7,161 matches
-
și sihăstrie autentică, vegheată de duhul Bătrânilor Cuvioși și al Părinților Bisericii ... Mănăstirea Moisei, așezată în zona mirifică a Maramureșului Voievodal și Istoric, din cuprinsul Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, respiră și astăzi în ritmul timpului mitic. Nicăieri în spațiul românesc, strămoșii și moșii nu sunt mai unchiași și mai mătuși, în sens spiritual, ca în Moiseiul secolului XXI. Veacurile s-au topit, amalgamându-se cu evenimente cu tot într-un șuvoi ca o combustie din care se hrănește viața, istoria înseși. Și
MĂNĂSTIREA MOISEI – MARAMUREŞ – VATRĂ DE SPIRITUALITATE ŞI SIHĂSTRIE AUTENTICĂ, VEGHEATĂ DE DUHUL BĂTRÂNILOR CUVIOŞI ŞI AL PĂRINŢILOR BISERICII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 952 din 09 august 20 [Corola-blog/BlogPost/364969_a_366298]
-
șteampurile erau amplasate în cascadă de-a lungul văilor, apa folosindu-se la zdrobirea și separarea aurului. Totul era organizat ca pe bandă rulantă. De atunci tehnica a evoluat, șteampurile au fost puse în mișcare de motoare electrice ... ” Din moși strămoși, iată, această bogăție a fost exploatată rațional și nu a fost uitată. Țara noastră stă pe tone de aur, este necesar doar să veghem a nu se distruge această bogăție în numele lăcomiei. Nu putem acționa nici în mod egoist, neavând
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
Unității naționale a românilor de pretutindeni. 2. consacrarea unei obligații prioritate a tuturor organizațiilor cultural-identitare dacoromânești din întreaga lume de a sprijini prin acțiuni specifice conștientizarea în mintea fiecărui român a importanței sine qua non a menținerii limbii moșilor și strămoșilor noștri așa cu a fost, pentru că este purtătoarea identității națiuni. Daca limba este moștenirea atlanto-pelasgo-ramano-valaho-traco-geto-scito-sarmato-dacoromână atunci și națiunea poartă numele limbii pe care o vorbește națiunea. Tot astfel și denumirea statului nostru ca stat național român suveran, unitar, reunit, suveran
MEMORIU PRIVIND CONSACRAREA PRIN LEGE A ZILEI LIMBII ROMÂNE LA 31 AUGUST de GEO STROE în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365006_a_366335]
-
prin referendum identitar a denumirii țării de DACIA sau DACOROMÂNIA (pentru o perioadă de tranziție ca să ne poată găsi pe hartă prietenii care știu mai puțină istorie și geografie derivă din adevărul că limba noastră este română, limba vie a strămoșilor daci, iar din punct de vedere științific limba noastră este limba dacoromână, așa cum admite și Academia Română, care pe viitor ar trebui să se denumească Academie DacoRomână.. 4. Scoaterea din acte oficiale a abrevierii de rom pentru cuvîntul român, introducerea etnonimului
MEMORIU PRIVIND CONSACRAREA PRIN LEGE A ZILEI LIMBII ROMÂNE LA 31 AUGUST de GEO STROE în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365006_a_366335]
-
propriului nostru teritoriu, precum și acolo unde viața le-a oferit românilor de pretutindeni șansa să trăiască, această ZI A LIMBII DACOROMÂNE reprezintă un simbol al dragostei celor din vatra strămoșească precum și al celor aflați pe alte meleaguri pentru moșii și strămoșii nostri, principalul vector al culturii și înțelepciunii noastre, factorul real al unității și eternității națiunii noastre și al vieții tuturor românilor de pretudindeni. ”DacoRomânia va renaște prin adevăr, dreptate, muncă și credință în limba dacoromână!” Doamne, ajută! pentru SENATUL FUNDAȚIEI
MEMORIU PRIVIND CONSACRAREA PRIN LEGE A ZILEI LIMBII ROMÂNE LA 31 AUGUST de GEO STROE în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365006_a_366335]
-
și Înviere! Învățat-am Semnul Crucii de la Mama, Ca semnul cel dintâi de punctuație- Oriunde mergi copile, tu ia seama Ce mult a suferit această nație! Cu Biblia-i străpunsă de pumnale, Cu sângele ce-a curs din ea șuvoi Strămoșii tăi au însemnat o cale Și de lumina ei să nu te-ndoi! Ce nobilă, ce trainică putere Avură ei, sărmani plugari și-oieri Când se rugau prin tainice unghere În limba asta, plină de tăceri. Ce teafără-i și
