40,154 matches
-
așa cum rezultă ea din analizele propuse prin acest studiu, și harta tipurilor de sociabilitate în mediul rural poate fi notată o puternică suprapunere (Sandu, 2003, pp. 239-240). • Tipologia culturală avansată în legătură cu experiența de migrație a satelor pune accent pe rolul „străinului” în dinamica socioculturală rurală. Tipul cultural de comunitate pare să fie structurat prin raportare la tipul social al străinului în varianta apropiată de cea schițată de Simmel (1971, pp. 143-149). Este vorba de „străin” ca actor social diferit fie prin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
notată o puternică suprapunere (Sandu, 2003, pp. 239-240). • Tipologia culturală avansată în legătură cu experiența de migrație a satelor pune accent pe rolul „străinului” în dinamica socioculturală rurală. Tipul cultural de comunitate pare să fie structurat prin raportare la tipul social al străinului în varianta apropiată de cea schițată de Simmel (1971, pp. 143-149). Este vorba de „străin” ca actor social diferit fie prin opțiune de credință (altă religie), fie prin experiență rezidențială (imigrant), fie prin istorie și apartenență etnică (altă etnie). Cele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de cea schițată de Simmel (1971, pp. 143-149). Este vorba de „străin” ca actor social diferit fie prin opțiune de credință (altă religie), fie prin experiență rezidențială (imigrant), fie prin istorie și apartenență etnică (altă etnie). Cele trei tipuri de străin dau trei tipuriculturale de sate. Lor li se opun satele definite prin absența străinului, „închise” prin tradiție și sărăcie sau prin izolare. Satul așa-zis modern nu este definit nici prin prezența, nici prin absența străinului, ci prin potențialul ridicat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
social diferit fie prin opțiune de credință (altă religie), fie prin experiență rezidențială (imigrant), fie prin istorie și apartenență etnică (altă etnie). Cele trei tipuri de străin dau trei tipuriculturale de sate. Lor li se opun satele definite prin absența străinului, „închise” prin tradiție și sărăcie sau prin izolare. Satul așa-zis modern nu este definit nici prin prezența, nici prin absența străinului, ci prin potențialul ridicat de comunicare cu lumi diferite, potențial dat în esență de educație. • Deși datele disponibile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Cele trei tipuri de străin dau trei tipuriculturale de sate. Lor li se opun satele definite prin absența străinului, „închise” prin tradiție și sărăcie sau prin izolare. Satul așa-zis modern nu este definit nici prin prezența, nici prin absența străinului, ci prin potențialul ridicat de comunicare cu lumi diferite, potențial dat în esență de educație. • Deși datele disponibile sunt de tip sincronic, măsurate la un moment dat, ele sugerează o ipoteză interpretativă asupra valurilor de emigrare temporară din mediul rural
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
asta din prima clipă. Restul comunității românești este ca un cuib de viespi. Toți îi bârfesc pe ceilalți, toți se victimizează. Deschid acest subiect cu Jozsi, care alege mâncarea și îmi recomandă și mie. Viața e grea, mai ales printre străini", îmi spune zâmbind îngăduitor". Înseamnă că ești un om norocos", îi spun închinând paharul. "I am, yes, sunt un norocos". O spune cu o ușoară tristețe. Cei de la masă vorbesc toți deodată, mănâncă, beau și bârfesc. O femeie îl înalță
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
voi ajunge acasă, mă voi târî în baie, voi voma acolo greața lumii, mă voi scurge pe lângă pereți, apoi voi sta în capul mesei ca Iisus Cristos, mă voi uita la bărbatul de lângă mine și mă voi întreba cine e străinul acesta, e tatăl copiilor mei, mestec mâncarea de parcă aș mesteca un deal de argilă, am să mă duc în satul acela și am să stau cu burta la soare, zece zile în șir, cât o dura secerișul, am să le
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
tren îi sfredelește creierul, își trage perna peste cap, nu mai vrea să audă nimic, dar vocea din interiorul ei e din ce în ce mai insistentă, "nu-ți aduci aminte cum te-a tratat ultima oară, v-ați întâlnit în oraș ca doi străini, v-ați plimbat pe străzi în timp ce el îți spunea povești cu roș cocoș, tu ardeai de dorințe, te-a băgat într-o cofetărie, ți-a cumpărat o înghețată și a căscat îndelung până ai terminat de mâncat, îți venea să
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
