1,494 matches
-
asigurarea verbală a lui de Valera că în caz de război, britanicii vor primi acces la ele. Acordurile au fost atacate de parlamentarul conservator Winston Churchill în Parlament pentru renunțarea la cele trei porturi, ceea ce Churchill a denumit „turnurile de strajă ale țărmurilor occidentale”. Când a venit războiul, de Valera a refuzat britanicilor accesul la aceste porturi, invocând neutralitatea Irlandei, spre dezavantajul britanicilor în Bătălia Atlanticului. Churchill a criticat aceste tratate în "The Gathering Storm", declarând că „nu a mai văzut
Neville Chamberlain () [Corola-website/Science/298299_a_299628]
-
a corpului Darabanilor")". Această numire se deduce, după unii de la nemțescul "Trabani" ce înseamnă pedestrași, dupa alții de la turcescul DER-BAN, adică păzitor de poartă. Darabanii constituiau un corp de armată pedestru și permanent. Din acest corp de armată se luau străjile la curtea Domnului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Darabani se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,35%). Pentru 4,61% din populație, apartenența
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
Mussolini, Carol al II-lea creează breslele de lucrători, în scopul organizării corporatiste a statului român. De asemenea, el creează ținuturile, conduse de rezidenți regali, pentru a avea un control mai puternic asupra administrației locale. În decembrie 1938, el creează „Straja Țării", după modelul tineretului hitlerist. Pentru a înlocui partidele politice, în decembrie 1938 se constituie Frontul Renașterii Naționale, primul organism politic de masă din istoria României. Carol al II-lea a luat măsuri dure împotriva Gărzii de Fier, ordonând asasinarea
Regatul României () [Corola-website/Science/297113_a_298442]
-
domnia Moldovei și se înțelesese cu Alexandru ca să împărțească toate deopotrivă, alegând prilejul când Bogdan, poftit la țară, la un unchi de frate al aceluiași Petru, era beat, pe o noapte urâtă, sosind numai cu o sută de moldoveni, înșelă străjile lui Bogdan și, prinzându-l, îi tăie capul.” După omorârea lui Bogdan, familia sa, inclusiv tânărul Ștefan vor pleca în exil în Transilvania și apoi în Țara Românească, după instalarea ca domn a lui Vlad Țepeș. Mama sa, Oltea avea
Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/297119_a_298448]
-
Voivodina sunt: Adunarea, Consiliul Executiv și organele provinciale ale administrației. Română este oficială pe teritoriul PAV în comunele Alibunar, Biserica Albă, Zitiste, Becicherecul Mare, Kovăcița, Cuvin, Plandiște și Secanj. În comuna Vârșeț română este oficială doar în localitățile Voivodinț, Marcovăț, Straja, Jamu Mic, Srediștea Mică, Mesici, Jablanka, Sălcița, Râtișor, Oreșaț și Coștei. Secretariatului Provincial pentru Reglementări, Administrație și Minoritățile Naționale se ocupă, prin serviciile și departamentele sale, de colectarea și analizarea datelor privind exercitarea drepturilor minorităților naționale în domeniul culturii, învățământului
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
este smalțul apei, iar albastrul culoarea cerului, în această stemă - a cerului reflectat în oglinda apei. Arcașul, mobila principală a scutului heraldic, este păstrat din prima stemă municipală, aprobată la 31 iulie 1930. În stema de la 1930 arcașul simboliza „vechea strajă ostășească și luptele din această regiune a Moldovei”. Semnificația nu s-a schimbat nici în stema nouă. În noul blazon arcașul a fost îmbrăcat în straie și armură ca un arcaș din armata moldovenească din timpul lui Ștefan cel Mare
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
dintre posesiunile împăratului niceean, și că în Constantinopol nu sunt trupe. În noaptea spre 25 iulie, patrioții din oraș i-au condus pe ascuns, prin trecerile din zidurile dărăpănate ale orașului pe câțiva soldați de ai lui Alexios. În zori, straja de la poarta Pege a fost nimicită fulgerător de către aceștia și detașamentul niceean a pătruns în întregime în Constantinopol. Când au primit știrea despre evenimentele din capitală, Balduin al II-lea și venețienii au căutat să scape refugiindu-se în Eubeea
Mihail al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317073_a_318402]
-
formează peretele rotund al cuibului. Se întâmplă ca femelele sosite mai devreme din țările calde să purceadă la construcția cuibului fără a-și mai aștepta masculul. În vreme ce unul din părinți face rost de materiale necesare construcției cuibului, celălalt stă de strajă prin preajma acestuia. Dacă nu își păzesc cuibul, lăstunii riscă să și-l piardă, întrucât aici se pot instala cu traiul vrăbiile. Când cuibul este gata, intrarea este destul de largă pentru ca acolo să poată pătrunde o vrabie. O dată pierdut cuibul, lăstunii
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
