4,708 matches
-
și din gulaguri. Editura ROST/ Fundația SFINȚII ÎNCHISORILOR Aurel State este unul dintre Fiii de Aur al minunatelor și fascinantelor locuri argeșene, încărcate de doine, de legende, de divin. Autorul acestei cărți-mărturisitoare de excepție s-a născut la Godeni, sat străvechi situat la sud de Cîmpulung Muscel, într-o familie binecuvântată de Dumnezeu, la 29 Aprilie 1921. Copilăria a fost desprinsă dintr-un basm, având muscele cu legănare de doină, peste care se așterneau fânețurile înmiresmate, alături de grădinile cu pomet prin
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
transformă, printr-un dramatism ce depășește barierele cotidianului obișnuit, corpul fizic al artistului, împingându-i, asemenea lui Brâncuși, limitele individuale până la esența primară din momentul divin al Facerii. Plisetskaya a invitat întotdeauna lumea să pătrundă cu privirea dincolo de ceea ce legenda străveche a lăsat să se înțeleagă. Glasul ei mut a vibrat cu o puternicie nebănuită în sufletul lumii, anulând măcar pentru moment din conștiința socială inestetismul urii fără fond. De fapt, până la urmă, în integralitatea creației sale, edificiul unic al Mayei
IA LIUBLIU MAIA! (Я ЛЮБЛЮ MAЙЯ) de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344049_a_345378]
-
abordă strategic disputa, nedezmințind semnificația prenumelui său - Vladimir - care trimite la capacități dominatoare de conducător: -Cine și de ce a început?! Cei doi se repeziră să vorbească în același timp: -Auzi, tu, ce povești, cică sub noi ar fi niște tuneluri străvechi... comori și alte bazaconii... glăsui răgușit de indignare Papa. -Dom’le, n-are pic de răbdare s-asculte, sunt studii științifice, descoperiri de ultimă oră! încercă să se justifice Babacul. -Simțeam eu niște energii necunoscute, uite, aproape că nici nu
CAP.9 (PARTEA I) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344037_a_345366]
-
față de stomatolog, azi devenit bunic... -Ce găsiseră?! Se pare că o deschidere largă, ce ducea spre miezul Pământului, dar nu oricum, ci legând ieșiri subterane spre alte țări, pe sub mări și oceane... -Ce frumos! exclamă Miramoț și improviză pe loc: Străvechi tuneluri ce leagă țări și continente/ Un vis de nemurire făcând să se deștepte,/ Un labirint de căi pe care să cutezi/ Prilej de sfadă cruntă pentru cantemiriștii... verzi! încheie ea râzând de propria-i găselniță. -Ia uite ce frumos
CAP.9 (PARTEA I) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344037_a_345366]
-
au reușit să-i știrbească din faima și frumusețe”. Dan Zamfirache Cairo - 2006 Prefață Meleagurile vâlcene, cele scăldate de valurile spumegate altădată ale Oltului ce au săpat la poalele munților poartă de netrecut a Turnului Roșu și un defileu până la străvechea Cozie, înscriu azi o pagină nouă în istoria stațiunii Călimănești atestata din timpul domnitorului Mircea cel Bătrân - ctitorul așezării - ce va împlini în 2038 venerabila vârstă de 650 de ani. Este și motivul care a stat la baza alcătuirii monografiei
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
înspre mare, ce se întindea la infinit, până la hotarele orizontului înfrățit cu cerul, era de o strălucire și frumusețe fără seamăn! La poalele munților din jur, spre mare, se întindea strălucitorul oraș, această Genova renumită pentru bogățiile și cultura ei străveche, cunoscută încă din timpurile romanilor. Iată, acele clădiri maiestuoase, grădini largi, hipodromuri, coline cultivate cu viță de vie, toate într-un aranjament de vis! Acolo, pe domoalele coline spre mare, se vedeau biserici nenumărate, cu turle ascuțite, semețe, luându-se
FRAŢI DE SUFERINŢĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344102_a_345431]
-
