un fel de organziatie. Am încercat să aflu care sînt cele ale securității. Mai simplu de depistat erau ziarele securității. Tonul îl dădea o revistă din țară, "Glasul Patriei", care pe urmă s-a numit "Tribuna României". Circulă numai în străinătate. Era minciună, otravă poleita pentru Vest... Au fost chiar și întîmplări pline de haz. La o Poștă a Redacției, a apărut o poezie a nu-stiu-cui, a unui refugiat, care ne anunțase că în acrostih scria "Jos Ceaușescu" sau "Ceaușescu criminal
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
să aflu ceva ce știam. Nimic. Nici un cuvînt despre cel care, ani și ani, sub zîmbetul flasc-onctuos, stătea pitit cenzorul mai perspicace decît Popescu-Dumnezeu. În schimb, poetul - se arătă în curriculum - fost și demnitar, de ce nu? pe la ambasadele ceaussite din străinătate, e acum nasul unei fundații, vai, religioase, e îngerașul care adăpostește în sediul propriei fundații - locuința în același timp - o grea colecție de artă.Adunată cu japca, se-ntelege. Asta o fi, oare, societatea de mijloc a unei Românii care
Prin Bucuresti by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17871_a_19196]
-
le produce. Să o deslușim puțin. Val Gheorghiu știe să fie ceea ce se cheamă o prezență; la intervale bine gîndite și cu o pregătire minuțioasa face o expozitie la Iași și, obligatoriu, la București, daca nu e invitat undeva, în străinătate, între timp, între două cicluri de pictor scoate o carte de proza, pentru că publicistica, în gazete ieșene sau din București (cu predilecție, "Monitorul" și "România literară"), să le dea amîndurora - pictor și scriitor - suportul logistic, acea continuitate a prezentei publice
Secretul lui Val Gheorghiu by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17907_a_19232]
-
s-au părut antologice și geniale. În mod cert, literatura noastră a câștigat de pe urma pactului. Starea morală a celui care semnase poate fi ghicita din aceea că, la un moment dat, părăsind întreaga agoniseală a unei vieți, a fugit în străinătate. Drept care Securitatea a încasat ultimele dividente ale contractului. Un al treilea capitel din care se înoadă firul Ariadnei: din ce motive notele sale informative erau așa de lungi și cu atâta cerbicie scrise? Cu un soi de pofta a defăimării
Firul cu multe noduri al Ariadnei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17905_a_19230]
-
prevalat în mintea parlamentarilor când au introdus pe lista intangibilor și diplomații: ticăloșia și perversiunea, ori inconștiență și prostia? Nu m-ar mira că toate patru laolaltă. Efectul instantaneu al acestei legi va fi dezastruos. Ce semnal mai clar dăm străinătății decât că România continuă să-și burdușească ambasadele cu securiști, iar spoiala de deschidere mimata la nivel politic e puternic subminată în practică activității diplomatice curente de o filozofie confrontatională? Principalii perdanți ai prevederilor de acest tip sunt diplomații înșiși
Bumerangul de catifea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17886_a_19211]
-
ținem în fruntea Ministerului de Externe pe dl Andrei Pleșu, care a demarat o puternică acțiune de curățare a instituției de strigoii Securității, dacă încercăm să-l mânjim, pe el și colaboratorii săi, cu materia urât mirositoare a fricii de străinătate, a mentalității mereu asediata de fantasmele naționalismului, xenofobiei și miturilor salvationiste? În mod clar, promotorii acestui demers provin din rândurile păturii de profitori conștienți că tocmai diplomația, serviciile secrete și politica au rămas ultimele bastioane ale ciumei comuniste, în apele
Bumerangul de catifea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17886_a_19211]
-
se știe, în anul 1940. Dl Pericle Martinescu stăruie, apoi, asupra ideii, și ea știută, că încă în țară fiind, s-a împărțit, cu același profesionalism, între știință (filosofia religiilor) și literatură. De adăugat ar fi aici faptul că în străinătate, unde s-a stabilit în 1945, ca azilant politic, a suferit enorm că nu poate reedita performanța din anii treizeci din țară, cărțile sale beletristice neîntrunind sufragiile. Ba chiar romanul Noaptea de Sînziene fiind, estetic vorbind, un eșec notabil, deși
Filigranul amintirii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17177_a_18502]
-