Ioan Botezătorul” din Iași are un sistem de construcție pentru apărare care este întâlnit și la Biserica Precista din Galați. Podul bisericii este un fel de fortăreață suspendată, camuflată de acoperișul obișnuit al bisericii. De jur împrejurul zidurilor se află drumuri de strajă și metereze pentru arcuri și puști. În interior, biserica este alcătuită din următoarele încăperi: un pridvor adăugit în 1875 (în partea de sud-vest), pridvorul (exonartexul) cu turnul clopotniță deasupra, pronaosul, naosul și altarul. Interiorul este luminat prin 13 ferestre. În
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
al pronaosului se află o ușă interioară prin care se urcă la cele două etaje ale turnului-clopotniță. Turnul are un plan pătrat și două etaje. La primul etaj se află o încăpere destinată sistemului fortificat de apărare cu drumuri de strajă și metereze, care continuă spre altar, pe lângă pereții bisericii, iar la al doilea etaj se află clopotnița. Între pronaos și naos a existat odată un zid despărțitor care a fost demolat. Deasupra pronaosului și naosului se află bolți semicilindrice. Naosul
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
Grigore Ghica Vodă", numele domnitorului-martir al Moldovei, care s-a opus cedării Bucovinei către Austria în 1775 și a fost ucis doi ani mai târziu de către turci. Grigore Ghica Vodă a stat, simbolic, prin localitatea ce-i poartă numele, de strajă la porțile Moldovei - până în 1944 la venirea Armatei Roșii, care a ocupat nordul Bucovinei. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și comunități de români și de evrei. În acea perioadă, Casa Asigurarilor Sociale din Cernăuți dispunea de
Nepolocăuți () [Corola-website/Science/315735_a_317064]
-
Parcul Copou a fost lagăr, lagăr al românilor luați de pe stradă. Fostul meu socru a fost luat de pe stradă și a fost aici, în lagăr, și apoi a fost dus în Uniunea Sovietică. Învățătorii care erau în lagăr au făcut strajă teiului, pentru a nu fi tăiat." " În fața teiului se află un bust de bronz al lui Mihai Eminescu, opera sculptorului Ion Mateescu. Atașamentul lui Mihai Eminescu pentru tei pare să fie o nostalgie germanică, din perioada studiilor facute de poet
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
afluenților săi. În partea dreaptă urmărește vârfurile dealurilor Coasta Zăpodiei (393 m), D. Vârtopului (465 m), D. Verigerului (482 m), D. Comenzii (495) și Măg. Plarii (522 m), iar în cea stângă pe cele ale D. Scaun (398 m), Măg. Straja (548 m), D. Ghirbomului (474 m), D. Mare (492 m), D. Gruiului (520 m) și Măg. Copaciului (580 m). Depresiunea Transilvaniei, unitate în interiorul căreia se află bazinul Secașului Mic, s-a format și a evoluat pe un fundament rigid, scufundat
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
din jurul bisericii ci și să apere construcția de trăznet. De aceea se plantau copaci care aveau coroana mare și înălțime apreciabilă la numai câțiva ani de la plantare. Așa s-a întâmplat și la Ionești unde un falnic gorun stă de strajă Lăcașului Sfânt.
Biserica de lemn din Ionești, Arad () [Corola-website/Science/316785_a_318114]
-
mare de însemne cercetășești. Cea mai importantă distincție a fost "Virtutea Cercetășescă". Incepând cu anul 1934 se înființează ""Oficiul pentru Educația Tineretului Român"" (OETR). Tinerii de ambele sexe între 7 și 18 ani (baieții) / 21 ani (fetele) făceau parte din "Straja Țării", compusă din Marile Legiuni ale Cercetașilor și Cercetașelor și Marile Falange ale Străjerilor și Străjerelor. Pâna în primăvara anului 1929, cercetașele activau ca grupuri distincte, încadrate în Marea Legiune a Cercetașilor. Cea mai celebră reprezentantă este Ecaterina Teodoroiu, cercetașă
Cercetașii României () [Corola-website/Science/318577_a_319906]
-
mișcarea de cercetași cuprindea 50,000 de tineri si 2,000 de comandanți. Pe parcursul anului 1936 cele două asociații (cercetași si cercetașe) au fost comasate într-una singură - ""Cercetășia României"". La 24 ianuarie 1937 se desființează OETR-ul prin reorganizarea "Străjii Țării". Aceasta devine singura organizație de stat, pentru îndrumarea și conducerea tineretului în ceea ce privește educația fizică, moral-religioasă, socială și națională. Implicit este desființată și cercetășia, care nu își mai găsea locul în sistemul totalitar creat de regele Carol al II-lea
Cercetașii României () [Corola-website/Science/318577_a_319906]
-
cercetășia, care nu își mai găsea locul în sistemul totalitar creat de regele Carol al II-lea. Cu toate acestea, o mare parte din cadrele cercetășiei sau dintre personalitățile care sprijiniseră ideea se vor regăsi în noua mișcare, devenită obligatorie. "Straja Țării" se va desființa în toamna anului 1940, după abdicarea regelui Carol al II-lea. La sfârșitul celui de al doilea război mondial, regimul comunist din România a impus o interdicție pentru toate mișcările de tineret alternative, acestea fiind înlocuite
