6,207 matches
-
marginalii”), comentariul se desfășoară pe trei niveluri: discutarea manifestelor (de unde se deduce o posibilă suprastructură retorică ce urmează a fi verificată prin confruntarea cu textul literar), descrierea poeticilor individuale și o foarte aplicată analiză de text. Fără a fetișiza obiectul studiat, P. punctează, în concluzie, rolul deopotrivă terapeutic și catalitic al avangardei. Din corpul acestei exegeze sunt extrase și dezvoltate ulterior două monografii autonome: A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei (1993) și Gellu Naum. Poezia contra literaturii
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
Vatra”, „Luceafărul”, „Contrapunct”, „Poesis”, „Apostrof”, „Calende”, „Tribuna”, „Steaua”, „Transilvania”, „Euphorion” ș.a. Prima carte, Scrisori din Muzeul Pendulelor, îi apare în 1982. „Caligraf al emoției” cum l-a definit Mircea Petean, M. cultivă în poezie versul tensionat, eliptic, de o concentrare studiată, încât de multe ori poemele au fie dimensiunea unui haiku, fie se coagulează ca suită mozaicată de imagini. Coerența de suprafață a poemului este ignorată, efectul imediat al acestui fragmentarism fiind impresia de distanțare contemplativă, de sublimare a trăitului în
MURESAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288307_a_289636]
-
ex. cu boală polichistică renală, nefropatie diabetică sau chiar glomerulopatii primitive) prezintă în general o rată similară de degradare a funcției renale. Sunt incriminate mai multe gene, polimorfismul inserție/deleție al genei enzimei de conversie a angiotensinei fiind cea mai studiată. Subiecții cu genotipul deleție-deleție (DD) prezintă cel mai mare risc de progresie. Sexul masculin se asociază cu o susceptibilitate crescută pentru BCR, dar și cu o progresie mai rapidă către stadiul terminal al bolii cronice de rinichi, indiferent de tipul
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
poetului. Menirea acestuia din urmă este „agitatorică” și „duhovnicească”, el trebuie să caute mântuirea prin luptă. „Eu sunt cântăreț și om serios / cetățean și tovarăș al lumii”, declară P. E începutul unui discurs voit prozaic, dar de o solemnitate bine studiată. Versurile se desfășoară în falduri largi ori țâșnesc în fulgere scurte, conform ritmicii pe care o imprimă sensibilitatea, dispoziția temperamentală. Ele conving, pe ansambluri mari, prin această revărsare calmă, monotonă, devenită obsedantă. Dau impresia unor simple constatări, dar sunt învăluitoare
PARASCHIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
unei gândiri de tip interpretativ. Ilustrând una dintre însușirile-cheie ale autorului - coerența explicativă a discursului -, cartea stă sub semnul unei metafore gnoseologice sensibilizante: distanța. Doi piloni solizi susțin edificiul proiectiv al sintezei: tendința de a stăpâni, prin modelare, eterogenitatea materialului studiat - fenomenologia spiritului clasic -, fără a cădea în capcanele reducționismului facil, și tendința de situare constantă a imaginației clasice în dinamismul cultural al epocii, fără a deborda limitele acestuia din urmă și a încălca domeniul socialului. Ipoteza, evident polemică, este că
PAVEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
operei savantului, P. realizează o sinteză a ideilor viabile oferite de acest erudit de tip renascentist, pe care îl consideră un precursor în majoritatea domeniilor lingvisticii și filologiei. Servindu-se de capitole privitoare la biografia și formația intelectuală a autorului studiat, ca și de o sinteză bibliografică a lucrărilor sale științifice, P. îi reliefează activitatea de indoeuropenist, de slavist sau de cercetător al elementelor de substrat din română, oprindu-se cu deosebire asupra meritelor sale în dezbaterea unor probleme de lingvistică
POGHIRC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288871_a_290200]
-
mai compact, dominat de „figurile violenței și ale exasperării” (Eugen Simion), care se dezvoltă radial prin dilatarea spiralată a unui centru semantic. Deși suferă pe alocuri de inflația neologismului de factură clinică sau filosofică, textele relevă o construcție mai atent studiată, cu numeroase simetrii secvențiale și cu dispunerea geometrică a frazelor într-o mișcare circulară. Ca și în Aduceți verbele, versurile de aici pun în relief un principal atu poetic: „introspecția lucidă, aproape clinică, adevărată incizie pe epiderma sentimentului” (Nicolae Manolescu
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
a lui Ovidiu Papadima, știe că „nu e unică substanța - ce poate fi universală -, ci nuanțele ei și, mai ales, echilibrul în care se îmbină aceste nuanțe, aspectul sub care trăiesc toate organic”. Chiar restrânsă la expresia sa inferioară, mitologia studiată se arată foarte bogată, astfel că și dicționarul cuprinde o mare varietate de termeni. Calendarele poporului român (2001) reprezintă o încercare inedită de a reuni, într-un tablou complet al mentalității populare asupra reprezentărilor temporale, tipuri variate de așa-numite
OLTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288528_a_289857]
-
