1,455 matches
-
433 din 28 iunie 2010); or, în cauza de față, nu se pune o atare problemă, pensia contributivă nefiind în niciun fel afectată sau restrânsă. Totodată, Curtea a statuat că cuantumurile viitoare ale pensiilor aflate în plată nu pot fi subsumate unui drept de proprietate pe care beneficiarul unei pensii l-ar avea. Cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil. Curtea a mai reținut că dispozițiile constituționale ale art. 139 alin. (3) privind impozite, taxe și alte
DECIZIE nr. 1.080 din 13 decembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 149 alin. (1), (2) şi (4) şi art. 151 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi ale art. 1 lit. a) şi art. 3 alin. (2) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248738_a_250067]
-
statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială". Acordarea acestui supliment, neavând ca temei contribuția la sistemul de asigurări sociale, "ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, ca element constitutiv al acestuia". Prin urmare, dobândirea dreptului la pensie specială "nu poate fi considerată ca instituind o obligație ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câștigat reprezentând doar prestațiile deja
DECIZIE nr. 800 din 27 septembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c), art. 2-5 şi art. 12 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246641_a_247970]
-
statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, s�� reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială". Acordarea acestui supliment, neavând ca temei contribuția la sistemul de asigurări sociale, "ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, ca element constitutiv al acestuia". Prin urmare, dobândirea dreptului la pensie specială "nu poate fi considerată ca instituind o obligație ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câștigat reprezentând doar prestațiile deja
DECIZIE nr. 1.471 din 8 noiembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. f) şi art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238190_a_239519]
-
este, în prezent, reglementată în mod indirect prin art. 26 alin. (1) din Constituție, lăsându-se, astfel, competența legiuitorului infraconstituțional de a adopta prevederi legale care să asigure respectarea interesului general al colectivității. Or, interesul general al colectivității nu se subsumează numai procesului penal, ci și unor situații imprevizibile la care statul trebuie să răspundă imediat; însă, în lipsa pârghiilor legale, acțiunea acestuia nu va avea finalitatea scontată, spre exemplu, în privința apărării integrității fizice sau psihice a persoanelor față de acțiunea sau inacțiunea
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
ce derivă din monitorizarea utilizării personale a Internetului. 112. Curtea constată că datele de trafic și cele de localizare beneficiază și ele de o protecție juridică, însă nu pot fi asimilate celei de care beneficiază mijloacele legale de comunicație, ele nesubsumându-se acestui concept. De aceea, tratarea lor trebuie să se facă distinct de acest concept, pentru că, în caz contrar, s-ar ajunge la posibilitatea suprimării drepturilor și libertăților altor persoane. 113. Pentru aceste considerente, cu majoritate de voturi, Curtea constată
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
Prin urmare, activitatea autorităților în cazul unei stări de necesitate nu poate fi obstrucționată în sensul că pentru a localiza o persoană este nevoie de autorizarea judecătorului. Totodată, Curtea reține că datele de trafic și cele de localizare nu se subsumează conceptului de mijloace legale de comunicație și, ca atare, nu pot beneficia de protecția juridică de care se bucură acestea din urmă. Ca atare, observăm că, pe lângă faptul că această concluzie este nepotrivită, este și nemotivată. II. În ceea ce privește modificarea adusă
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
de art. 55 alin. (4) din Codul fiscal, relevante în analiza de față. 61. Așadar, sumele în discuție nu numai că sunt excluse de la impozitare, însă nici nu reprezintă venituri din salarii ori asimilate acestora și, ca atare, nu se subsumează noțiunii de "venit", relevantă în contextul art. 527 și 529 din Codul civil. 62. Această concluzie este relevantă și pentru executarea silită a sumelor datorate cu titlu de obligație de întreținere, deoarece, potrivit art. 729 alin. (1) lit. a) din
DECIZIE nr. 21 din 19 octombrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil raportate la prevederile art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267512_a_268841]
-
de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației". 41. Așadar, datele cu caracter personal se subsumează noțiunii generale de "informații" și, în măsura în care privesc activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, sunt susceptibile să reprezinte informații de interes public, în sensul art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 544/2001 . 42
