9,389 matches
-
de asistență socială a generat un vacuum nu numai de coordonare, dar și de autoritate și de răspundere instituțională. Activitatea ministerelor implica o răspundere guvernamentală doar pe problemele mari. Diferitele organisme care au proliferat în afara sistemului guvernamental aveau doar o subordonare vagă guvernului sau, adesea, nici un fel de subordonare. Dispersarea programelor de asistență socială la nivelul unei mulțimi de organisme și ministere poate fi considerată a avea și unele consecințe pozitive pentru sistem, cum ar fi încurajarea unor importante inițiative independente
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
numai de coordonare, dar și de autoritate și de răspundere instituțională. Activitatea ministerelor implica o răspundere guvernamentală doar pe problemele mari. Diferitele organisme care au proliferat în afara sistemului guvernamental aveau doar o subordonare vagă guvernului sau, adesea, nici un fel de subordonare. Dispersarea programelor de asistență socială la nivelul unei mulțimi de organisme și ministere poate fi considerată a avea și unele consecințe pozitive pentru sistem, cum ar fi încurajarea unor importante inițiative independente, mobilizarea unor resurse organizațional-instituționale și altele. Cu toate
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
care rezultă, nu din antagonismul capital (străin) versus muncă (indigenă), ci din substituirea unei burghezii naționale fostului dominant, în vreme ce structurile și instituțiile străine ale dominației coloniale inclusiv cea ideologică și cea economică sunt conservate și mențin o ordine fondată pe subordonarea ideală și / sau reală față de europeni. Analiza conjugată a situațiilor globale și locale într-o problematică centrată pe multiplele nivele ale articulărilor lor orientează interpretarea modurilor de existență și de circulație a banilor, precum și a formelor de acceptare, de respingere
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de rezistență) cu instituțiile capitalismului liberal, se înscriu într-o filozofie a istoriei necesare care, spre deosebire de perioada anterioară, nu este nici explicită, nici asumată teoretic. Această diviziune internă a antropologiei în două sfere, una polarizându-se în jurul economicului într-o subordonare intelectuală față de dominările momentului, iar cealaltă îndepărtându-l cu dispreț în favoarea structurilor considerate perene "la alegere" (simbolic, rudenie etc.) -, poate fi estimată ca fiind puțin fertilă pentru avântul disciplinei și se prezintă ea însăși ca un simptom al perioadei prezente
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ale acestuia, după cum o arată războiul cu China din 1979). În ambele cazuri, mediatorul străin intervine în edificarea imaginară a raporturilor sociale chiar în sânul structurii ierarhice endogene, al cărei arhetip este reprezentat de scena muncii, marcată de exploatare și subordonare. Deschiderea Vietnamului la economia de piață în 1986 declamată de statul comunist după modelul chinez al "socialismului de piață" în vigoare începând cu 1978 a avut drept urmare pentru întreprinderi o injoncțiune de rentabilitate care s-a tradus în două moduri
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
diferite ale marii insule prezintă un fel de dedublare a raporturilor sociale 42. O scenă este oferită ca fațadă influenței agenților administrației coloniale, care devin în 1960 cei ai statului independent; ea este locul în care se actualizează raporturile de subordonare. În aceleași timp, reintroducerea structurilor dominației exterioare în jocul intern al raporturilor sociale fondate pe organizarea rudeniei le permite actorilor să creadă că o stăpânesc și că pot să îi neutralizeze realmente efectele. În acest joc dublu, circulația monetară și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
folosul unei întăriri a structurii autorității de rudenie, deosebit de marcantă după independență. Relațiile comerciale au, în această organizare a raporturilor sociale, o existență singulară. Interzise în cadrul colectivelor de rudenie, ele nu sunt posibile decât strict în măsura în care lasă să se vadă subordonarea caracteristică raporturilor care unesc comunitatea sătească în raport cu exteriorul. Astfel, piețele sunt organizate în cursul vizitelor funcționarilor cu o oarecare importanță sau cu ocazia întronării regilor fictivi: mulțimea de schimburi oferă atunci un spectacol în care fiecare se complace în manifestarea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de exterioritate mutuală care face imposibil orice dialog autentic. Obiect principal al relației pedagogice instaurate de acești actori pe lângă săteni (atât în continuitatea, cât și ca negare a opresiunii anterioare), ea este pentru cei din urmă o pură înscenare a subordonării. Aceste exemple luate din perioade istorice diferite evidențiază măsura în care cuplul dominație / rezistență devine o imagine în care excesul de schematism este cu atât mai mult destinat a servi acțiunea ca militantism didactic și repetitiv cu cât deservește capacitățile
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