cele mai importante surse ale tendințelor de democratizare a conducerii întreprinderilor. Impactul orientării producției asupra egalității/inegalității sociale, asupra nivelului de aspirații, asupra stării de alienare a modului de viață al colectivității poate reprezenta un exemplu de consecință laterală insuficient studiată, dar care, probabil, va deveni o temă de interes major pentru cercetare. Iar acest fapt va stimula sistemele industriale să-și asume noi responsabilități. În acest context se înscrie și mișcarea indicatorilor sociali - o orientare științifică, dar și socială, ce
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
consideră ei, trebuie să aibă loc „dinăuntru”. În mod esențial,trebuie sesizate modelele de gândire ale actorilor în cauză, modul lor de a defini situația. Sarcina antropologului este să determine modul propriu de categorizare (de gândire) al membrilor fiecărei colectivități studiate și să înțeleagă în acești termeni specifici toate aspectele vieții lor sociale și culturale, și nu să elaboreze un cadru „universal” în care să forțeze analiza culturilor particulare. După cum s-a observat (Harris, 1968), elaborarea emică este fundată pe o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sinteze publicate în literatura mondială recentă, raportul intitulat Psihoterapii, trei abordări evaluate și publicate de Inserm a confirmat studiile precedente: o dovadă științifică stabilită sau o prezumție științifică puternică privind eficiența terapiilor comportamentale și cognitive există în majoritatea problemelor psihopatologice studiate. Aceste confirmări obiective a ceea ce numeroși clinicieni practicieni au observat deja neau orientat în selecția cazurilor clinice prezentate în lucrarea noastră. Cel de al doilea criteriu a fost frecvența tulburărilor psihopatologice întâlnite în populația generală. In vederea redactării celor douăsprezece
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
model depășește, de altfel, cu mult cadrul desensibilizării, deoarece a fost implicat de către Wolpe în alte procese terapeutice: afirmarea sinelui, terapii sexuale, relație psihoterapeutică, etc. Evoluția terapiilor bazate pe expunere Desensibilizarea sistematică a lui Wolpe este probabil procedura cea mai studiată atât în plan teoretic cât și în ceea ce privește modalitățile sale de aplicare. Variantele procedurilor de expunere In urma lecturilor, a reieșit destul de repede faptul că teoria lui Wolpe nu era corectă și că „ingredientul” care oferea acestei tehnici eficiență în numeroase
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
noi ipoteze. Pe parcursul fiecărei etape, analiza datelor se bazează pe un proces de gândire de tip discursiv, în care elementele identificate sunt discutate, puse în relație și sintetizate după reguli logice explicite și conștiente. Modelele teoretice tind să explice fenomenele studiate, pornind de la un ansamblu de legi generale care presupun indivizi (parțial) comparabili. Aceste legi nu pretind să explice individul în întregime, în unicitatea și globalitatea sa. Ele nu sunt „adevăruri” intangibile și imuabile, ci sunt susceptibile de a fi schimbate
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
situații declanșatoare. Ea nu include evenimentele legate de istoria biologică, developmentală și socioculturală a subiectului. Modelul retroactiv Modelul Modelul inițial In anul 1981, Fontaine și Ylieff au propus un model de analiză funcțională care să permită observarea interacțiunilor dintre comportamentele studiate și variabilele capabile să le explice. Acest model reia în schema S-R-C ansamblul faptelor observate relativ la comportamentele problematice (R) cât și studiul evenimentelor antecedente (S) și ale celor consecutive (C). Modelul integrează, însă, variabilele organismice și evenimentele trecutului (O) dezvoltate
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
la un rol secundar. După o perioadă de dezbateri critice, cele două tipuri de modele coabitează în cadrul terapiilor cognitiv-comportamentale, dar într-o manieră paralelă. Perspectiva integrativă schițată la timpul său de către Bandura n-a avut deloc succes. In funcție de problemele studiate, de formarea sa, de sensibilitatea sa, de popularitatea sau de caracterul inovator al unui model, terapeutul se raportează când la o perspectivă când la alta, când la un model teoretic când la altul. Pornind de la o analiză critică a relației
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
obținute depind de stăpânirea, de către clinician, a tehnicilor de comunicare și de îngrijire clinică, de cunoașterea metodelor de observație și de instrumentele de evaluare. Prelucrarea informațiilor și pertinența concluziilor sale depind de cunoștințele sale clinice, metodologice și teoretice asupra problemelor studiate. Analiza funcțională nu-i furnizează decât un cadru în care el își poate organiza, dezvolta, structura și evalua intervenția, cu scopul de a-și ajuta partenerul să-și rezolve problemele, să-și identifice dorințele și așteptările. 3. Alianța terapeutică Charly