lungul anilor, de la înființarea lui în anul 1991 și până acum, osteneală ce a stat, îndeosebi pe umerii Preacuviosului Părinte Arhimandrit Ioan Iovan - Duhovnicul și a Maicii Cristina Chichernea - Stareța acestei sfinte mănăstiri - două personalități care au marcat acest loc străvechi românesc al Transilvaniei și important centru de pelerinaj, punctând curgerea timpului și a spațiului nostru sacru ce alunecă spre veșnicie, cu acest pridvor al eternității și cu această anticameră a Împărăției - care este această chinovie ce stă în calea diminuării
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA ŞAPTE ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1587 din 06 mai [Corola-blog/BlogPost/344069_a_345398]
-
Iar luna se ridică - mparateasa , Eu deslușesc chemările divine Și versurilor mele le fac casă ... Când geru - ncremeneste - ntreaga fire Și stele se-aprind , una câte una , Cu poezia mea , mă prind tovarăș , Și , peste gânduri , îmi așez cununa . Poveștile străvechi , la gura sobei , De -atâta timp le-aștept să reînvie ... Sunt copleșit de - atâta iarnă sfânta Și - atâta dor îmi e de poezie ! Referință Bibliografică: SEARA DE IARNA / Georgeta Giurea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2200, Anul VII, 08
SEARA DE IARNA de GEORGETA GIUREA în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344217_a_345546]
-
Poezie > Amprente > BLACK FRIDAY Autor: Liuba Botezatu Publicat în: Ediția nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Încărunțite răni se deschid în a lunii gălbuie paloare, Soare opac, anotimp vestejit plutește-n adâncul din mare, Cicatrici din vremuri străvechi se ascund în doruri deșarte, Iar tu, din departe ce-ai fost, ești din ce în ce mai departe... Ceață-i și haos pe fluviu azi - un déjà-vu de stop-cadre, Timpul e mort și n-a mai rămas decât umbra zilei în noapte. Liubastra
BLACK FRIDAY de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343160_a_344489]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > O MUZICĂ A SFERELOR Autor: Liuba Botezatu Publicat în: Ediția nr. 2228 din 05 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Se aude o muzică în sfera eu-lui meu, o melodie a sinelui ce vine ecou dintr-un mine străvechi și îndepărtat, un sine ce vrea să renunțe la sine în căutarea eu-lui său. Se aude o muzică în sfera sinelui meu, un cântec al nisipurilor mângâiate de vânt, o doină a valurilor scăldate în lună, o melodie a astrelor
O MUZICĂ A SFERELOR de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343163_a_344492]
-
Schwarzwald și Schwäbische Alb este diferită de cea a locuitorilor din restul Germaniei. În liniștea pădurilor de aici simți cum muzele muzicii, ale poeziei și tradiției se împletesc, descoperind istoria și cultura ținuturilor care își au rădăcinile încă din timpuri străvechi ale omenirii. Aici aflăm despre locuri noi și minunate, descoperind fapte și evenimente desfășurate de-a lungul veacurilor. Prin îmbinarea culturii si reînvierea istoriei este imposibil să nu te îndrăgostești de aceste locuri virgine. Tainele și secretele acestor ținuturi sunt
TROSSINGEN – LOCUL UNDE MUZICA SE ÎMBINĂ CU NATURA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343478_a_344807]
-
Maestro și Cembra, Izvorul Santinelă din parcul orașului, toate elemente păstrate încă din timpul Imperiului Austro-Ungar. De asemenea, doar în perimetrul zonei Dornelor se întâlnește foișorul de tip arhaic sau șoprul, un tip constructiv aparte al caselor, ce aparține fondului străvechi al arhitecturii populare bucovinene - Camilar, 2013. O mai bună înțelegere a zonei, a istoricului și obiceiurilor acesteia, o prezintă muzeele din cadrul comunităților parcului. Acestea reprezintă una din principalele atracții ale zonelor. Ele sunt: Muzeul Etnografic Deda, Muzeul Satului din
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
