2,009 matches
-
Hudești. Clin (La Clin)-teren plan de forma unui triunghi situat la sud de satul Mlenăuți, în apropiere de șoseaua Dorohoi - Darabani. Coada iazului (în Coada iazului)-locuri situate în partea de sus a iazurilor Velniței și Axinte, unde cresc stuful, papura, rogozul și alte ierburi înalte, specifice terenurilor umede și care sunt folosite pentru pășunatul vitelor locuitorilor din apropiere. Colacul Bălții-teren de pășunat în Lunca Prutului, înconjurat de un braț al râului Prut. La revărsări este alimentat cu apă și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de pământ deasupra. Ghețărie (La Ghețărie) î teren situat în partea de nord a Dealului Crucii,unde existau niște bordeie săpate sub pământ, erau puse paie și se punea gheața scoasă din Calul Alb. Deasupra, ghețăria era acoperită cu mult stuf. Gârla Ghidului-gârlă formată de un pârâiaș ce izvorăște din Dealul Grâie și se varsă în iazul Calul Alb. Denumirea vine de la locuitorul ce avea misiune să îndrume oamenii la lucru pe moșia boierească. Grădina Mihăieș (La Grădină)-teren arabil situat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
vite, a lovit puternic în gospodăriile țărănești, în această perioadă mulți oameni și mai ales copii au murit otrăviți cu bureți culeși din pădure pe care îi mâncau nealeși și fără mămăligă. Din lipsă de iernatic, oamenii descopereau șurele de stuf sau de paie și dădeau la vite să mănânce, alții tăiau vitele, uscau carnea în cuptor care era mâncată de cei ai casei. Prin lunile ianuarie-februarie mulți țărani au măturat ultimele grăunțe de prin podurile caselor, le-au măcinat la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
spre a fi mâncate de oameni, iar multe au murit de foame. Spre toamnă și iarna, oamenii le dădeau iernatic de 2-3 ani în urmă, iar înspre primăvară descopereau grajdurile și chiar casele spre a le da paiele și chiar stuful să-l mănânce. Au fost primele pachete cu alimente din SUA care s-au distribuit oamenilor necăjiți. Un asemenea pachet a primit și mama care a fost desfăcut de față cu noi. îmi amintesc că erau în el câteva conserve
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
din Hudești nu prea au cunoscut ornamentarea în timpurile mai vechi, aceasta datorită sărăciei. Casele sărăcăcioase ale clăcașilor, compuse dintr-o tindă și o cameră pentru toate nu prea mai aveau nevoie de ornamente. Rareori unele case erau acoperite cu stuf într-un chip mai ingenios, mai artistic adică „în solzi. Cei care aveau asemenea case erau „cineva în satele noastre. Nu e de mirare faptul că asemenea case țin răcoare vara și mai cald iarna. Unii gospodari mai păstrează asemenea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
case erau „cineva în satele noastre. Nu e de mirare faptul că asemenea case țin răcoare vara și mai cald iarna. Unii gospodari mai păstrează asemenea acoperiș și-n zilele noastre mai ales în satele Bașeu și Baranca care au stuful mai în apropiere. Casele tradiționale erau cele cu prispă fără stâlpi și toată lemnăria încheiată în cepuri de lemn. Pereții în interior nu erau ornamentați. Se dădeau cu var și chiar cu humă, în fața casei se îndrepta cu lut și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în legătură cu ornamentarea gardurilor. La început când sărăcia era la ea acasă gardurile erau inexistente. Ele au apărut ca o necesitate de a proteja culturile din grădini. Se amenajau garduri din coceni de porumb, din bețe de floarea-soarelui sau și din stuf la Bașeu și la Baranca. Cele mai reușite garduri erau cele din nuiele de răchită împletite în mod artistic „în coada rândunelei cum ziceau localnicii, adică: orizontal, pe țăruși bătuți în pământ și cu o apărătoare în formă de „V
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
li se face și un acoperiș tăbluit, ornamentat cu aceleași flori ca la casă. Recent, unii cetățeni din satele comunei au hidrofoare care scot apa la necesitate. Ornamentarea este cunoscută și de dependințele casei. Unii cetățeni din comună au înlocuit stuful de pe acoperișul caselor cu azbest, lucru nu prea indicat de organele de igienă. Apariția circularelor în comună a făcut să apară și gardurile din ostrețe, la început mai brute, cioplite din topor apoi trase prin circular, geluite și cu vârfuri
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