DECIZIE nr. 37 din 7 decembrie 2015 referitoare la sesizarea formulată privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunilor de drept referitoare la datele cu caracter personal (doar numele şi prenumele) definite de către Legea nr. 677/2001 şi refuzul de eliberare a fotocopiilor de pe documente cu date personale chiar şi cu informaţiile respective anonimizate (înnegrite cu markerul, acronimizate). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268657_a_269986]
-
de Reformă, a recomandărilor specifice de țară și a strategiilor care sunt condiționalități ex-ante. De aceea, este rațional și eficace ca instituțiile publice centrale să nu intre în competiție cu alte entități atunci când intervenția pentru care ele solicită finanțare este subsumată funcției lor specifice. Trăsătura definitorie a mecanismului non-competitiv sunt beneficiarii definiți ca persoane juridice române care sunt unice prestatoare ale tipului de servicii pentru care se lansează cererea de propuneri de proiecte. Cererile de propuneri de proiecte sunt lansate cu
GHIDUL SOLICITANTULUI din 1 octombrie 2015 Condiţii generale aferent cererilor de propuneri de proiecte lansate în cadrul Programului operaţional Capital uman 2014-2020 în anul 2015*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266235_a_267564]
-
reglementarea din Codul penal din 1969, deosebirea fiind doar una de exprimare, întrucât art. 215^1 din Codul penal din 1969 folosea noțiunea de "funcționar", însă aceasta din urmă era definită în art. 147 alin. (2) din același cod ca subsumând și salariații persoanelor juridice din mediul privat. Se conchide că cele două norme de incriminare au un conținut identic. Se arată că singura diferență constă în relocarea infracțiunii de delapidare din cadrul infracțiunilor contra patrimoniului în cel al infracțiunilor de serviciu
DECIZIE nr. 461 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 lit. c) din Codul de procedură penală şi ale art. 308 alin. (1) raportat la art. 295 alin. (1) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277351_a_278680]
-
prezent el prevede, enumeră, numai două categorii de persoane: organele de cercetare penală sau lucrătorii specializați din cadrul poliției. Enumerarea are caracter disjunctiv, ceea ce semnifică indicarea unor categorii distincte, separate, exclusive (fie una, fie cealaltă). Dacă legiuitorul ar fi intenționat să subsumeze una dintre categorii celeilalte, este evident că nu ar fi utilizat această tehnică de redactare, a enumerării disjunctive, ci ar fi indicat numai o singură categorie, aceea care ar fi întrunit toate presupusele condiții. Așadar, nimic din această redactare ori
DECIZIE nr. 22 din 25 octombrie 2016 referitoare la dezlegarea unor chestiuni de drept privind art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278504_a_279833]
-
35 din Codul de procedură civilă, în condițiile în care salariatul nu are deschisă o acțiune în realizarea tuturor drepturilor sale decurgând din munca prestată. 22. Complinirea cerinței legale încălcate (în speță, încheierea contractului în formă scrisă) nu poate fi subsumată acțiunii în realizare, în obligarea angajatorului, cu caracter retroactiv, la perfectarea legală a contractului. În acest sens, pronunțarea unei hotărâri judecătorești care ține loc de contract este recunoscută legal și jurisprudențial în materia vânzării-cumpărării, pe tărâm obligațional, ca o executare
DECIZIE nr. 37 din 7 noiembrie 2016 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi art. 57 alin. (5) şi (6) din Codul muncii, combinat cu art. 211 lit. b) din Legea nr. 62/2011 , art. 35 din Codul de procedură civilă şi art. 6 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279832_a_281161]
-
528 din Codul civil. Mai mult, în sensul prevederilor speciale de dreptul muncii, efectele produse în temeiul raportului juridic nul sunt recunoscute chiar cu acest titlu excepțional și tocmai datorită acestei trăsături specifice a sancțiunii nulității și nu pot fi subsumate unei hotărâri judecătorești care să țină loc de contract. Astfel, însăși lipsa îndeplinirii cerinței de validitate formală creează un efect juridic propriu, de sine stătător. În acest sens, "Persoana care a prestat munca în temeiul unui contract individual de muncă
DECIZIE nr. 37 din 7 noiembrie 2016 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi art. 57 alin. (5) şi (6) din Codul muncii, combinat cu art. 211 lit. b) din Legea nr. 62/2011 , art. 35 din Codul de procedură civilă şi art. 6 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279832_a_281161]
-