case țărănești, cabana a fost împodobită pentru sărbătoare, cu brazi la poartă, cu crenguțe de brad și cu ștergare tradiționale pe pereți. După ce mireasa a fost cerută de la părinții ei, au urmat gătitul acesteia, în acompaniament muzical, desculțatul, un obicei străvechi, în care mirii trebuie să îi descalțe pe nași pentru a li se proba puterea și iuțeala, și dansul desculțatului, Ardeleana, la care participă mirii și nașii care dansează pe un foc de paie cu rol de purificare și de
NEDEIA MOCĂNEASCĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377368_a_378697]
-
2000 din 22 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Se prind în joc fecioare despletite Iar ceru-ntreg se scaldă în lumină, Pe fruntea lunii saltă-nlănțuite Umbre de foc - pământului se-nchină. Poartă cununi din flori de sânzâiene Și-n dans străvechi cu soarele conspiră Să stea ascuns cât “apa de la stele” Va stinge arsuri ce trupuri mistuiră. Merg în alai, se-opresc pe la răscruci, Imploră-n cânt - rod bun fertilității, E vremea când în amuțit de cuci Mirese cer cununi divinității
ÎN NOPŢI DE SÂNZÂIENE de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377608_a_378937]
-
a informat că pe teritorul actualei comune Dorna Arini a existat o vatră monahală, întemeiată de Cuviosul Chiriac, ucenic al Sihastrului Daniil Sihastru de Voroneț. Actuala mănăstire a fost ridicată, în anul 1999, de Înaltpreasfințitul Teodosie, păstor ai credincioșilor al străvechiului Scaun de la Tomis, fiu al meleagurilor Dorna Arini, care a ridicat pe pământul părinților săi acest sfânt lăcaș, de o monumentală arhitectură din lemn. În această mânăstire există și o Bază de Odihnă și Tratament Recuperator. Membrii cenaclului „Radu Stanca
BISERICILE ȘI MĂNĂSTIRILE TEZAURE DE ISTORIE ȘI VETRE DE CULTURĂ, REPORTAJ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378299_a_379628]
-
dori să vedem, locul de rugăciune, săpat în stâncă, din județul Brașov. Am auzit că-i sfânt, miraculos ! - Într-adevăr este un loc special, răspunse Predică. Te poți ruga în liniște, acolo. Parcă spiritul te ìndeamnă la așa ceva. Din timpuri străvechi, oamenii l-au folosit în acest scop și ai senzația că sunt alături de tine, cu credința lor. Este ceva unic ìn lume... Grupul rămase în biserică, pentru a se închina și a spune rugăciuni. Când toți au terminat, au mers
“HĂRŢUIT SEXUAL” SAU „PATIMILE PROFESORULUI BENEDICT PREDICĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378379_a_379708]
-
inscripția „Sarmis Basileus”); 2) Dealul Cetății de pe Solovan, deal la poalele căruia se întinde Sighetul, nu este o ficțiune, aici fiind vizibile ruinele unei cetăți din perioada traco-dacică. Vasăzică ungurii, așa cum le stă și astăzi în fire, au maghiarizat acel străvechi „zeget”, care în actele oficiale a primit forma prescurtată Sziget, iar mai apoi în documentele românești a devenit Sighet. Codița Marmația a fost adăugată în secolul al XV-lea în onoarea unui istoric italian, care scriind despre Maramureș, implicit a
TOPNIME MAI MULT SAU MAI PUŢIN DERUTANTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379016_a_380345]
-
Prunner, nimeni nu poate să se repeadă a spune că știe. Un lucru, însă, e sigur: greul și ușorul au dat împreună plămadă de cuvinte pentru alcătuirea cărții, și sprint energic, până la capăt. Ea se dăruiește celor interesați de valorile străvechei cărți scrise pe hârtie, de nimic înlocuibile, în chiar zilele Festivalului „George Enescu”, ediția 2015, cu ocazia celor șase concerte de la Sala Palatului, cu Josef Prunner, bunicul, contrabasist, Iosif Prunner Jr., tatăl, pianist, Iosif Ion Prunner, fiul, pianist și dirijor
IOSIF ION PRUNNER. TREI GENERAŢII LA ATENEUL ROMÂN” APARIŢIE LIVREASĂ BIOGRAFICĂ, A OANEI GEORGESCU, LA EDITURA „ALL” de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379822_a_381151]
-
