3,238 matches
-
înseamnă pentru persoana umană comunicare permanentă, dinamism, libertate și progres infinit, dacă patima este stare de pasivitate a sufletului, atunci esența lui, eliberată de pasivitatea neconformă lui, este o pură și mobilă libertate. Poate această calitate naturală a sufletului, această subiectivitate pură a lui, o exprimă Sfântul Simeon prin imaginea focului sau a luminii. Numai revenind la această calitate naturală de subiect pur, omul poate experia Subiectul suprem. Și aceasta numai într-o comuniune cu el. Căci subiectul e prin firea
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
a luminii. Numai revenind la această calitate naturală de subiect pur, omul poate experia Subiectul suprem. Și aceasta numai într-o comuniune cu el. Căci subiectul e prin firea lui iradiant, mai ales în relație cu alt subiect. Față de focul subiectivității dumnezeiești, subiectul uman e numai o vatră, care nu se aprinde din sine, ci în atingere cu focul dumnezeiesc. Numai în această atingere își câștigă luminozitatea transparentă proprie, sau libertatea, sau însușirea de foc mobil, nefixat și nerobit prin nici o
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
subiectului care învață. Dacă asupra obiectelor poți acționa după bunul plac, cu omul povestea se schimbă radical. De altfel, încercările unor psihologi celebri de a turna conținuturi prin pălnia pasivității în mintea subiectului, n-au dus prea departe. Dincolo de bariera subiectivității care se poate întămpla să fie de neclintit, se mai ridică și una obiectivă: cum poate un profesor să conceapă pentru fiecare elev al său (dintre care cei mai mulți sunt complet dezinteresați de o eventuală evoluție personală conștientă) un plan de
„Să fie sfȃrşitul? Sau abia atunci începi?” Constantin Noica Savuroase paradigme pedagogice în sos de pasiune. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2311]
-
pentru a se evita identificarea lui cu interesele, aspirațiile și stilul de viață al comunității. În acest din urmă caz, s-ar vicia obiectivitatea datelor empirice culese. Totuși, în fiecare observație există și trebuie să existe un oarecare grad de subiectivitate Realizarea observației participative de tip etnologic presupune integrarea cercetătorului în viața comunității potrivit următoarelor principii (valabile, de altfel, și pentru orice asistent social): * să respecte regulile de conviețuire și tradițiile colectivității investigate; * să nu se izoleze de grup și să
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
individului, sintagmele respective desemnând realități sensibil diferite. Povestirea vieții este definită ca un proces de cercetare globală în care individul interogat se situează ca subiect uman gândind și acționând, organizându-și experiențele trăite într-un discurs coerent ce poartă pecetea subiectivității. Povestirea vieții este, așadar, o expunere a experienței de viață a unei persoane din perspectiva sa proprie. Din acest motiv, ea este o "operă" personală și autobiografică stimulată de către cercetător. În asistența socială sunt utilizate trei tipuri de povestiri ale
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
se metamorfozează, iar cu Întâmplări din irealitatea imediată, iar Max Blecher se situează la jumătatea distanței dintre fantastic și absurd, apărând în această operă tentația halucinantului, instalarea în nenorocire și acceptarea ei ca pe un lucru firesc, presimțirea, angoasa dezastrului, subiectivitatea autorului, atracția pentru stările limită convertite fantastic, prin intensificarea suprafirească a șocului insolit, dorința de mister, substituția enigmatică (realitate mască), transfigurarea ambianței. Așadar, făcând o sumară analiză a operelor fantastice din literatura română ajungem la concluzia că unul dintre cei
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
marele regizor al teatrului existenței, reprezentat de Dumnezeu. Ca și când prozatorul ar fi dorit să ne convingă că în variante de organizare politică atât de diferite, jocul hazardului este la fel de eficient: atât sistemul monarhic absolut, cât și cel democratic lasă loc subiectivității și întâmplării. Numai că firele telegrafului sunt substituite de sforile marionetelor de la curtea califului, cărora singura poruncă le e de ajuns ca să-și continue rolul, jucând alături de dublura actorului principal, ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat. Prins în acest
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Diferențe de gen și culturale în stabilirea diagnosticului. Criticii DSM au susținut că reflectă idei din vest și de orientare masculină pentru o persoană sănătoasă și astfel patologizează comportamentul normal la femeie și la oamenii din alte culturi. Pericolele diagnosticului. Subiectivitatea inerentă în diagnosticarea psihiatrică și stigmatizarea atașată diagnosticului face aplicația lui periculoasă, dar având criterii clare pentru diagnosticare este necesar pentru progresul cercetării pe tulburările psihologice și pentru comunicarea între clinicieni. Ceea ce tocmai am citit este modul în care evaluarea