de oră l-a văzut pe cel mic, doar după ce a plecat Alex l-a văzut pe cel mic, arăta ca o umbră dar se ținea mândru, ea îi punea întrebări și el continua să tacă, au stat ca doi străini unul în fața celuilalt, se priveau prin sticla groasă, copilul ei infractor și încă traficant de droguri, asta nu intra nicicum în capul ei, dar el susținea sus și tare că ba da, este un traficant de droguri, că de fapt
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
era atât de flămândă, îi era atât de dor, se uita la el cum se agită, a făcut patul, i-a arătat baia, i-a dat explicații amănunțite, Zinzin nu-l mai auzea, se uita la el ca la un străin, "unde este iubitul meu, unde este, acesta este un surogat, un om care se străduie să fie gazdă bună, nu am nevoie de așa ceva, am nevoie de dragostea lui, nu de bunătatea lui", a închis ochii și a țipat la
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
de puține lucruri știa despre el! Rafira se mulțumi să-l măsoare pe Mihăiță din cap până în picioare, neschițând vreun gest din care să reiasă trăirile ei. Introduși într-o cameră alăturată, copiii fură vegheați de ochii atenți, binevoitori, dar străini de cauză ai unui sergent. Acesta nu găsi nici o cale de a încropi un dialog care să macine timpul celor doi flăcăiandri. Tăcerea pusese stăpânire pe întreaga incintă. Copiii se arătară rezervați. Singura scânteiere de bine, ce lumina încăperea, era
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
nouă nu ne este ușor. Ce crezi că se află în inima mamei tale, a tatălui tău? Știi cât te iubim cu toții, mo! Mai bine mi-ar fi tăiat cineva o mână sau un picior decât să te dăm la străini. Dar nu avem de ales! Așa că, după ce ni se va aduce la cunoștință în scris hotărârea judecătorească pe care deja o știm, tatăl tău te va duce la casa aceea pe care o cunoști. Să n ai nici o teamă, te
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
era însuși unchiul, iar eu nu mă arătam, să nu mă dau de gol, având antecedente din furtul scândurilor mătușii Valeria. Totul se executa cu discreție, fiind bani buni la mijloc. Partea acceptabilă, ziceam noi, era că nu luam de la străini sau sărăntoci, preluând o atitudine haiducească, bazată de cele mai multe ori pe apoftegma: „dușmanul dușmanului meu e prietenul meu”. De la Lala și frații Costescu am învățat să fumez cu adevărat, să trag fumul în piept și să strig : „hii! caii popii
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
unul demilitarizat, neutru, jucând un rol de tampon. Apoi, occidentul nu-și strică relațiile cu „răsăritul” din cauza României, și nici una din tabere nu renunță la influența sa în Balcani. Guvernanții și politicienii noștri, perindați la putere, au devenit servitorii intereselor străinilor și executanți supuși ai comenzilor de la Bruxelles, cuprinse în cele unsprezece porunci ale Comisiei Europene. Unele condiții impuse pentru a menține un regim minoritar și un președinte impopular, sunt identice cu cele din 1946, când comisia aliată de control, sovieto
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
o pietricică rotundă, de un purpuriu straniu, care aveam impresia că, uneori, se aprindea În palmele ei micuțe. Și totuși niciodată nu mi-a plăcut Neli. Unele obiceiuri mă exasperau la ea. Scotea câteodată o limbuță obraznică atunci când trecea vreun străin pe lângă noi și-și ridica fustița, arătându-și chiloțeii albi, pătați de urină. Oamenii o priveau Îngăduitor, mârâind printre dinți, indescifrabil. Unul a și vrut so plesnească, dar fetița s-a ferit iute, cu mișcări agile, de felină. Îi strigam
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
lor de viață. Nu plecau de acolo decât la toaletă. Știau că dincolo de colțul lor nu putea fi decât întunericul lung și întins pe întreg coridorul. Cei care veneau să aștepte îi ocroteau ca pe niște orfani care simțeau privirile străinilor cum deveneau mângâieri pe creștet. Amândoi credeau că fiecare este un fel de mama sau de tata, numai cu altă înfățișare. Nici unul nu a realizat cât a durat așteptarea, doar Alex a simțit-o pe Moni cum se ridică în
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
plin de coșuri, mestecând gumă cu toată gura. Dădea din cap în ritmul muzicii din căști, balansând din inerție cutia de carton în care toți bănuiau că se afla pizza. Nici unul nu încerca să-l privească pe celălalt, erau niște străini fără istorie sau identitate, genul de oameni cu care te întâlnești o dată în viață și atunci în locuri total neinteresante - pe scara rulantă sau în metrou -, când nu poți face nimic pentru a-ți etala calitățile tale de individ al