un agent, de o relație economică ce ține de logica constitutivă a modului de comunicare, și nicidecum de o logică economică. Ei caută în aceasta o confirmare a legitimității propriei poziții, care, după cum vom vedea, este elaborată în spațiul politic. Subordonarea relației comerciale este prezentă și în diferențierea ierarhică la baza căreia se află; așa stau lucrurile cu acea categorie de notabili care se formează în cadrul activităților comerciale și al bogăției, care este de altfel ostentativă, manifestată în special prin cheltuieli
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în alte câmpuri sociale, el urmărește să degajeze modul de comunicare aflat în joc, a cărui specificitate este aici producția ierarhică a pozițiilor pe care le cristalizează: semnificațiile schimbătoare și contradictorii date de actori, în diverse situații ierarhice, raporturilor de subordonare și / sau de superioritate zilnic reinventate formează materialele principale ale etnologului. Apare astfel un fel de inversare a demersurilor practicate în mod curent în întreprindere, în materie de informații, de exemplu organigramele pe care responsabilii de întreprindere nu întârzie să
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
modalități empirice sunt definite de comanditar, principalul interesat ca pe o șansă și o valorizare intrinsecă pentru cercetarea antropologică, determinată prin aceasta să participe activ la un proces de "modernizare" inevitabilă a întreprinderii. Cea de-a doua este preocupată de subordonarea practicii disciplinei unor factori de decizie exteriori normelor de constituire a câmpului antropologic și care implică pierderea autonomiei intelectuale care ar fi cuprinsă într-o atare interacțiune cu întreprinderea. În Franța, etnologii sunt destul de dezarmați în fața constrângerilor de această natură
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în loc să examinez în detaliu argumentările aprofundate despre o regiune sau alta, aș creiona schimbările tabloului global în care acestea din urmă capătă sens. Ștergerea diferențierii ierarhice interne a întreprinderii se prezintă ca o constantă importantă a globalizării culturale: antonimele supunere, subordonare, docilitate / dominație, control, coerciție dispar în favoarea tautologiilor reconcilierii enunțate în termenii valorizării morale și ai holismului cultural; automatismul comportamentelor eficiente având drept matrice o autoritate parentală ipostaziată și extensivă, fondată pe afecțiune și recunoaștere, predomină într-o perspectivă care nu
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
constituie însă un limbaj comun acestora. Astfel, de exemplu, măsura performanței se insinuează în domenii foarte diverse în calitate de criteriu de control și evaluare 111, într-o optică hegemonică față de tipurile de activitate pe care le situează într-o relație de subordonare sau prezentată ca o alternativă de salvare în raport cu logicile de comercializare. Impunerea ficțiunii eficienței piețelor ca mod de reglare a schimburilor și producției care însoțește de douăzeci de ani progresul neoliberal se traduce mai ales prin forța prescrierii grilelor formale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de exercițiul concurenței, dar și de regulile care guvernează relațiile între firme. Strategii exacerbate pentru controlul piețelor, concentrare și înglobare, cooperări, relații de subsalariat și satelizare, toate acestea demonstrează o intensificare a raporturilor agonistice și o cascadă a legăturilor de subordonare al căror teatru general este, printre altele, financiarizarea economiei mondiale. Aceste tendințe de restructurare a țesutului productiv și comercial se conjugă cu o modificare a puterii politice asupra economiei care ar fi prea simplu de caracterizat ca o dezangajare a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
succed cu o viteză accelerată în sectorul privat și în administrații. Ele tind să instaureze o financiarizare completă a modelelor de organizare internă ale întreprinderilor, care se află în plin proces de realizare la sfârșitul anilor nouăzeci 124: legăturile de subordonare din cadrul muncii sunt traduse în termeni de interdependență comercială și de obligație contabilă, încurajând amplificarea constrângerilor și presiunilor, a violenței și amenințărilor, asupra cărora salariații cu statute precare, condamnați în diverse moduri la autoexploatare, au o slabă influență sau pe
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
care afectează diferit grupurile sociale și categoriile, în funcție de competențe, calificări, caracteristici sociale. El are loc într-un context de liberalizare parțială a legislației muncii și de prăbușire a sindicalismului, dar și de decalaj crescând între dreptul și evoluția formelor de subordonare în cadrul muncii 126. În sfârșit, precarizarea condițiilor de angajare impune indivizilor noi raporturi față de muncă și îi constrânge să urmărească păstrarea modurilor de subzistență în sfera drepturilor sociale și a alocațiilor publice 127. Întregul sistem de asistență și protecție socială