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Interviul clinic reprezintă paradigma muncii psihologului clinician. Utilizând interviul acesta se pot obține informații despre problemele și dificultățile subiectului, despre evenimentele trăite, istoria sa, relațiile cu ceilalți, viața sa personală. El este, astfel, un instrument care ne permite accesul la subiectivitatea pacientului și înțelegerea acestuia în specificitatea sa (Dafinoiu, 2002)29. Noțiunea de interviu clinic este legată de lucrările lui C. Rogers. (apud Hoeksema, S.N., 1998)30. Interesat de dinamica personalității și de valorile umane, C. Rogers a fundamentat o serie
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
proiective. Grupa tehnicilor analitice de examinare a personalității cuprinde: metodele de observație, chestionarele și metodele obiective. Metodele de observație, scalele de evaluare clinică a. Convorbirea în ciuda caracterului empiric, nesistematizat, a dificultăților de cantificare și standardizare, precum și a puternicului grad de subiectivitate pe care îl presupune, convorbirea este totuși metoda cea mai răspândită, rezultatele ei fiind cel mai adesea considerate criteriul de verificare pentru alte metode. Principiile fundamentale sunt aceleași cu cele ale examenului clinic psihiatric și tind să se confunde cu
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Pe linia lui Immanuel Kant (Critica facultății de judecare), Hannah Arendt (1906-1981) așază activitatea de judecată la baza gustului, ca practică discriminantă: "Gustul este principala activitate culturală [...], activitatea unui spirit elevat [...]. Gustul produce o cultură, îl scoate pe individ din subiectivitatea sa și îl lansează într-o tentativă de căutare a celuilalt [...]. Este o atitudine care știe să îngrijească, să conserve și să admire lucrurile din lume [...]. O societate de consumatori nu este deloc capabilă să se preocupe de o lume
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
o convenție ca oricare alta, arată ce a crezut autorul că a scris, iar prefața, conform unor păreri, nu trebuie să fie decât un titlu mai lung. "Puncte de vedere" este un adaos prevenitor și nu este inutil sub raportul subiectivității anunțate. Rolul prefațatorului este foarte important și pentru că poate ameliora relațiile dintre autor și cititor, relații uneori conflictuale. În glumă (oare?) se consideră prefața ca fiind partea cea mai importantă a unei cărți, căci o citesc până și recenzenții. O
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
locului investite afectiv și acceptate ca atare. Eu nu mă recunosc decât în mine și în tot ce îmi aparține și deci (și cu atât mai mult) în pretențiile mele de a ajunge la adevăr. Rămânerea într-un moment al subiectivității este decretată, printr-un act de supremă iubire, adevărul însuși. Pentru că s-a născut în viscerele mele, pentru că l-am plămădit în ființa mea, orice proiect sub care îmi așez viața devine un obiect al adorației mele. El este marca
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
o altă rațiune, atâta vreme cât nu se va produce "confruntarea cu altul", atâta vreme cât Ghilgameș nu își va întîlni Enkidu-ul extraterestru, cultura planetară ne va fi refuzată. Problema acestei "alte rațiuni" ne obligă să fim prudenți atunci când vorbim în lumea modernă de "subiectivitate" și "antropologie". Trebuie să recunoaștem buna măsură a subiectivității și să nu o reducem la eul psihologic și nici măcar la om. Niciodată în filozofia mare, nici la Kant și nici la Heidegger de pildă, nu a fost în discuție omul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cu altul", atâta vreme cât Ghilgameș nu își va întîlni Enkidu-ul extraterestru, cultura planetară ne va fi refuzată. Problema acestei "alte rațiuni" ne obligă să fim prudenți atunci când vorbim în lumea modernă de "subiectivitate" și "antropologie". Trebuie să recunoaștem buna măsură a subiectivității și să nu o reducem la eul psihologic și nici măcar la om. Niciodată în filozofia mare, nici la Kant și nici la Heidegger de pildă, nu a fost în discuție omul, cum crede Foucault, ci doar paradigma umană a rațiunii
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
poate realiza cel puțin în două chipuri. Există naturi fericite, capabile să descopere peste tot, chiar și acolo unde ea nu e de găsit, armonia aceea între conținuturile vieții și sensurile ei. Fericirea devine în acest caz o secreție a subiectivității, care este aptă să interpreteze fiecare eveniment drept o confirmare a propriului său Proiect și să facă până și din prezența negativului o strategie mai complicată în economia reușitei finale. Noica este o asemenea natură fericită. El a cunoscut fericirea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
majoritate a oamenilor, prin delegație și ei trebuie să-l creadă pe cel răpit, sau textul revelat, pe cuvânt. Nimic nu este de verificat, totul trebuie crezut. " Problema" pe care o ridică revelația este că ea nu face parte din subiectivitatea universală a subiectului. Ea este, chiar, opusul acesteia: ea este o facultate excepțională și validarea ei nu se poate face ― de către cei ce nu au parte de ea (și aceștia dau regula) ― decât printr-o acceptare binevoitoare ce nu are
