5,777 matches
-
întreprindere în viziunea lui J. Mélèse cuprinde următoarele subsisteme: 1. Subsistemul fizic (F), care se ocupă cu operațiile de transformare (tehnice, economice, administrative). El utilizează mijloace umane și materiale interrelaționate și se află în legătură directă cu mediul (M); 2. Subsistemul de exploatare (E), care asigură o funcționare permanentă și regulată a lui F. El realizează planificarea zilnică, săptămânală și lunară a producției, determină afectarea personalului și corectează diferențele dintre rezultatele efective și cele scontate (rol regulator). Subsistemul de exploatare funcționează
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
mediul (M); 2. Subsistemul de exploatare (E), care asigură o funcționare permanentă și regulată a lui F. El realizează planificarea zilnică, săptămânală și lunară a producției, determină afectarea personalului și corectează diferențele dintre rezultatele efective și cele scontate (rol regulator). Subsistemul de exploatare funcționează la același nivel cu cel fizic și în același ritm cu acesta. Activitatea sa este reglată la rândul său de un subsistem de control. 3. Subsistemul de control pe termen scurt (CS) fixează obiectivele pe termen scurt
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
producției, determină afectarea personalului și corectează diferențele dintre rezultatele efective și cele scontate (rol regulator). Subsistemul de exploatare funcționează la același nivel cu cel fizic și în același ritm cu acesta. Activitatea sa este reglată la rândul său de un subsistem de control. 3. Subsistemul de control pe termen scurt (CS) fixează obiectivele pe termen scurt, care constituie la rândul lor un subsistem (OS). El stabilește deasemenea modalitățile de punere în mișcare ale lui F și regulile utilizate de E pentru
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
și corectează diferențele dintre rezultatele efective și cele scontate (rol regulator). Subsistemul de exploatare funcționează la același nivel cu cel fizic și în același ritm cu acesta. Activitatea sa este reglată la rândul său de un subsistem de control. 3. Subsistemul de control pe termen scurt (CS) fixează obiectivele pe termen scurt, care constituie la rândul lor un subsistem (OS). El stabilește deasemenea modalitățile de punere în mișcare ale lui F și regulile utilizate de E pentru supravegherea și corectarea acestuia
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
cu cel fizic și în același ritm cu acesta. Activitatea sa este reglată la rândul său de un subsistem de control. 3. Subsistemul de control pe termen scurt (CS) fixează obiectivele pe termen scurt, care constituie la rândul lor un subsistem (OS). El stabilește deasemenea modalitățile de punere în mișcare ale lui F și regulile utilizate de E pentru supravegherea și corectarea acestuia. Subsistemul CS controlează îndeplinirea obiectivelor date lui E, comparând rezultatele acestuia cu obiectivele cuprinse în OS; în caz
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
de control pe termen scurt (CS) fixează obiectivele pe termen scurt, care constituie la rândul lor un subsistem (OS). El stabilește deasemenea modalitățile de punere în mișcare ale lui F și regulile utilizate de E pentru supravegherea și corectarea acestuia. Subsistemul CS controlează îndeplinirea obiectivelor date lui E, comparând rezultatele acestuia cu obiectivele cuprinse în OS; în caz de necesitate, el poate modifica aceste obiective. Ritmul său de funcționare este mai redus decât cel al lui E. 4. Subsistemul de control
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
corectarea acestuia. Subsistemul CS controlează îndeplinirea obiectivelor date lui E, comparând rezultatele acestuia cu obiectivele cuprinse în OS; în caz de necesitate, el poate modifica aceste obiective. Ritmul său de funcționare este mai redus decât cel al lui E. 4. Subsistemul de control pe termen lung (CL) stabilește plaja de obiective pe termen lung (OL) în funcție de informațiile ce-i parvin din mediul exterior M, determină structura și modul de funcționare ale subsistemelor CS, E și F, iar în final corectează diferențele
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
este mai redus decât cel al lui E. 4. Subsistemul de control pe termen lung (CL) stabilește plaja de obiective pe termen lung (OL) în funcție de informațiile ce-i parvin din mediul exterior M, determină structura și modul de funcționare ale subsistemelor CS, E și F, iar în final corectează diferențele dintre rezultatele lui E și F și obiectivele cuprinse în OL. El poate modifica regulile de funcționare folosite de celelalte subsisteme. La cele trei nivele din schemă (F-E, CS-OS, CL-OL) ar
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
mediul exterior M, determină structura și modul de funcționare ale subsistemelor CS, E și F, iar în final corectează diferențele dintre rezultatele lui E și F și obiectivele cuprinse în OL. El poate modifica regulile de funcționare folosite de celelalte subsisteme. La cele trei nivele din schemă (F-E, CS-OS, CL-OL) ar putea fi adăugat și un al patrulea, numit “al mutațiilor”, unde se iau deciziile privitoare la însăși existența firmei sau la transformările fundamentale din cadrul acesteia (fuziuni, concentrări, absorbții etc.). I.
