2,123 matches
-
-n basme: cine se supără, tăiem nasul.) Mă uit în oglinda de lîngă calendarul Gauguin: cu cît trec anii, nasu-mi tine să-l egaleze pe-al lui De Gaulle. De ce să-l scurtez? 13 februarie Ce erau întîlnirile mele cu suavul poet Florin Mihai Petrescu decît niște muțenii absolute! Hotăram, din ochi, să intrăm undeva era ora permisivă zece să intrăm și sorbim ceva, orice, numai să meargă o țigară. Intram, ne așezam la o masă, ceream produsul și rămîneam așa
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
gondola. 2. depistarea uriașilor venețieni din Quattrocento și... și... 3. vernisajul Ușilor mele, la Palazzo Correr. Dintre magnificii venețieni, nu-l voi putea vedea ce păcat! pe Uccello, grandios-pigmentatul Uccello, orașul nepăstrîndu-i nici o lucrare. Și, din aceleași motive, nici pe suavul Veneziano (după al cărui "Portet de curtezană" am făcut, cîndva, surprinzătoare, pentru mine, desene). Mă voi întîlni, în schimb, cu fiți atenți! Fra Angelico, Masaccio, Del Castagno (siluetele lui Petrarca și Boccaccio!), Carpaccio, Botticelli (o! "Primăvara" și "Nașterea Venerei", la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
după răspuns, iat-o pe Cerasela flanînd cu minunea ei teriercanișă în lesă. Punînd capăt și întrebărilor, și răspunsurilor. Ningea. 6 decembrie De Samson cum că muierea... Văzînd-o pe Mariana Codruț cum se strecoară felin pe trotuar și cum răspunde suav la salut, n-ai crede că poate scrie: "Chiar și simpla prezență a unui bărbat care se arată calm într-o situație de criză la o tribună, la serviciu, într-un mediu oarecare sau pe stradă pur și simplu îmi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
terestru. Dacă n-ar exista convingerea că pictura sa e una de indubitabilă calitate, atunci agresivitatea cu care, periodic, îmi "cere părerea", m-ar indispune. Așa însă, trăind de-o viață în această grădină cu de toate ale Domnului numită suav climat supliciul contemplării la care sînt supus, deși repetîndu-se, mă amuză. Tot așa, cu ani în urmă, la vernisajul unuia din maeștrii sculpturii ieșene, simțindu-mă obligat să emit ocazionalul compliment, am preferat să-mi arăt antuziasmul de altfel sincer
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mai rămas natural în ființa ce se confruntă acum din ce în ce mai dramatic cu propria-i condiție. Ne e teamă că în schizofrenia generală a prospectorilor computerizați ai artei totul va aluneca treptat pe toboganul nihilismului. (Nihilistul lui nenea Iancu era un suav monșer pe lîngă cinicii și antipaticii noștri contemporani într-ale manipulării vizualului.) Cher a permis diabolicilor ei tehnicieni să-i artificializeze doar preț de un pasaj vocea, nu le-a îngăduit însă, inteligenta de ea, să-i altereze nativitatea. Și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
rezolva convulsiile interne ale unei imposturi postdecembriste, așa-zis social democrate, în succesiunea celei net comuniste postbelice, eminențele formațiunii încearcă plasarea acesteia în, mde, efortul menținerii unui obligatoriu pol de stînga. Dacă i-am crede pe atleții iliescianismului reanimat niște suavi naivi, atunci lucrurile ar fi simple. Diversiunea polului de stînga însă îmbracă purtatul costum croit în croitoriile Kremlinului. Anecdotic, ne vine mult mai ușor să-i recomandăm cîte unui amic rămas după lungul interstițiu comunist tot adept consecvent al polului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mă gîndesc. Mona: Adică speri să mă trimit singură... Octav: Ei, toate speranțele au o limită... Oh, sărman Hamlet! El o trimitea pe Ofelia la mănăstire ca s-o salveze de mediocritate... de feminitatea aceea împotmolită în sucuri glandulare... în suavele noroaie erotice... Și-acolo rămîne... Pe veci! Ha! El voia s-o ridice de la "mă iubește, nu mă iubește" la "a fi sau a nu fi"! Delirant, delirant, delirant! Mona: Păi nu-i aceeași dilemă!? Octav: Nu prea, iubita mea
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ține sub control pe elevi cât stau la școală!” „Să angajăm un bodyguard de la nu știu ce firmă!”, susține un domn ce pare că pune mare preț pe timpul personal. „Dirigintele să stea În clasă În fiecare pauză!”, vine din spatele clasei o voce suavă. Mai că plutește În aer ideea că trebuie să facem din școală o pușcărie, iar din profesori niște gardieni. Cel mai interesant mi s-a părut când a venit vorba despre uniformă. Prima observație care s-a avansat a fost
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
dominate de instinctul parvenirii (Gahița Rozmarinovici, din Iorgu de la Sadagura, Cucoana Chirița). În culori trandafirii sunt proiectați boierii vechi de țară (Boieri și ciocoi), dar și țăranii, zglobii și râzăreți, cărora le cam arde de șotii, atunci când nu se iubesc suav, grațios, ca într-o pastorală. O înduioșătoare, ireală concordie îi ține înfrățiți pe boieri și pe săteni (Nunta țărănească, Cinel-Cinel), toate relele fiind puse pe seama veneticilor, arendași și cămătari. O piesă reprezentativă este Iorgu de la Sadagura sau Nepotu-i salba dracului