SEMNUL CEL DINTÂI DE PUNCTUAŢIE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 988 din 14 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365036_a_366365]
-
sau nu mai arată cum trebuie. Plaiul nemțean cuprinde cele mai multe vetre de lumină de pe întinsul României. Lanțul energetic spiritual e fiabil aici. De la începutul lumii actuale. Să fie ăsta secretul tinereții permanente a arealului de sub piscurile Ceahlăului? Muntele sfânt al strămoșilor, strămoșilor noștri plin de megaliți ce te duc cu gândul la turismul primordial sau la Războiul lumilor. E o stare de liniște în toate. Pe stradă, liniște, în cartiere, liniște, pe potecile pădurilor, liniște. Doar prin bucătării auzi zgomot de
TABLETA DE WEEKEND (41): SALUTĂRI DIN PIATRA-NEAMŢ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365151_a_366480]
-
nu mai arată cum trebuie. Plaiul nemțean cuprinde cele mai multe vetre de lumină de pe întinsul României. Lanțul energetic spiritual e fiabil aici. De la începutul lumii actuale. Să fie ăsta secretul tinereții permanente a arealului de sub piscurile Ceahlăului? Muntele sfânt al strămoșilor, strămoșilor noștri plin de megaliți ce te duc cu gândul la turismul primordial sau la Războiul lumilor. E o stare de liniște în toate. Pe stradă, liniște, în cartiere, liniște, pe potecile pădurilor, liniște. Doar prin bucătării auzi zgomot de veselă
TABLETA DE WEEKEND (41): SALUTĂRI DIN PIATRA-NEAMŢ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365151_a_366480]
-
precum și panglicele pe care le vor scoate autoritățile locale și naționale la evenimentul anunțat. E ca o mireasă la cel mai bun cosmetician! De data asta, a venit cosmeticianul. Pe zi ce trece mai adaugă ceva. Sus, văd denumirea stației. Strămoșii cunoașteau bine limba română. Greu de tot și cu ortografirea corectă a numelui urbei: Piatra-Neamț. Chiar și cei meniți să o respecte și să o promoveze neglijează cratima. Ce reguli gramaticale? Schilodesc biata limbă română, scris și oral, nonstop. Pe
TABLETA DE WEEKEND (41): SALUTĂRI DIN PIATRA-NEAMŢ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365151_a_366480]
-
pe care dorește s-o ascundă (operații estetice, tratamente geriatrice, comportament indecent sau promovare a unui stil de viață nonconformist, adolescentin - la vârsta senectuții, angajarea în muncă și după pensionare, invocând falsa penurie etc.). Trecutul nu-l mai interesează: cultul strămoșilor, cinstirea înaintașilor, ocrotirea părinților sau bunicilor au devenit tot mai rare (se caută cu disperare instituții de ocrotire - azile, unde să poată fi instituționalizate aceste „poveri” familiale). Viitorul este, la rândul lui, neinteresant pentru omul postmodern. Victimă a autosuficienței, el
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
27 august 2013 Toate Articolele Autorului 31 August 2013 Ziua Limbii Române Sfânt, cu adevarat sfânt peste făptura ființei mele limba noastră ... este dincolo de vreme. Este asemenea cu timpul, anotimpul, peste pământ sunt urmele de adiere cuvântul răsărit din al strămoșilor răspuns, Dacia ... prin Latinescul ei adus, Romă. Dar ce frumoasă în haina-i de parada maeștri cărturari au adâncit averea îmbogățind în strălucirea ei cuvântul magic aducând iubirea. Eminescu, Creangă sau Nichita, și alții prin cuvântul sfânt au făcut această
CUVANTUL SFANT de PETRU JIPA în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364942_a_366271]
-
în apele Lunii de Minunata doamnă a lunii arginti, pe numele Ei adevărat Diana-Luna-Hecate...Om fi noi, românii, un amestec de paleo-creștini mistici cu un păgânism apolinic și dionisiac...Dar ce mare noroc să te naști român, cu așa mari strămoși și strămoașe, într-o țară verde numită de toți comentatorii antichității Terra Mirabilis! Dar ce mare noroc, spuneam, să te naști român, solar, și să mai ai și un Rege și o Regină în țară! Un rege ajuns la onorabilă