gospodărești vechi. Pentru construcția caselor materialul de bază a fost lutul (argila) pe un schelet de lemn, cu nuiele împletite în picioare, cu acoperișul realizat din căpriori de tei sau de plop și acoperit cu paie de secară sau de stuf care crește din belșug pe valea Bașeului și chiar a Prutului. într-o primă perioadă, pe un loc neted se îngropau în pământ 10-12 furci care erau de stejar în general, înalte de 3,5-4 m din care 1 m
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cal. După uscare se dădea cu var. După uscarea pereților încărcați cu lut cu paie se trecea la acoperiș. Pe căpriorii puși pe capetele grinzilor se puneau la distanțe mici (20-30 cm) leaturi cioplite cu barda. Peste acestea se așeza stuful, mai întâi de la poale cu vârful în sus și apoi de pe vârf spre poale. Stuful era cusut cu sârmă. în unele cazuri se acoperea cu paie de secară care sunt mai lungi și care erau prinse tot cu sârmă. Majoritatea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
se trecea la acoperiș. Pe căpriorii puși pe capetele grinzilor se puneau la distanțe mici (20-30 cm) leaturi cioplite cu barda. Peste acestea se așeza stuful, mai întâi de la poale cu vârful în sus și apoi de pe vârf spre poale. Stuful era cusut cu sârmă. în unele cazuri se acoperea cu paie de secară care sunt mai lungi și care erau prinse tot cu sârmă. Majoritatea caselor erau într-un perete adică tinda și o cameră. Podul era făcut din nuiele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
miezul nopții încep să colinde copii mai mari cu capra, cu căluții sau cu cerbii. Pentru capră se asociau câte 3-4 copii. Unul se îmbracă cu o piele de capră sau cu o cuvertură pe care sunt prinse vârfuri de stuf pentru a da culoarea cenușie a caprei și are un cap din lemn care păcănea continuu imitând zbieretul caprei. Altul cântă din fluier cântecul caprei, iar ceilalți dansează pe loc și exclamă strigături ca : Capra mea de la Balinți/ Ar mânca
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
care prin părțile noastre s-a făcut mai mult forțat decât prin convingere. țărănimea noastră neorganizată a avut de suferit și de data aceasta. Unii au fost bătuți, alții căutau diferite prilejuri să fugă de acasă la pădure, la tăiat stuf, numai ca să nu dea ochii cu autoritățile și cu echipele de șoc care umblau prin sate să-i lămurească pe țărani să se treacă la colectiv. Alți țărani se ascundeau prin popurile de strujeni, prin grâul din podurile caselor, se
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
o clădire sau anexe gospodărești. Agă - ofițer inferior din vechea armată otomană înainte de secolul al-XIXlea; șef al agiei, având atribuțiile prefectului de poliție de mai târziu. Aspru - veche monedă turcească, de mică valoare. Bahnă - loc mlăștinos, acoperit cu iarbă sau stuf. Bariz -Broboada femeiască țiesută din fire de lână Băjenar - bejenar, fugar, refugiat, pribeag. Bez(slav) - fără. Birnic - persoană care plătea bir, care era supusă la bir. Biv - fost. Biv vel vornic-fost mare vornic. Brat(slav) - frate. Cahlă deschizătură prin care
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
amintirea unui bine din trecut. „Alonso, frate-său și-Antonio / Sunt ca și scoși din minți; ceilalți îi plâng, / Jelind neputincioși, dar mai ales / Acel căruia-i spui «bunul Gonzalo»; / În barba-i lacrimi cad ca iarna picuri / Din streașina de stuf.“ De fapt, Gonzalo (despre care, cum rezultă din textul citat, Prospero îi vorbise, prin ani, lui Ariel) este acela în care mila prisosise asupra oricărui alt simțământ. Ceea ce însuși Prospero exprimă foarte curând: „nu răzbunarea, / Ci mila-i mai presus
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
și toate viețuitoarele (floră și faunăă care populau aceste habitate. De asemenea prin incendierea miriștilor după recoltatul cerealelor păioase, sunt distruse numeroase forme de viață. Prin aprinderea în luna august 2011, de către un grup de turiști a unei suprafețe de stuf din Delta Dunării, au fost omorâte păsările și alte viețuitoare, într-un moment important din viața lor. Și exemplele ar putea continua. 3. Neglijența sau/și lipsa de prevedere, din partea celor chemați să colecteze și să păstreze resursele genetice vegetale
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
pentru a deschide acces la cabane particulare, restaurante, într un cuvânt la mulți bani. Activitatea din domeniul turismului poate să nu producă pagube resurselor genetice comparabile cu cele ce s-au întâmplat în cazul incendiilor de pădure sau a incendierii stufului din Delta Dunării. Dar deocamdată nici investițiile și nici turismul nu cunosc o dezvoltare atât de mare la noi în țară încât să producă pierderi semnificative resurselor genetice vegetale. Poate cele mai importante pierderi de resurse genetice se petrec cu