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
sau este determinată prin calcule (cazul outputurilor și a parametrilor de stare). În finalul acestui capitol vom prezenta ecuațiile de traiectorie care definesc un sistem dinamic liniar (stabilite de R. E. Kalman), iar apoi vom propune un model formalizat al subsistemului financiar al întreprinderii care utilizează aceste ecuații. Vom folosi următoarele notații consacrate: vectorul de intrare al sistemului (inputul) la momentul t - având dimensiunea (r,1) îl vom nota cu ut; În funcție de modul de considerare al parametrului timp, sistemele dinamice pot
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
Am discutat până acum despre balanța de putere ca și cum ar fi un singur sistem, cuprinzând toate națiunile implicate în politica internațională. O analiză mai amănunțită ne arată totuși că un asemenea sistem este compus, de obicei, dintr-un număr de subsisteme legate unul de celălalt, dar care mențin în interior o balanță proprie. Relațiile dintre ele sunt în general de subordonare, în sensul în care unul domină din cauza greutății mai mari, în timp ce restul sunt atașate acestuia. Astfel, în secolul al XVI
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
IMITAREA ARUNCĂRII FĂRĂ CIOCAN DIN STÂND CU FAȚA PE DIRECȚIA DE ARUNCARE Capitolul V. STUDIU EXPERIMENTAL PRIVIND ABORDAREA INSTRUIRII TEHNICE TIMPURII LA ARUNCĂRI 5.1. Premisele cercetării Activitatea sportivă poate fi privită ca sistem, în care un rol important au subsistemele, antrenament și competiție, care se condiționează reciproc. Astfel, prin antrenamente, sportivii sunt pregătiți pentru concurs, iar în competiție se constată ce și-au însușit sportivii în procesul de pregătire, ce efect a avut antrenamentul, cantitativ și calitativ, asupra sportivilor. 2
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
l lCostisitoareEficiență l l lNeeficiente SHAPE \* MERGEFORMAT SHAPE \* MERGEFORMAT SHAPE \* MERGEFORMAT Fig. 11.16 - Organigrama oficială a unei părți dintr-o întreprindere SHAPE \* MERGEFORMAT Capitolul XII Conducerea Necesitatea conducerii vieții sociale, precum și a diverselor ei sisteme și subsisteme este atât de acerb manifestată la ora actuală, încât unii autori nu s‑au sfiit să afirme că dezvoltarea economică și cea socială depind în mare măsură de felul cum se realizează conducerea și că, prin urmare, ele ar fi
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pe stabilirea strategiei ce trebuie urmată de organizație în evoluția sa); leadership‑ul dinamic (vizează conceperea și stăpânirea sau dirijarea proceselor derulate în timp care asigură succesul sau eșecul organizațional); leadership‑ul prin obiective (are în vedere coordonarea obiectivelor tuturor subsistemelor organizaționale în vederea obținerii rezultatelor scontate); leadership‑ul prin excepție (se concentrează asupra anumitor probleme sau perioade care se abat de la regulă, constituind astfel excepții, dar care influențează maximal existența și scopurile organizaționale); leadership‑ul prin inovare (centrat pe introducerea unor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
noi și noi probleme teoretice în fața cercetătorilor, aducând în prim-planul activității practice obstacole aproape de netrecut. Poate fi învinsă rezistența oamenilor la schimbare? Pot fi contracarate sentimentele plăcute create de dependență? Măsurile formale și neoficiale de împărțire a influenței sunt subsisteme complementare sau antagoniste? Iată tot atâtea întrebări care își așteaptă răspunsul. Autorii citați ceva mai sus, care se întrebau în subtitlul lucrării lor dacă participarea organizațională este mit sau realitate, arată că n-au intenționat să pună în contrast mitul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
elaborate va conduce spre avantajarea în cercetarea empirică a unuia sau altuia dintre „caracterele” participării sau spre considerarea lor integrală într-o manieră interdependentă. c. Nivelul participării. Dacă pornim de la ideea conceperii organizației ca un sistem compus din mai multe subsisteme, dispuse într-o manieră ierarhică sau reticulară, atunci este ușor să înțelegem că fiecare subsistem al sistemului constituie, practic, un nivel al participării. Mai întâi desprindem două niveluri fundamentale ale participării: nivelul executiv și nivelul de conducere. Arătam în paragraful
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sau spre considerarea lor integrală într-o manieră interdependentă. c. Nivelul participării. Dacă pornim de la ideea conceperii organizației ca un sistem compus din mai multe subsisteme, dispuse într-o manieră ierarhică sau reticulară, atunci este ușor să înțelegem că fiecare subsistem al sistemului constituie, practic, un nivel al participării. Mai întâi desprindem două niveluri fundamentale ale participării: nivelul executiv și nivelul de conducere. Arătam în paragraful anterior că multă vreme, sub influența incontestabilă a lui Emery, participarea a fost cercetată cu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de mijloc” i se păreau că se conjugă, predestinând culturile particulare la dispariție. Morin (1962) adoptă un punct de vedere care nu este foarte diferit. Mai întâi, el definește cultura de masă drept un sistem special din societatea modernă, un subsistem al sistemului social. Apoi, el încearcă să restituie acest subsistem contextului istoric al unei societăți condamnate la divertisment. După el, industria culturală nu sterilizează orice creație: ea ajunge la o cultură de mijloc, în sensul etimologic al cuvântului. 73 75