și, numai în măsura în care acestea se regăsesc, pronunță hotărârea care să constate efectele produse de un contract individual de muncă nul, fără ca hotărârea de constatare să împrumute natura juridică a contractului individual de muncă. 23. Nici acțiunea în plata drepturilor salariale, subsumată dispozițiilor art. 57 alin. (5) din Codul muncii, chiar în accepțiunea extinsă a salariului (contravaloarea muncii și plata contribuțiilor obligatorii) ca acțiune în realizare, în obligație de a da, nu poate fi apreciată ca înlăturând aplicabilitatea prevederilor art. 35 din
DECIZIE nr. 37 din 7 noiembrie 2016 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi art. 57 alin. (5) şi (6) din Codul muncii, combinat cu art. 211 lit. b) din Legea nr. 62/2011 , art. 35 din Codul de procedură civilă şi art. 6 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279832_a_281161]
-
supuse aprobării Parlamentului." Or, Curtea constată că Legea nr. 77/2016 nu se încadrează în această ipoteză, ea reglementând o soluție normativă menită a rezolva o situație punctuală, respectiv impreviziunea în ipoteza intervenirii unei "crize a contractului" care nu se subsumează conținutului normativ al art. 30 din Legea nr. 24/2000 . 111. De asemenea, s-a arătat în criticile formulate că prevederile legale criticate nu sunt coroborate cu dispozițiile Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice, publicată în Monitorul
DECIZIE nr. 623 din 25 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 4, art. 5 alin. (2), art. 6-8, în special art. 8 alin. (1), (3) şi (5), art. 10 şi ale art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, precum şi a legii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279155_a_280484]
-
13 din 9 februarie 1999 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 26 aprilie 1999), soluția adoptată de legiuitor în legea criticată nesocotește aceste valori consacrate jurisprudențial de Curtea Constituțională. 119. Așadar, singura interpretare care se subsumează cadrului constituțional în ipoteza unei reglementări generale a impreviziunii în executarea contractelor de credit este cea potrivit căreia instanța judecătorească, în lipsa acordului dintre părți, are competența și obligația să aplice impreviziunea în cazul în care constată că sunt îndeplinite condițiile
DECIZIE nr. 623 din 25 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 4, art. 5 alin. (2), art. 6-8, în special art. 8 alin. (1), (3) şi (5), art. 10 şi ale art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, precum şi a legii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279155_a_280484]
-
apreciază că acestea nu trebuie să pronunțe decizii teoretice, care nu produc efecte juridice concrete, ci, din contră, trebuie să garanteze efectivitatea Constituției. Se mai subliniază faptul că o ordonanță de urgență care intră în vigoare imediat și care se subsumează conceptului de lege penală mai favorabilă, ar afecta o instituție fundamentală a statului, și anume competența Curții Constituționale. 8. Pe fondul excepției de neconstituționalitate se arată, cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, faptul că nu a existat nicio situație extraordinară pentru
DECIZIE nr. 64 din 9 februarie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280262_a_281591]
-
conducătorul autorității, nimic nu îl împiedică pe acesta să facă demersurile necesare pentru a afla soluția pronunțată de instanță în recurs, astfel încât autoritatea publică să poată duce la îndeplinire dispozitivul hotărârii, în respectul principiilor statului de drept, cărora li se subsumează și conformarea la imperativele cuprinse în hotărârile judecătorești. Ca urmare, Curtea nu a reținut nici susținerea potrivit căreia conducătorului autorității publice i se nesocotește dreptul la apărare, întrucât nu a avut calitate procesuală în litigiul dedus judecății, interesele acestuia putând
DECIZIE nr. 377 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274707_a_276036]
-
conducătorul autorității, nimic nu îl împiedică pe acesta să facă demersurile necesare pentru a afla soluția pronunțată de instanță în recurs, astfel încât autoritatea publică să poată duce la îndeplinire dispozitivul hotărârii, în respectul principiilor statului de drept, cărora li se subsumează și conformarea la imperativele cuprinse în hotărârile judecătorești. Ca urmare, Curtea nu a reținut nici susținerea potrivit căreia conducătorului autorității publice i se nesocotește dreptul la apărare, întrucât nu a avut calitate procesuală în litigiul dedus judecății, interesele acestuia putând
DECIZIE nr. 249 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273899_a_275228]
-