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
aceea, modernitatea este ambivalentă. Ea eliberează indivizii de regulile arbitrare, dar îi poate încătușa în rețeaua crescîndă a raționalității instrumentale, cușca de fier a lui Weber. În acest context a apărut o nouă comprehensiune de sine a individului, o nouă subiectivitate. Ea își are originile în ceea ce Aron (1969: 287) numea ambiție prometeică a modernității timpurii, adică ambiția de a deveni stăpîni și proprietari ai naturii cu ajutorul științei și tehnologiei. Într-o lume în care raționalitatea nu are ultimul cuvînt în
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
este constituită de către o comunitate de actori. De aceea, argumentul precedent se bazează pe identificarea unei comunități în sfera internațională. Richard Ashley, reprezentant al unei orientări sociologice influențate de Pierre Bourdieu, susține că o astfel de comunitate există în însăși subiectivitatea și practicile realismului, "ca o rețea de proceduri practice, sensuri, precedente și abilități, fabricate istoric, care definesc subiectivitatea internațională competentă și care ocupă un spațiu social definit precar" (Ashley 1987: 411). Acest lucru este inevitabil în viziunea romantică a realiștilor
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
sfera internațională. Richard Ashley, reprezentant al unei orientări sociologice influențate de Pierre Bourdieu, susține că o astfel de comunitate există în însăși subiectivitatea și practicile realismului, "ca o rețea de proceduri practice, sensuri, precedente și abilități, fabricate istoric, care definesc subiectivitatea internațională competentă și care ocupă un spațiu social definit precar" (Ashley 1987: 411). Acest lucru este inevitabil în viziunea romantică a realiștilor, care se văd pe ei înșiși ca angajați într-o luptă pe două fronturi. Ei sînt apărătorii națiunii
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
trebuie să omitem a sublinia că există o serie de limite ale cunoașterii comune care impun necesitatea demersului științific. Urmându-l în continuare pe același autor citat mai înainte, putem enumera câteva dintre riscurile și erorile acestui tip de cunoaștere: * Subiectivitatea, interesele, aspirațiile și valorile unei persoane sau grup social pot altera percepția corectă a realității. Din acest motiv constatăm serioase diferențe de opinii între indivizi cu privire la același eveniment social. Tendința de a generaliza și a absolutiza constatările pe marginea unei
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
a fost?”363. Esența acestei feminități este de o ferocitate uluitoare, târgoveața devine asemănătoare cu un animal sălbatic, necruțător, urmărind doar pasionalitatea, concupiscența. De multe ori folosește în discursul propriu pronumele personal de persoana întâi (I), marcă nu doar a subiectivității, ci mai ales a dorinței de a impune o notă de autoritate, încredere în sine, certitudine, voință de dominare, afirmarea a părerilor proprii. Autocaracterizările dezvăluie din plin temperamentul femeii: „Eu nu fac nazuri, vreau ca să rămân/ Cum m-a croit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
managementului de la funcțiile sale, implicând o practică incorectă din partea unor manageri de a folosi afacerea ca mijloc pentru a-și realiza interesele lor particulare (În dauna afacerii). „Într-o viziune idealizată, produsul inițial al managerilor se referă la ei Înșiși. Subiectivitatea lor este Întrupată mai mult Într-o poziție, decât Într-un produs. Măsura talentului nu este direct reflectată În produs, ci În promovarea pe care talentul managerului o realizează. Imaginea produsă de corporația și puterea pe piață devin activități controlate
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
criteriului „j” se determină ca raport între, pe de o parte suma punctelor atribuite criteriului „j” plasat pe linie, și pe de altă parte suma punctelor atribuite tuturor criteriilor plasate pe linie. Deși se caracterizează printr-un relativ grad de subiectivitate, atât în atribuirea punctajelor criteriilor calitative, cât și în ceea ce privește aprecierea importanței relative a criteriilor de evaluare, utilizarea acestei metode se recomandă, în principal, datorită următoarelor avantaje: este o metodă de fundamentare a deciziilor în condiții de incertitudine adecvată proiectelor de
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
a fost?”363. Esența acestei feminități este de o ferocitate uluitoare, târgoveața devine asemănătoare cu un animal sălbatic, necruțător, urmărind doar pasionalitatea, concupiscența. De multe ori folosește în discursul propriu pronumele personal de persoana întâi (I), marcă nu doar a subiectivității, ci mai ales a dorinței de a impune o notă de autoritate, încredere în sine, certitudine, voință de dominare, afirmarea a părerilor proprii. Autocaracterizările dezvăluie din plin temperamentul femeii: „Eu nu fac nazuri, vreau ca să rămân/ Cum m-a croit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]