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de privatizarea și de încorporarea lui în sfera financiară și, în cele din urmă, de universalizarea lui relativă. Este în același timp un dispozitiv în expansiune, a cărui finalitate mai mult sau mai puțin explicită este, printre altele, controlul și subordonarea categoriilor sociale care scapă subordonării prin muncă și care, dacă urmărim raționamentul lui J. Baudrillard 128, se arată periculoase prin însuși felul în care riscă să se îndepărteze deopotrivă de supunerea vehiculată de idiomul consumului. Dorința de a păstra legătura
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
lui în sfera financiară și, în cele din urmă, de universalizarea lui relativă. Este în același timp un dispozitiv în expansiune, a cărui finalitate mai mult sau mai puțin explicită este, printre altele, controlul și subordonarea categoriilor sociale care scapă subordonării prin muncă și care, dacă urmărim raționamentul lui J. Baudrillard 128, se arată periculoase prin însuși felul în care riscă să se îndepărteze deopotrivă de supunerea vehiculată de idiomul consumului. Dorința de a păstra legătura, esențială în plan ideologic și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
arată periculoase prin însuși felul în care riscă să se îndepărteze deopotrivă de supunerea vehiculată de idiomul consumului. Dorința de a păstra legătura, esențială în plan ideologic și distorsionată la nivel practic, între aceste două forme intercalate și complementare de subordonare și de clasare se exprimă în evoluția constantă a dispozitivelor de represiune judiciară și politică în întreaga lume occidentală 129. Eforturile de organizare a acestei legături se observă mai mult în dezbaterile dintre welfare și workfare 130, dar și în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ici, gens d'ailleurs, Bourgeois, Paris, 1991) oferă un exemplu de studiu ce combină aporturile lui Meillassoux cu cele ale lui Althabe. Analiza lui despre modurile de circulație a banilor și de inserție a raporturilor de piață arată înlănțuirea de subordonări, punându-i pe migranții malieni în raport unii cu alții, cu familiile și satele lor de origine și cu cele două state, malian și francez. 31 L. Bazin, Entreprise, politique, parenté, L'Harmattan, Paris, 1998. 32 Pentru o prezentare mai
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și active în relații, exprimă faptul că sunt vulnerabile și puțin defensive și sunt hipervigilente la orice indiciu de problemă în cadrul relațiilor. Multe femei pot să se angajeze în mod repetat în relații cu ceilalți, care îi consolidează postura de subordonare în relație; de exemplu, multe femei se căsătoresc cu bărbați care vor soții servile, inhibate. Această reprimare a propriilor lor idealuri și frica de impas, le face pe femei mai anxioase, ca și în tulburarea de anxietate generalizată. Atacurile de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
lumile cel mai puțin integrate pot fi studiate ca atare, în autonomia lor relativă (în cadrul unui comunitarism politic, un fel de transpunere a segmentării piețelor), ceea ce înseamnă respingerea paradigmei câmpurilor, potrivit căreia raporturile între grupuri și subculturi sunt întotdeauna de subordonare și dominare. • Subiectivism și intelectualism Această reprezentare a socialului duce, inevitabil, la o "hipertrofie" a sensului trăit, ceea ce Bourdieu numește "subiectivism", chiar "intelectualism". Capacitatea reflexivă a actorilor este supraestimată, la fel cum capacitatea sociologilor de a se rupe de sensul
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
mă ridic, cu cealaltă ordine a mea, împotriva ordinii din care fac parte laolaltă cu soarele, vântul și apa. Ordinea lucrului pe care nu eu l-am făcut intră în subordinea lucrului făcut de mine și este anulată în această subordonare. Sera îmi este mai aproape decât soarele care o face cu putință, moara de vânt mai aproape decât vântul și curentul electric mai aproape decât apa hidrocentralei. Pământul se estompează și "dispare" în fața autorutei și mașinii, și aerul dispare ca
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
exprimă raporturi de forță inegale, de-a lungul istoriei, între bărbați și femei, care au dus la dominația și discrimarea exercitate de cei dintâi și au restrâns promovarea celor din urmă [...]. Ea se numără printre principalele mecanisme sociale care determină subordonarea femeilor față de bărbați". Declarație despre eliminarea violenței împotriva femeilor, rezoluția 48/104 a Adunării Generale a Națiunilor Unite, 20 decembrie 1993. Aceasta este încă una dintre provocările educaționale majore în numeroase țări, mai ales în Africa subsahariană. Am putut constata
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ulterioară a colegilor săi realiști. Falsificaționismul Falsificaționismul este o metodologie: el indică o regulă specifică pe baza căreia o disciplină academică poate susține că anumite afirmații sînt valide sau adevărate. Falsificaționismul se bazează pe o metodă prin care se încearcă subordonarea unui eveniment particular unei legi generale (abordare deductiv-normativă). Adică: pornind de la o lege generală, se dezvoltă ipoteze și se stabilesc criterii pentru eventuala verificare a acelor ipoteze. Dacă nu trece cu bine verificarea, ipoteza este considerată falsificată, ceea ce poate fi
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]