SCRISOAREA NR.144 (PARTEA A DOUA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364888_a_366217]
-
poți face din crocodil o broască testoasă și din broasca testoasă un nou crocodil, ori poate chiar un dinozaur sau un leviatan (ca acela din Carte lui Iov) sau un lamantin, acesta a fost în urmă cu milioane de ani strămoșul Atlanților din Carpați. De aceea, poate că este bine să știm fiecare dintre noi acum chiar și de ce toți politicienii noștri, globalisti și globalizați, au culoare unui camelion. Pentru că, potrivit geneticii moleculare, văzută prin prisma genealogiei umane, preistorică, „camelionul are
SCRISOAREA NR.144 ( PARTEA ÎNTÂIA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364889_a_366218]
-
pe un alt camelion”, spune un proverb anonim. Aștept Clipa cea mare când vom învăța cu toții respirația holotropică de conștiință estinsă solare, ca să putem trăi împreună și fără frică alături de toți acești politicieni globaliști și camelioni, care descind chiar din strămoșii noștri dinozauri, leviatani și lamantini atlantici. Descind de fapt, antropologic, din toate speciile și din toate neamurile și rasele de pământeni și de nepământeni, galactici și extragalactici, și amestecați acum între ei, că nici un ghicitor în pietre, ca acelea din
SCRISOAREA NR.144 ( PARTEA ÎNTÂIA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364889_a_366218]
-
Facebook. George, fiul Leei și al lui Eric - aceștia sunt protagoniștii povestirilor - descoperă în timpul curățeniei din casă o ladă de zestre pe capacul căreia se aflau notate datele de naștere ale copiilor propietarului de odinioară. Tânărul Vaida numește ineditul înscris strămoș al ... Facebook-ului. În fapt, toate povestirile din carte (Firicelul, Afaceri cu un bursier, Dar de suflet, Poveste de amor cu final tragic, “Mi-i și mie văr“, Unde se adapă fluturii, Așa vă trebe! Principiu, Deasupra, Grade, Soare pe un
CONFESIUNEA-AMINTIRE CA RETORICĂ, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364936_a_366265]
-
lumea mare, să te-njosească altul, ce-i nevrednic, mandria ta de neam, ades te doare, când graiu-ți uimilește un netrebnic. E greu să fii străin la tine-acasă, când alții vor să te-nvețe, când și cum, și datina de la strămoși rămasă, ți-o calcă unii în praful de pe drum. Nu vrei să vezi aceași hartă ruptă , să asculți mereu ca astăzi, nu suntem, să-ți bată-n piept o inima doar frântă, când noi o Românie mare o vrem!.. Nu
ROMÂN DE PRETUTINDENI... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366357_a_367686]
-
viața adevărată propovăduită de Sfânta Scriptură. Mai ales în societatea contemporană dominată de mentalitatea consumistă, de ceea ce înseamnă o domnie a insignifiantului este importantă recuperarea și valorificarea adevăratelor repere pe calea cunoașterii autentice. Sfântul Vasile cel Mare precizează: „Nici slava strămoșilor, nici puterea trupului, nici frumusețea, nici măreția, nici cinstea dată de toți oamenii, nici chiar demnitatea de împărat, în sfârșit, nimic din cele ce pot fi numite mari de oameni nu le socotim vrednice de dorit și nici nu admirăm
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
destul!". 40. Cei care nu sunt în stare să performeze într-o profesie, se apucă de politică. Excepțiile, dacă există, provin dintre cei care sunt lipsiți de moralitate, oportuniști și dornici de îmbogățire peste noapte. 41. Ne tot mândrim cu strămoșii noștri, fără să realizăm că, de fapt, confirmăm iar și iar crudul adevăr exprimat prin zicala: "Ce-am fost și ce-am ajuns?!". 42. Noi, românii, nu realizăm că, tot apelând în mod inflaționist la a clama măreția trecutului nostru
CITATE, CUGETĂRI ŞI AFORISME de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366412_a_367741]
-