Acasă > Poeme > Conștiința > DIN TIMP STRĂVECHI Autor: Elenă Armenescu Publicat în: Ediția nr. 1395 din 26 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Din timp străvechi mă-ntorc A câtă oară? Firul existenței iar îl torc În care țara? În țară cu munții din piatră de cremene Și
DIN TIMP STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379869_a_381198]
-
Acasă > Poeme > Conștiința > DIN TIMP STRĂVECHI Autor: Elenă Armenescu Publicat în: Ediția nr. 1395 din 26 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Din timp străvechi mă-ntorc A câtă oară? Firul existenței iar îl torc În care țara? În țară cu munții din piatră de cremene Și păduri gemene Din brazi și molizi, iar mai jos Fagul și stejarul cheamă la întrecere Mesteacănul duios... În
DIN TIMP STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379869_a_381198]
-
lumină. Firul existenței iar îl torc În care țara? Să fie Hiperboreea, ținutul fabulos Țară binecuvântata că Ideea Unde poporul, credincios îngenunchiază doar în rugăciune Strunit, de-a lui Zamolxe-nțelepciune? Da! E Dacia! E chiar Hiperboreea! Referință Bibliografica: Din timp străvechi / Elenă Armenescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1395, Anul IV, 26 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elenă Armenescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
DIN TIMP STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379869_a_381198]
-
din moaștele păstrate-n scrin. În tradiții moștenite e comoară sufletească. La sărbătorile sfinte, creștinii să-l prăznuiască. În Ajun de Sfânt' Dumitru, copiii roiesc lângă foc. Că-n ritual de Sâmedru alugă rău și dă noroc. Din vremuri îndepărtate, străvechi obicei revine cu focuri arzând în noapte, ce-ar avea puteri divine. Lumina-n noapte alungă duhuri rele, rătăcite. Celor ce sar focu-n fugă, sufletele-s ocrotite. Focul mistuie tot răul din anul ce-i pe sfârșite. În locu-i să
OBICEIURI DE SFÂNTUL DUMITRU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379870_a_381199]
-
fi sacrificate, moartea celebrând prin ele, ca ofrandă în bucate. Păcatul lumii să spele. Preferat este și vinul din podgorii renumite. Că înveselește omul, prin carafele golite. Astfel e cinstită viața și renașterea ființei. Să-ncurajeje speranța, cu puterea biruinței. Un străvechi proverb grăiește: ,,La Sângeorz, codru-nverzește! Sândumitru-l desfrunzește!" Când viața-n el se sfârșește. Natura se primenește în anotimpul de iarnă, până când Sângeorz sosește. Cu verde, Cerul să cearnă. De Șâmedru, vremea bună preveștește Toamnă lungă! Iar pe Cer de
OBICEIURI DE SFÂNTUL DUMITRU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379870_a_381199]
-
rând nu e învățat să se ducă cu „plicul” la doctor, la funcționarii de la primărie, în fond trăiește fără faimosul „plic”. Asta-i mai lipsește României, să o rupă cu tradiția românească seculară. Cuvântul „bacșiș” e istoric, vine din timpuri străvechi, de pe vremea turcilor! Doar nu vrem să-l înlocuim cu cuvântul „cinstit”! Decât să vină să ne dea lecții, mai bine sa invete Merkel de la noi! Acuma, s-a trezit să i-a taxe pe autostrăzile lor care împânzesc Germania
ALEGERI 2014 ÎN ROMÂNIA de VIOREL BAETU în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379875_a_381204]
-
erau de undeva de departe, rătăciți prin locuri străine. Ce să caute în pădure? Iată ce căutau: vânat pentru carne ori pentru pielicele. Spre deosebire de zilele noastre când putem umbla fără de frică prin păduri, nu același lucru se-ntâmpla în vremurile străvechi. Dacă vreți să aveți o idee despre cum era să conviețuiești cu lupii în pădure, citiți povestirea lui Casian Balabsciuc „Bordeiul de pândă” din cartea „Povestiri din Smedovatic”. Vara mai era cum era, iarna însă se duceau lupte grele de
PĂDUREA ŞI OMUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1852 din 26 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379903_a_381232]