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
particulare la dispariție. Morin (1962) adoptă un punct de vedere care nu este foarte diferit. Mai întâi, el definește cultura de masă drept un sistem special din societatea modernă, un subsistem al sistemului social. Apoi, el încearcă să restituie acest subsistem contextului istoric al unei societăți condamnate la divertisment. După el, industria culturală nu sterilizează orice creație: ea ajunge la o cultură de mijloc, în sensul etimologic al cuvântului. 73 75 Cel mai celebru act de acuzare împotriva societății industriale îi
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
adică acționând asupra vieții societăților, asupra oamenilor și asupra comportamentelor lor, putem Încerca să căutăm și să găsim elemente periferice (care sunt ilustrări, exemple, variațiuni, chiar opoziții Între mai multe răspunsuri la aceeași problemă), precum și un nucleu structurant sau un subsistem de idei, care reglementează și organizează sensul și conceptualizarea acestui ansamblu complex legat de alte RS, relativ stabil În forma sa. Moscovici insistă asupra acestei coerențe și asupra inervării unei rețele de cogniții de către un nucleu semantic, prin punerea În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
prozodiei presupune mai multe chestiuni de ordin teoretic privind natura semiotică a mărcilor prozodice (semne, semnale, indici, simptome, iconuri, motivări sau convenții), precum și valoarea lor (intrinsecă sau referitoare la o situație). Printre altele, modelele teoretice permit raportarea prozodiei la alte subsisteme lingvistice care sînt obiect de controversă. Aceste probleme se articulează cu cele care privesc distincția nivelurilor sintactic, pragmatic, semantic, expresiv, interacțional și care generează întrebarea dacă ele sînt nivelurile specifice și identificabile la care se aplică aceste mărci. Prozodia presupune
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
s-au dovedit a fi incomparabil mai complexe decât s-a crezut inițial. Produșii protooncogenelor au proprietăți bine definite și intervin în diferite puncte din sistemele de semnalizare complexe, spre a transmite semnale de la o celulă la alta sau între subsistemele aceleiași celule cu ajutorul factorilor de creștere. Acești factori de creștere apar în lichidele înconjurătoare celulelor. Există factori de creștere produși în citoplasmă sub direcția protooncogenelor nucleare. Astfel, produsul genei sis este îndeaproape înrudit cu un factor de creștere care fusese
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cazul ergativ/narativ, iar obiectul indirect, cazul dativ. Pe lângă acestea, mai există următoarele cazuri: instrumental, adverbial, genitiv, vocativ. Pronumele personale nu variază după caz. Terminațiile cazuale marchează: proprietăți sintactice ale numelui, clase de tranzitivitate, apartenența la unul dintre cele trei subsisteme temporale (perfect, prezent și aorist). Subiectul verbelor atelice intranzitive este marcat cazual diferit de subiectul celorlalte intranzitive. Sistemul acordului verbal este de tip acuzativ. Prefixul verbal se acordă în persoană și număr cu obiectul (direct sau indirect), dacă acesta este
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
observator exterior devine semnificație, sursă de reorganizare și de ordine în interiorul sistemului. Zgomotul este sursă de ordine și generează noi organizări. Lucrările, deja vechi, despre schimbul de energie, pierderea căldurii, utilizarea sa într-un sistem mai larg, înglobînd mai multe subsisteme, calculele măsurii entropiei ca dezordine maximală a particulelor echiprobabile sînt tot atîtea piste, nu neglijabile, care deschid calea către o reflecție de tipul al treilea 89. Dar, pentru ca ele să meargă toate în direcția unei anume indeterminări a ordinii, afectînd
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
mijloc bun rezidă în controlul informației de către centru. Desigur, dar astfel se repune problema. Căci fiabilitatea unui sistem este fiabilitatea fiecărei părți a acestui sistem. Cum va controla centrul fiabilitatea fiecărei părți? Ținînd seama că o eroare minimă într-un subsistem poate, extinzîndu-se la altele, să antreneze pagube considerabile. Singurul mijloc, în sfîrșit, este redundanța, ne spune von Neumann 108. Într-o organizare, probabilitatea unui eșec scade geometric pe măsură ce redundanța crește aritmetic. Dar atenție, pentru ca o parte a sistemului să nu
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]