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
e răsplata suferinței cathartice și a durerii îndurate stoic: „Spălat de lacrimi ca o piatră de pe-un mormânt, revin acum / în mine, pur ca după o moarte posibilă. Și-a prins să-mi placă / acest eu însumi fără pată, suav și curățat de fum.” Bucuria extatică a poetului care „bea din cer ca după / Simposionul greu, filosofal” consemnează gestul suprem de oprire a devenirii-degradare și de cucerire a existenței esențiale, adevărate. Universul însuși suferă o sedimentare a materiei ponderabile și
ANDRIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
noului duh elitar, e Stéphane Mallarmé. În jurul său și al revistei Mercure de France se adună, precum fluturii absorbiți de lumina lămpii, o parte dintre cei mai „stricți” dandy ai Parisului. În primul rând, contele Robert Montesquiou de Fezensac, „stăpânul suavelor miresme”, pe care Mallarmé Îl primește cu Încântare, fascinat de costumele sale gri, albastre sau verzi, după cum Îi e starea de spirit. Marelui poet i se datorează, În fapt, nașterea lui des Esseintes, deoarece el mediază Întâlnirea lui Montesquiou cu
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
dandysmului alături de Oscar Wilde, În chip de reper pentru decadentismul fin-de-siècle, pentru „deceniul galben”, epocă de tranziție a moravurilor, dar mai ales a artei. Noutatea desenelor sale din Yellow Book și Savoy, reviste care Întrețin spiritul estet al vremii, aerul suav morbid și senzual În același timp ce se degajă din dreptunghiul lucrărilor Îl fac celebru. E adorat la Londra și Paris, primit În lumea bună ca un prinț desprins parcă din prozele lui Huysmans sau Wilde. Lui Puvis de Chavannes
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
fapt, nu gustă decât opereta și Favorita 2, iar În materie de literatură Îl găsesc pe domnul Leconte de Lisle de neînțeles, iar pe domnul Mallarmé extravagant, mor de plăcere În fața Walkyriei și vor muri de plăcere În fața Căpeteniei miresmelor suave 3, nevrând să știe că sunt doar niște imbecili și dându-și iluzia că sunt precursori. Favoarea de care se bucură domnul Robert de Montesquiou nu ar fi deci neapărat o pricină de admirație, dar nu este nici un motiv de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
fac decât să tălmăcesc./ Așa găsesc eu că e cu cale./ Numai astfel stihul are un temei/să se-mplinească și să fie floare./ Traduc întotdeauna. Traduc/în limba românească/un cântec pe care inima mea/mi-l spune, îngânat suav, în limba ei. ", în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 456). 758 Basil Munteano, Panoramă de la littérature roumaine contemporaine, Éditions du Sagittaire, Paris, 1938 (ouvrage qui fait pârtie de la Collection Panoramas des littératures étrangères contemporaines). 759 V. Basil Munteano
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
relevând mai degrabă reflexele trecutului asupra epocii contemporane. Poemele din volumul Marea transparență se alcătuiesc într-un univers în care aerul e încărcat de îngeri, „sămânță se naște din abur”, „pe un nor călătorim”, iar cuvântul „se-așază pe inimă suav”. Natură vizionara a lirismului și aspirația spre transcendență, care se insinuează și în raporturile cu limbajul poetic, sunt definitorii pentru poezia să: „A trebuit să-nvăț acel grâi pământesc/ întreb piatră și ea nu-mi răspunde/ întreb mierla și ea
DRAGAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286844_a_288173]
-
social, adoptă „minciuna” ca mod al izolării de lume. Se instalează în ficțiune ca într-o altă realitate, asupra căreia exercită puteri demiurgice. Dar în sens invers, demonic. Își creează stări de beatitudine, comițând, în imaginație, răul. Cultivă sordidul, profanează suavul. Practică sadismul cu efecte masochiste. Sfidează frumosul și etalează urâtul, programatic. Stilistic, această opțiune se exprimă în cruzimea relatării. Sunt descrise minuțios un cadavru uman și un altul canin; e pusă în scenă o încăierare cu un șchiop, căruia i
COJOCARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286325_a_287654]
-
stilistice: prelucrarea filonului popular (motivul șarpelui, motivul fântânii, tipar prozodic simplificat, limbaj arhaizant - în Prânz românesc, Poem traco-dacic, Doină, Motiv străvechi de haiducie), înclinația spre jocul verbal, senin ori grav (grațiosul dans verbal Balet aerian, muzicala Impresie de răsărit), lirismul suav al poeziilor de dragoste, tendința spre simplificare și abstractizare a limbajului mai ales în poemele filosofice (Ascensiune în munți), dedublarea eului poetic (Arlechin). Originală este Cavalcada gerului ( După un motiv folcloric), poezie ce dezvoltă motivul șarpelui într-o construcție halucinantă
COSTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286447_a_287776]
-
frumusețea elementelor limbei sale. Dialectul se manifestă sub forme varii. El sau se-ntemeiază parte pe întoarcerea și pe schimbarea naturei unor sunete de-aceeași origine (p și b, d și t), parte pe amestecul unor sunete străine (d. e. sunetele suave), parte iar contonurile (Nebentone) cari acompaniază fiece dialect, care dă abia coloare proprie a provinciei elementelor de limbă combinate în vorbe și fraze. Acest consunet ce neci nu se poate reprezintă sensibil, care turbură în feliuri atâtea curățenia sunetului articulat
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dorea să-i arate că-i atotputernic. Lucrurile se potriviseră prea bine, urma o ordine nefiresc de favorabilă pentru ei. Nici nu terminase bine de rostit frazele acelea că în încăpere dăduse buzna Haela, care-i întrebase pe un ton suav: ― Ce-ați zice dacă v-aș spune că de partea cealaltă a planetei e o stație similară cu asta care prelucrează austral? Combustibil pentru navele superluminice! ― N-am spune nimic, îi răspunsese Bârna. ― Normal, râsese Haela. Atunci vă spun eu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
la apelativul acela, dar ele o duseseră invariabil în acea parte a minții tânărului în care se ferise mereu să intre. Cu o mână încordată, aprinse o candelă mică și uleiul aromat din ea umplu imediat încăperea cu un miros suav de flori. Se întrebase adeseori cum ar putea explica felul în care intra în contact cu Xtyn. Experiența pe care o trăia de fiecare dată când naviga printre gândurile nerostite ale băiatului nu putea fi descrisă perfect în cuvinte, dar
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
poate reproduce În autenticitatea ei inițială. * „Trebuie, În fiecare zi, ascultat un cîntec și citită o poezie.” (J.W. Goethe) Explicația o găsim la W. Shakespeare: „Cel ce n-are muzică În sine, cel pe care nu-l mișcă armonia suavă a tonurilor, e copt pentru trădare, furt și perfidie: inteligența lui e mohorîtă ca noaptea, năzuințele lui sumbre ca Erebul. Nu te Încrede În asemenea om!”. „Nu cunosc nimic mai greșit decît a traduce pe un poet cuvînt cu cuvînt
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
critica, întotdeauna preocupată să asociezea plăcerea cu supunerea imediată față de pruriturile senzuale. Edificarea hedonismului implică această artă a suferinței. Pentru a evidenția avantajele ataraxiei, Lucrețiu scrie cîteva zeci de versuri - îII, 1-61) - intrate în antologia capodoperelor istoriei ideilor la rubrica Suavi mari magno. Textul, deoarece pune în scenă plăcerea de a asista de pe uscat la tribulațiile unui echipaj luptîndu-se cu o mare dezlănțuită, a fost interpretat ca un semn al egoncentismului feroce al filosofului. Ce individ e și omul ăsta care
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
care se trage din scris și, în primul rând, din cărți. Destul de bine armonizate, [formulele narative din Sara] compun o mică piesă de virtuozitate, interesantă, dincolo de subiectul ei, prin scriitura rafinată, artistă, prin pitorescul imaginației, care merge cu ușurință de la suav la grotesc, prin jocul unei inteligențe literare ieșite din comun, dar și cam narcisiace, abuzând, cu alte cuvinte, de uitatul în oglindă. Aceasta este, de altfel, intersecția principală a calităților și defectelor din scrisul lui Ștefan Agopian, prozator înzestrat cu
AGOPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285200_a_286529]
-
de morbul putreziciunii burgheze”, imaginarul i-a fost impregnat de simboluri care vorbeau despre irealitate, inconsistență, fragilitate și volatilitate, ca un reflex al circumstanțelor istorice opresive. L. este - în perioada liberalizării culturale de la sfârșitul anilor ’60 - un poet al rigorii suave, al lucidității fragile („puterea florii”). În același timp, limbajul i s-a înfășurat în voalurile manierismului și a devenit mai criptic. Preocupat de exercițiul poetic formal, de ceea ce numește „răstimp de litere” (titlul unui ciclu de poeme din volumul Armura
LUNGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287925_a_289254]
-
Înnebunesc și-mi pare rău, regizat de Jon Gostin și difuzat în 1992. Poziția lui I. în cadrul generației ’80 se definește încă de la cea dintâi carte, Cântece de trecut strada, apărută în 1981 (Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor): histrionism suav, alunecări suprarealiste în prezența unei neobosite combustii afective. În versurile lui nimic nu se spune calm, „la rece”, totul este văzut ca ultimă zi, ca șansă supremă de bufonadă ludico-tragică, îmbătare de plăcerea jocului de-a viața: „Mai funcționează / șurubul
IARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287489_a_288818]