întrețină pe Mihai la studii superioare, iar poetul a notat despre tatăl său: "...oarecare nobleță de inimă, nu i-am putut niciodată disputa, și el a voit să-mi dea pentru abnegațiunea mea o satisfacere în înțelesul splendid, trimițîndu-mă în străinătate pentru cîțiva ani." Lui Șerban, Mihai i-a rămas recunoscător. " Mai în urmă, - scria I.L. Caragiale - l-am întîlnit tot aici /în București/ pe Eminescu, cu un frate al lui, ofițer . Plecau amîndoi în străinătate - el la Viena, celălalt la
Un traseu al lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/17179_a_18504]
-
în înțelesul splendid, trimițîndu-mă în străinătate pentru cîțiva ani." Lui Șerban, Mihai i-a rămas recunoscător. " Mai în urmă, - scria I.L. Caragiale - l-am întîlnit tot aici /în București/ pe Eminescu, cu un frate al lui, ofițer . Plecau amîndoi în străinătate - el la Viena, celălalt la Berlin. Militarul era frate mai mare: tot așa de frumos, de blînd și de ciudat - o izbitoare asemănare în toate...". Cu afirmația lui I.L.Caragiale este de acord și G. Călinescu (Viața lui Mihai Eminescu
Un traseu al lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/17179_a_18504]
-
literaturii și artei sau chiar o istorie a poporului român fără acele imixtiuni politice grosolane, de care am avut și încă avem parte și care contribuie direct și esențial la rămânerea, sine die, a României în afara sferei de interes din partea străinătății. Orice om de bună credință trebuie să recunoască că, deși sub alte raporturi, perioada de până la 1989 era restrictivă, sub aspectul participării României și a românilor la dialogul cultural european și internațional, noi, românii, întotdeauna cunoscuți pentru apetitul lor pentru
Drama poloneză. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_224]
-
stil aristocratic reacționează un personaj care nu este un aristocrat propriu-zis când află, găsindu-se la Paris, că în România a venit la putere un partid extremist. Personajul se numește Julius, este scriitor și apare în povestirea intitulată Sosirea din străinătate. în loc să se pună la adăpost, rămânând în Franța, el hotărăște să se repatrieze: " Traversase râul de frontieră cu fruntea lipită de geam, zâmbind. Cu ochii pierduți în undele cenușii, mocirloase. Copleșit de îngrijorare, un timp, dar calm, aproape nepăsător, mai
DUPĂ DOUĂZECI DE ANI... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17225_a_18550]
-
e că averea lui Ceaușescu depusă peste graniță nu numai că există, dar și că ea se cifrează la sume uriașe. Potrivit ziarului NAȚIONAL, noua putere nu ar vrea să ia în seamă existența acestei averi depuse prin bănci din străinătate. Un alt scenariu, senzațional și acesta, e că o victorie a stîngii în România ar putea da loc apariției unui fir scurt între Moscova și București, fir scurt la care se lucrează încă de pe acum. Paradoxal, dar de această dată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17237_a_18562]
-
în șapte ani de spoliere bestială a țării, ei au urmărit cu cinism cum o mână de amatori încercau să desfacă ițele încurcate de profesioniștii diversiunii comunisto-securiste. Știind la perfecție ce țară în ruină lăsaseră, ce imagine deplorabilă aveam în străinătate, cât de mărunte erau șansele de redresare, oamenii lui Ion Iliescu erau conștienți că timpul se scurge în favoarea lor. Posedând în coaliție niște desăvârșiți cai troieni - cu voie sau fără voie, asta au făcut oamenii lui Petre Roman: au lucrat
Ordalii asortate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17240_a_18565]
-
Dezbaterea unor probleme ce nu-și vor pierde actualitatea, precum distanța dintre eu și ceilalți, insurmontabilă sau - în ce măsură? - negociabilă, cu ajutorul unor evenimente ancorate într-un cotidian bine delimitat (rata ridicată de sinucidere a soldaților în termen, furtul de ajutoare din străinătate sau accentul abuziv pus de media occidentale, în goana după senzațional, pe handicap și sărăcie) poate convinge sau irita cu aceeași forță. Această prezentare ar fi putut la fel de bine să poarte titlul Înapoi la Lovinescu sau despre mutația valorilor estetice
Despre actualitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17245_a_18570]
-
catastrofale nu se putea spune că se abătuse peste noi, cum ar fi azi în Coreea de nord, sau în Uganda... O duceam și-așa rău, încît să te mai și vaieți ce prost trăiești, era neplăcut, mai ales în străinătate, în special în lumea anglo-saxonă, al cărui principiu de bază, moral, e să nu-ți vorbești de rău locul de unde provii, orișice ar fi fost... Astfel încît, în momentul în care sora amfitrionului, a profesorului pe care îl îngrijea cu