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
afară și mi-l făceam ginere, și-i dădeam averea, ce era în stare să-mi facă? Nu m-ar fi aruncat în stradă? Să știi, domnule Maxim, că te-am dezmoștenit! Nu-ți mai dau nimic! Nici bălțile cu stuf și pește, nici morile de pe Nistru, nici pe nepoată, deși aveam de gând să ți-o dau chiar pe fiica mea, trecând peste diferența de vârstă. Te-am dezmoștenit! Așa să știi! Am terminat cu dumneata! M-a străpuns cu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
aflam într-o curte destul de mare, cu mulți pomi fructiferi, cu brazde de zarzavat și multe și multe flori, în mijlocul cărora se afla Coliba lui Moș Toma (copiii satului românizaseră titlul povestirii lui Mark Twain). O căsuță mică acoperită cu stuf, cu prispă de pământ, o ușă în canaturi care dădea în două cămăruțe mici, ca cele din basme, unde o băbuță și un moșneag își duceau traiul, culcându-se o dată cu găinile și sculându-se la cântatul cocoșului. În casă, pe
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
intre în colectiv, trecându-le cele două hectare și jumătate la CAP; cum le-au luat via și cum au bătut patru pari în pământ, i-au împletit în nuiele, i-au bulgărit și le-au pus o claie de stuf deasupra, să nu-i plouă. Am încercat să-i fac să înțeleagă că despre cele ce s-au petrecut era de prisos să mai discutăm. Doar să ne bucurăm că suntem iarăși împreună și să vedem ce posibilități se deschideau
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de miliție, sediul CAP-ului, aproape o săptămână, imobilizând autoritățile, întrerupând legăturile telefonice și declarându-se liberi de comunism, încercând să atragă și satele dimprejur în această revoltă. Activiștii și informatorii securității au scăpat din mâinile femeilor ascunzându-se în stuful din baltă. Unul dintre activiști, Andrei din Lapoș, care trăiește astăzi la Mizil, poate mărturisi despre acest eveniment. Fiind alarmate, raionul și regiunea au concentrat în jurul satului un regiment de soldați, care blindate, tunuri și cu mare greutate au reușit
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Sîrca redevenită prezent, celelalte în nedescifrarea lor pe timp de calculator, Und das hat, mit ihrem Singen, /Die Lorelei getan! suficiență nemțească în aprecierea perfectului compus, a fost bucurie durerea țipetelor de nou-născut, acolo toate detaliile, iazul în benzi de stuf, undița lîngă bicicleta culcată, pescuiești întors la țară sportiv, restricție de viteză depășită, orizontul Tîrgu Frumos la cititoare, la feminitate caută caz cu caz, cele maxime în deplasare, cele minime în nașterea pe loc, pruncul-călătorie odios de nemișcare, lasă morții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
încețoșat cu două biserici, Aluniș dacă ești din munte nu mai știi altceva, de la șes munții sînt basm, Moș Cocoș Cocoloș, grădina raiului nu formă este, ci bunătate de gust, ceață surie, nimic pe ochiul Jumătate Peisaj, în dosul caselor stuf, lăstari din pîraie și ogoare, Deleni 4 km, ceața vătuiește în tuse mai seacă, mai bine podul, la Reghin lama de zăpadă la camion pe rampă, Tîrgu Mureș Brașov Tîrgu Mureș plăcuțe citețe, același tip de imaginar cețurile, Petelea gluga
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
îmblăci, forma trecut a prezentului înnoiește arhaismul, receptare și rațiune prin sentiment fiarele de plug, lopățica de curățat hîrlețul, semințele de grîu din vremea dacilor, piepteni de cules afine, tigvă, coș din scoarță de copac, jaleș, filionică, păducel, stupii din stuf, din nuiele lutuite, cornul de brăcuit, corneice pentru praf de pușcă, cleștele de spart alune, mai de rufe, munca este calea regală spre subconștient, via regis scaunul de mezdrit, dulgherie, tioc pentru gresie, alias toc, exploatarea în sine a propriei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
vagon să ne întindem la somn, Bogata, Chețani, 8,30, telefonul mobil, din hit mai rămîne semnalul de apel, km 290+600 să trăiți, domnu' inginer! mă duc la oraș! zăpezile pe ceață, solidaritatea umană cît este instinctivă, petice de stuf, băieții au mai spus ceva, km 297 la oprirea precipitată, halta Chirileu, "pasărea" cu vopsea neagră picior în viaductul Sînpaul, graffitti pe gara Cipău "Gîza", "dînsu", scrierea troiță în brazdele grădinii, ai mai rezolvat ceva? în martie, în '57, firele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]