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
cetățeanului cât și pe cele ale suveranului, În această sferă internă și internațională. Astfel supusul (cetățeanul) are dreptul de emigrare, statul neputând să-l rețină ca pe proprietatea sa. Pe de altă parte, suveranul are dreptul să-i protejeze pe străinii care imigrează și-și creează așezări. Tot el are dreptul să exileze, În una din provinciile din străinătate pe supusul său, care a comis un delict ce afectează Întreaga comunitate sau statul. Această exilare este, de altfel, deportare, deoarece În locul
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
penuria, cât și supraproducția, cu toate pericolele și primejdiile, ce decurg din ele, pentru toți cetățenii. Este vorba de statutele care au format „cel mai vechi document al Dreptului muncii”. Autorul enumera aici, ca statute: al datoriilor de membri, excluderea străinilor, ucenicia, prețul muncii, interdicția concurenței etc. Ele conțineau, totodată, regulile la alegerea consulilor, la reuniunea adunărilor, la examinarea și soluționarea litigiilor etc. Statutele corporațiilor de negustori sunt asemănătoare, ele având o importanță fundamentală - observă Giorgio del Vecchio - pentru istoria dreptului
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
poate fi amenințată: 1. atât de un individualism greșit și strâmt, cât și de: 2. un concept eronat al socialului („socialismul” de orice tip). Prima ar greși printr-o opoziție empirică a individului contra Statului, ca și când acesta ar fi ceva străin și dușman omului. A doua greșește, afirmă del Vecchio, prin atribuirea de funcțiuni politice cu caracter de suveranitate asociațiilor particulare, claselor sau grupărilor economice, reducând astfel viața Statului la o luptă de clase. Filosoful italian consideră că, dimpotrivă, Statul, dacă
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de râs aici. Ascultă-mă, Victore, te implor...! Ești într-un hal...! El, având probleme cu stabilitatea, își muta greutatea corpului când pe un picior când pe celălalt. Fără a scoate vreun sunet, își privea soția cu o nedumerire de străin. Nu pricepea de ce un bărbat, la un eveniment ca acesta, nu are voie să fie într-o stare euforică!? Deși Olga îl sfătuia cu calm să plece acasă, el ținea cu tot dinadinsul să-și vadă copilul, să se bucure
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
pe meleagurile sale, între pădurile munților masivi, pietroși, și câmpia largă a țării, care începea aici și se termina tocmai la marginea dantelată de spumă si valuri, a mării celei mari. Neavând cine să-i scoată din rătăcire, pe acei străini, a fost trimis, de către bunic, să-i descurce el, copil, încă, păzitor de capre și oi, la casa bătrânească. Sa descurcat bine. Când a fost o altă rătăcire de vizitatori ai acelor părți din țară, tot el a fost găsit
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
pe loc, ca niște petale. Am înțeles toate acestea! Această fecioară, nu, acest înger, era pentru mine sursă de uimire și de inefabilă revelație. Ființa Ei subtilă și impalpabilă trezise în mine adorația și nu mă îndoiam că privirea unui străin, a unui om normal ar fi întinat-O și ar fi veștejit-O. Din momentul în care am pierdut-O, iar între noi s-a ridicat un zid de piatră, un dig umed, fără lucarnă, apăsător ca plumbul, mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
poveste nu e strâns legată de destinul meu? Ecoul acelui râs teribil, barbaria probei n-au lăsat urme adânci în mine? Nu eram direct interesat de această întâmplare? De atunci, n-am mai fost decât o gură în plus, un străin. În sfârșit, unchiul - sau tatăl meu - reveni la Rey pentru treburile lui, cu baiadera și cu mine. Mă încredință surorii sale, mătușa mea. Doica mi-a spus că, în momentul despărțirii, mama i-a încredințat mătușii mele, rugând-o s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
oamenii importanți sunt, de fapt, ratați”... E seducător, ca speculație, firește ; altfel, geniile acestei lumi au rămas celebri (celebre) tocmai prin faptul că au evitat ratarea... În altă publicație, citim cvasi/amuzați următorul titlu de articol :” Pachet turistic promoțional pentru străinii care vin În Iași : vizită la mănăstiri și măsele noi În gură ”. Alătu rarea face toate paralele! S-ar fi putut continua promoția, pentru ca pachetul să fie și mai tentant, cu : pelerinaj la cuvioasa Parascheva și pastramă de oaie În
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]