Alt parti, de 150 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17253_a_18578]
-
personal s-a estompat, aproape de granița cu fericirea, infernul secolului XX se apropie însă, la sfârșitul deceniului 4, de apogeu. Soțul Lisei, un bariton rus de notorietate, este ridicat de poliția politică pentru "vina" de a fi întreprins turnee în străinătate. Arestarea sa poate fi bănuită, pe un alt temei, și ca secvență a persecuțiilor etnice: cei doi soți au o origine evreiască. O dată cu ocuparea Kievului de către trupele germane, locuitorii orașului răsuflă întrucâtva ușurați. Dar deznodământul ocupației naziste este tragic: un
Coborârea în iad by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17280_a_18605]
-
fizionomia Principatelor Române în secolul al XIX-lea, pentru că al IV-lea capitol despre primul război mondial și consecințele sale se integrează, de fapt, în substanța temei sale anunțată în titlu. Aceste capitole au rostul de a familiariza cititorul din străinătate cu istoria fenomenului românesc, din nervurile căreia avea să se nască, mai tîrziu, în 1927, mișcarea legionară. Căutînd precursorii acestei funeste mișcări politice, autorul relevă că Legiunea se revendica de la ideologia naționalistă a lui Eminescu, A.C. Cuza, A.C. Popovici, doctrina
Cea mai bună exegeză a legionarismului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17282_a_18607]
-
Naum căruia Geo Vasile îi consacră un studiu cu va urma, intitulat Poezia reciclării hazardului (în paranteză fie spus, marele nostru poet, care va împlini la vară 85 de ani, singurul contemporan cu valoare universală recunoscută, e mai prețuit în străinătate decît acasă. Cîndva ne va fi rușine de asta.). Numele lui Ștefan Agopian e prezent în mai multe articole din sumar și deasupra unui interviu - toate demonstrînd aprecierea specială și binemeritată de care se bucură originalul prozator în redacția revistei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17289_a_18614]
-
al revistei România literară". Dar, cum spuneam, inițiativa d-lui Reichmann nu este solitară, se înscrie într-un proces. Ne amintim articolele d-lor Michael Shafir, Radu Ioanid, Norman Manea, ale d-nei Alexandra Laignel-Lavastine, și ale altora, apărute atât în străinătate cât și în țară, toate, dincolo de nuanțe, de stiluri personale, întâlnindu-se în punctul comun al convingerii că există un "antisemitism latent" al intelectualilor români, de unde și ezitările acestor intelectuali de a-și asuma vinovățiile, răspunderile istorice pentru ce au
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
căruia să se pună. Refuzat de ceilalți, o face singur. Dar cînd ajunge șef de cabinet al omului său politic ajuns ministru (pare a fi Take Ionescu), se arată scîrbit de politică, încercînd să-și ajute prietenii cu burse în străinătate și alte avantaje folositoare. Doru al nostru, însă, vizitîndu-l la minister și purtînd o lungă convorbire, nu acceptă nimic, trăind după pofta inimii sale și a destinului său. Important e faptul că, repede, peste visările politice idealiste de odinioară s-
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
să discrediteze valorile culturale românești. Cum ceea ce a părut inițial a fi o nefericită polemică, prost dusă, prost plasată și prost orientată, s-a amplificat și a luat forma unui veritabil război civil intelectual, purtat deopotrivă în România și în străinătate, cu incontrolabilă dinamică autonomă și supralicitări înlănțuite într-o delirantă spirală a excesului, tabloul de ansamblu nu înfățișează nici învinși, nici învingători, ci doar victime, ruine, dezastre. Etichete in Două observații sînt de făcut aici. Prima, că în ciuda proporțiilor și
Fără ieșire?! by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17314_a_18639]
-
Handoca, editorul său, căruia i-a revenit - cu acordul ilustrului autor - arhiva familiei și, apoi, s-a zbătut să colecteze de la diverși corespondența lui Eliade. Sigur că n-a izbutit să o colecteze pe toată (mă gîndesc la personalitățile din străinătate din lumea științifică și încă alții, chiar români). Dar, și așa, darul e de neprețuit (a adunat, totuși, cum mărturisește autorul, 2000 de scrisori ale lui Eliade) și niciodată nu-i vom putea mulțumi îndeajuns acestui aproape neștiut profesor secundar
Din epistolarul Mircea Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17317_a_18642]