prin protocronismul lor exacerbat, grevat masiv de ignoranță și infantilism, prin care ei caută să se convingă și să convingă pe și pe alții (cei pe care nu reușesc să-i convingă sunt, desigur, trădători de neam și țară), că strămoșii noștri s-au aflat la originea civilizației planetare, dar, în același timp, și că, la nivel mondial, există o conspirație care încearcă să ascundă acest lucru, ce mai - că restul omenirii nu există decât pentru a ne oculta nouă întâietatea
CITATE, CUGETĂRI ŞI AFORISME de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366412_a_367741]
-
ajutoare de ciobani, de obicei copii sau tineri, rude ale baciului ori ale ciobanilor, dornici să învețe „meserie” și să câștige un ban pe timpul verii. Locurile de pășunat din munte și amplasamentul fiecărei stâni sunt și ele stabilite din moși strămoși fiindcă băcia în Țara Loviștei este o meserie care se transmite din tată-n fiu, iar fiecare stână poartă numele baciului respectiv, de obicei un bărbat mai în vârstă și cu experiență în facerea brânzei de burduf, care este principala
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
că Pătrașcu este un nume vechi în Greblești. Și atunci de unde provine convinge- rea tatălui meu că bunicul lui, Chirca Pătrașcu, zis Barna, ar fi venit din Țara Făgărașului? Cred că pur și simplu el aducea mult mai aproape pe strămoșul nostru, care, sunt con- vins de asta, a venit câdva în Greblești într-adevăr din Țara Făgărașului. De altfel, moșu’ Chircuț niciodată nu mi-a spus că tatăl lui ar fi venit de acolo, ci doar că ne tragem din
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
într-adevăr din Țara Făgărașului. De altfel, moșu’ Chircuț niciodată nu mi-a spus că tatăl lui ar fi venit de acolo, ci doar că ne tragem din Țara Făgărașului, fără a preciza a câta generație era el de la venirea strămoșului său în Greblești. Pe de altă parte, el mai susținea că noi ne tragem din Mihai Viteazul. Cu o zi înainte de a muri - a făcut-o senin, rugându-se, n-a zăcut decât trei săptămâni -, m-a chemat la el
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
lui Chirca (Pătrașcu, zis Barna), i se spunea Chircuț. Numele Petrescu și Pătrașcu provin cel mai probabil de la Petru, respectiv, Pătru, mai precis - din formele lor slavizate pentru cazul genitiv: al lui Petru-Petresco-Petrescu, respectiv, al lui Pătraș-Pătrașco-Pătrașcu („Gheorghe sin Pătrașco”, strămoșul nostru din recensământul rusesc de la 1773-1774, înseamnă „Gheorghe, fiul lui Pătrașcu”; de asemenea, se știe și că acel recensământ nu este complet, ceea ce indică posibilitatea ca în Greblești, pe vremea aceea, să mai fi existat și alți Pătrașcu). Dacă numele
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
vălătucit, adăposteau oamenii aciuați aici din vremuri străvechi. Spuneau poveștile bătrâne că pe dealul cel mai semeț, undeva în adâncul pădurilor de fag și carpen, se aflau zidurile unei cetăți vechi în care trăiseră dacii conduși de Comanus cel Bun, strămoșii acelor oameni, dar erau departe și se spunea că erau păzite de spirite înfricoșătoare și numai ochii celor dăruiți de Dumnezeu le puteau vedea. Oamenii satului, buni gospodari, creșteau vite și cai de povară, grăsuni și gâște ce se bălăceau
LEURA ŞI URMĂNAŞ de LEONID IACOB în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366507_a_367836]
-
Despre mama, nici nu am putut să scriu decât foarte târziu, două poeme. Era frumoasă tare. Tuturor din familia mea, tată, mamă, verișoare, bunici le-a fost hărăzită o frumusețe ieșită din tiparele obișnuite. Eu semăn mai mult cu cine știe ce strămoș... Oameni înalți, cu ochii albaștri, absolut toți, în afară de mine. Remarcabili oriunde și-ar fi făcut apariția. Și pe stradă ieșeau în evidență de la o poștă. Mama purta bască din fetru, bordo, pardesiu din triplu voal de aceeași culoare a vișinei
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]