Cercetașii României () [Corola-website/Science/318577_a_319906]
-
în satul așezat și pe șes, și pe văi și pe dealuri domoale mai există o moară și un gater. Câmpul este împărțit convențional în parcele mai mari, unele dintre care au denumirile de Dumbrava, Mălăiștea, Rediu, Dealul Crucii, Fântânița, Straja, La Mafiei, La Chiriac, în Cot, La Magazin etc. Stăneștii se învecinează cu Privorochia la nord-vest, cu Poienii Bucovinei (sau Puieni) — la sud-est și cu Mihoreni — la nord-est. Un frumos șirag de păduri îl dispart de satele Oprișeni, Stârcea, Tereblecea
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]
-
de i-au fost trecut Seretiul, au sosit. Și avândŭ bucurie Ștefan vodă de ai săi, cum să aflară pegiur dânsul la loc de grije, îndată repedzi pe Șendre hatmanul înaintea oștii muntenești cu puținei slujitori, ca-n chip de strajă. Și dând pe oastea muntenească, mulți pre puțini, fură biruiți de oastea Radului vodă și acolo pierit-au și Șendrea hatmanul, mai gios de Râmnic, unde s-au pomenit multă vréme Movila Șendrii. Și l-au dus, de l-au
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
anul 1838 să fie adăugat portalul nordic cu portic. Fortificația este construită din piatră de râu și de carieră, înaltă de 6 metri și este prevăzută cu două rânduri de metereze. De asemenea se pot vedea urmele unui drum de strajă în consolă. Intrarea se face prin vest, pe sub un turn cu trei niveluri, sprijinit de contraforturi. Turnul este prevăzut cu un drum de strajă construit sub acoperișul în patru ape. O hersă protejează intrarea pietonală. Alipite pe interiorul incintei se
Biserica fortificată din Țapu () [Corola-website/Science/320812_a_322141]
-
este prevăzută cu două rânduri de metereze. De asemenea se pot vedea urmele unui drum de strajă în consolă. Intrarea se face prin vest, pe sub un turn cu trei niveluri, sprijinit de contraforturi. Turnul este prevăzut cu un drum de strajă construit sub acoperișul în patru ape. O hersă protejează intrarea pietonală. Alipite pe interiorul incintei se regăseau până în anul 1941 diverse cămări de provizii, unde se păstrau băuturi, cereale, fructele și nelipsita slănină. Similar, în secolul al XIX-lea, au
Biserica fortificată din Țapu () [Corola-website/Science/320812_a_322141]
-
o migrație în masă din regiunea Olteniei, din zona Craiovei, Slatinei și Polovragilor, după cum reiese și din diplomă comemorativa "200 de ani de la venirea oltenilor în Comloș", 1734-1934.) alții s-au stabilit în partea Banatului sârbesc unde înființează localitățile Srediște, Straja, sau chiar în Timac (Timok). Odată cu ocuparea Banatului de către turci, aceștia din urmă redeschid minele abandonate, aducând mâna de lucru din vechile zone miniere ale Olteniei, cum sunt: Baia de Arama, Baia de Fier, Baia Sie și specialiști în minierit din Europa
Bufan () [Corola-website/Science/322384_a_323713]
-
existență a Principatul Moldovei, a fost integrată înținutul Câmpulungului, care fiind administrat sub forma unui “ocol domnesc” se bucură de o largă autonomie. Locuitorii ținutului se considerau oameni liberi, care nu aveau altă datorie față de domnie decât de a efectua straja la hotare. Recunoscând acest drept al locuitorilor ocolului, Aron Vodă (1592-1595) fixează străji la hotarul dinspre Transilvania, pentru a proteja pe câmpulungenii care își creaseră, prin defrișare, proprietăți în Țară Dornelor. Măsurile domnești duc la o rapidă dezvoltare a ținutului
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
forma unui “ocol domnesc” se bucură de o largă autonomie. Locuitorii ținutului se considerau oameni liberi, care nu aveau altă datorie față de domnie decât de a efectua straja la hotare. Recunoscând acest drept al locuitorilor ocolului, Aron Vodă (1592-1595) fixează străji la hotarul dinspre Transilvania, pentru a proteja pe câmpulungenii care își creaseră, prin defrișare, proprietăți în Țară Dornelor. Măsurile domnești duc la o rapidă dezvoltare a ținutului. Depresiunea cu exceptia părții de sud a acesteia, a intrat la sfârșitul secolului XVII
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
crearea unor forțe militare permanente în țările române. Actul adițional și dezvoltator al articolului 5 din tratatul de pace de la Adrianopol, prevedea următoarele referințe la armata Principatelor: Acesta a fost temeiul juridic al edificării armatei române moderne, numită în epocă "„straja pământeană"" sau "„miliția națională"". Cu această ocazie, Christian Tell, care fusese înrolat în forțele militare ale Imperiului Otoman, și a luptat în Războiul ruso-turc din 1828-1829, unde a primit gradul de căpitan, s-a înrolat în 1830 în nou-formata armată
Războiul Ruso-Turc (1828–1829) () [Corola-website/Science/325356_a_326685]