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sine risca să-l cantoneze în problema sa, să-l reducă la diserecția sa. Personalitatea soției sale impunea ca simptomul să fie abordat ca punct de plecare: această situație aproape că justifica intrarea în joc a lui Hubert. In cazul studiat, poate un instinct de dominare la Carolyn, sau iluzia unei tinereți veșnice. In schimb, un anxiolitic însoțit de o terapie cognitivă tratează eficient pe termen lung, iar cooperarea activă a partenerei constituie garanția unei soluții durabile a problemei. Viagra: Pfizer
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ne imaginăm că lumea, așa cum o percepem, este tot ceea ce există. Se presupune că realitatea empirică ni se dezvăluie direct și, drept consecință, ne permite să evaluăm care afirmații sunt adevărate și care false. Dintre gânditorii socio-politici cel mai frecvent studiați, John Locke este cel mai important susținător al pozitivismului. Acesta afirmă că noi, indivizii umani, suntem la naștere tabula rasa: începem cu nimic, cu nici un fel de cunoștințe, având doar capacitatea de a descoperi prin simțuri. Începem ca recipiente goale
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
în România și a direcției politice pe care o va adopta națiunea. Această aserțiune ar putea să nu fie adevărată, sau ar putea fi doar parțial adevărată. În continuare, ar trebui să decid care aspect privind alegerile din România merită studiat. Eu personal nu cred că m-aș putea ocupa de toate și nici nu sunt toate la fel de interesant de studiat. Să ne imaginăm că aș alege să pun accentul pe partidele politice, deoarece există enunțuri general acceptate în științele sociale
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
care pune accentul pe deciziile mai importante cu care se confruntă cercetătorul când își stabilește design-ul proiectului. Apoi este definită cauzalitatea în funcție de patru elemente - covariație, direcționalitate, non-falsitate (non-spuriouness) și plauzibilitate. Cursul discută mai apoi modurile de identificare a populației studiate și a trăsăturilor relevante pentru studiu ale acesteia, precum și modurile de codificare și sortare a observațiilor. În final, cursul prezintă modelul cauzal liniar bivariat, specificat prin direcție, pantă, constantă și termen de eroare. Modelele cauzale mai complexe vor fi discutate
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
din dreapta mea - care mânca o friptură mare - se agita și făcea comentarii cu voce tare spre televizor cu toate că, desigur, jucătorii nu-l puteau auzi. Și astfel, am avut inspirația unei noi teorii, numai bună de testat! Consumul de carne merită studiat! În natură carnivorele sunt mai agresive, ele trebuie să atace și să ucidă ca să-și obțină hrana. Ierbivorele sunt mult mai pasive, ele doar mestecă frunze - care se spune că sunt mult mai ușor de digerat, de altfel - și nu
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
cauzalitatea nu se poate specifica cu adevărat decât într-un sistem complet închis, unde nu există posibilitatea unor influențe exterioare. Cel mai adesea, în cercetarea din științele sociale, pentru a identifica și încorpora în model toate variabilele relevante pentru relația studiată, este folosită în mod practic de literatura de specialitate și inteligența individuală. Totuși, nu se poate anticipa nimic. La un moment dat cel care modelează trebuie să lucreze presupunând că nu mai există alte variabile confundabile adiționale neexaminate care să
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
acești termeni. Pentru a se evita confuzia, trebuie să uităm sensurile acestora din limbajul obișnuit și să ne gândim doar la sensul lor statistic. Primele două concepte implică statistica descriptivă, căci acestea se ocupă de înțelegerea tiparelor proprii din cadrul datelor studiate. Tendința centrală constituie cel mai simplu și direct răspuns la întrebarea: „ce ne indică aceste date?”. Aceasta prezintă, în modul cel mai succint posibil, nucleul esențial al datelor, fenomenul principal care poate fi sesizat din datele colectate și codificate. Tendința
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
rând - ipoteza cauzală propusă care leagă variabila dependentă de cea independentă trebuie să fie considerată adevărată și, în al doilea rând, că relația funcțională de tip liniar calculată din datele din eșantion poate fi considerată o reprezentare rezonabilă a relației studiate. Dar nici una dintre aceste două premise nu sunt în mod necesar adevărate. Nimic din ceea ce a fost prezentat până acum în discuție nu ar convinge un sceptic inteligent, care ar putea recunoaște că exercițiul nostru statistic este interesant, însă ar
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
nu de la timpul (obiectiv, cronologic) al societății și nici de la timpul (subiectiv) al sociologilor, În mod fatal marcați de o existență (fizică) episodică, efemeră la scara eternității. Maria Larionescu: Cunoașterea sociologică presupune un dialog continuu Între teorie și realitatea empirică studiată, cercetătorii urmărind o „dublă ajustare” a ideilor și observațiilor pentru a descoperi o ordine În complexitatea fenomenelor sociale. Este Îndeobște admis faptul că sociologia este asociată procesului modernității, corpusul său de concepte, idei și teorii fiind, de regulă, supuse testării
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]