statuat că aceasta vizează "toate componentele care definesc regimul juridic al acestora - structura organizatorică, funcționarea, competențele, resursele materiale și financiare, numărul și statutul personalului, salarizarea, categoria de acte juridice pe care le adoptă etc.". De asemenea, toate aceste componente se subsumează organizării și funcționării instituțiilor fundamentale ale statului ( Decizia nr. 1.105 din 21 septembrie 2010 ). 27. În prezenta cauză, normele criticate reglementează în domeniul unor instituții fundamentale, însă, pentru motivele arătate, acestea nu aduc atingere/prejudiciază/vatămă/lezează instituțiile menționate
DECIZIE nr. 888 din 16 decembrie 2015 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2015 pentru completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi pentru modificarea art. 39 alin. (7^2) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269871_a_271200]
-
spații insuficiente, precum și soluțiile ce se impun nu pot fi convertite în împrejurări cu caracter extraordinar, ele nu implică o situație de criză care necesită identificarea urgentă a unei soluții. Elementele evidențiate în preambulul ordonanței de urgență criticate pot fi subsumate conceptului de oportunitate, mai ales că necesitatea adoptării de măsuri legislative și instituționale care să permită o mai bună administrare a bunurilor sechestrate și confiscate este cunoscută la nivelul Guvernului de peste 3 ani, reprezentând unul dintre obiectivele acestuia menționate în
DECIZIE nr. 859 din 10 decembrie 2015 referitoare la excep��ia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2015 privind stabilirea destinaţiei unor bunuri imobile confiscate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269116_a_270445]
-
întreg patrimoniul, iar în caz de insolvență, va fi supusă procedurii simplificate prevăzute de Legea nr. 85/2006 ), precum și art. 219 alin. (1) din Codul civil. În contextul acestor prevederi legale, Curtea de apel a concluzionat că întreprinderea individuală se subsumează unei categorii reglementate de Codul civil, cea a persoanelor juridice fără personalitate juridică, pentru care legea impune obligația autorizării și pe cea a înscrierii în evidențele registrului comerțului de către persoanele fizice prevăzute la art. 4 lit. a) și b) din
DECIZIE nr. 1 din 13 ianuarie 2016 referitoare la sesizarea prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "dacă întreprinderea individuală, persoană juridică fără personalitate juridică, poate fi subiect activ al unei infracţiuni săvârşite în realizarea obiectului de activitate".. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269423_a_270752]
-
din Constituție sunt neconstituționale, fiind contrare art. 75 alin. (1) din Constituție. 28. În schimb, cu privire la art. 89 alin. (8) pct. 2 liniuța 14 din Regulamentul Senatului, Curtea reține că conținutul normativ al art. 125 alin. (2) din Constituție se subsumează celui al art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție, acest din urmă text constituțional cuprinzând toată sfera de relații sociale privitoare la justiție, respectiv organizare, funcționare, statut. Mai mult, art. 125 alin. (2) din Constituție face trimitere la faptul
DECIZIE nr. 474 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 89 alin. (8) pct. 2 liniuţele 13 şi 14, art. 146 alin. (5), (8), (10) şi (11), art. 150 şi art. 151 alin. (1), (2) şi (7) din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273990_a_275319]
-
Superior al Magistraturii să fie reglementate prin legi separate, nu se poate trage concluzia că s-a dorit și reglementarea unor proceduri distincte în privința sesizării Camerelor Parlamentului. 29. În consecință, Curtea constată că art. 125 alin. (2) din Constituție se subsumează categoriei de legi reglementate la art. 73 alin. (3) lit. l), legi în privința cărora Senatul este Cameră decizională. De aceea, Curtea constată că dispozițiile art. 89 alin. (8) pct. 2 liniuța 14 sunt constituționale în raport cu criticile formulate. 30. Cu privire la criticile
DECIZIE nr. 474 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 89 alin. (8) pct. 2 liniuţele 13 şi 14, art. 146 alin. (5), (8), (10) şi (11), art. 150 şi art. 151 alin. (1), (2) şi (7) din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273990_a_275319]
-
Curtea Constituțională s-a exprimat astfel în Decizia nr. 962 din 25 iunie 2009 referitoare la constituționalitatea art. 911 din Codul de procedură penală privind interceptările convorbirilor telefonice: "Actele premergătoare au o natură proprie, care nu poate fi identificată sau subsumată naturii precise și bine determinate a altor instituții și care au ca scop verificarea și completarea informațiilor deținute de organele de urmărire penală în vederea fundamentării convingerii cu privire la oportunitatea urmăririi penale. Având un caracter sui-generis sustras hegemoniei garanțiilor impuse de faza
HOTĂRÂRE din 15 septembrie 2015 în Cauza Poede împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271842_a_273171]