3,156 matches
-
Philadelphia ș1870ț 1872, xii-1810 p. Notă asupra edițieitc "Notă asupra ediției" Titlurile celor 196 de paragrafe care compun sumarul primului volum din Treizeci și cinci de ani În Orient, singurul narativ, au fost inserate În text acolo unde un nou subiect animă suflul descriptiv al călătorului nostru. Am optat pentru această compartimentare pe de o parte pentru a face mai vizibilă schița Însăși a cărții și biografiei asiatice a lui Honigberger, iar pe de altă parte, pentru a stăvili acumularea de pagini fără
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
officinarum). Cele două tratate clasice de medicină ale lui V³gbhaÚa (secolul al VI-lea), AÌÚ³ògah•dayasa-hit³ (ϳrirasth³na 3.13) și AÌÚ³ògasa-graha (ϳrirasth³na 5.32), enumeră frenulum linguae (scr. rasanabandhana) printre cele zece sedii ale vieții (jșvitadh³man), care corespund celor zece sufluri (pr³ña) din B•had³rañyakopaniÌad (3.9.4), adăugând că face parte dintre acei mah³marman, punctele de extremă vulnerabilitate ale corpului. 246. Evident, o referință directă la tehnica de ritmare și suspensie a respirației (scr. pr³ñ³y³ma). 247. Ultimul procedeu e atestat
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
continua să-l aștepte (scria În 1948). În 1930, fiind Încă acolo, prietenii săi bucureșteni așteptau, nu mai puțin, transmiterea aventurii indiene, pe care o anticipau cu o lejeritate Îngrijorătoare pentru propria lor inteligență. Amestecul de percepție eronată și de suflu direct este imens: nu putem aprecia cum ar fi reacționat același mediu cultural dacă Eliade Întârzia să-i facă părtași la aceste experiențe. Cum se reîntorsese Însă Eliade din India? Chemat de tatăl său pentru a-și satisface serviciul militar
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
viață pe etape. El Începe prin a suprima obișnuințele vitale mai puțin esențiale: comoditățile, distracțiile, pierderea zadarnică de timp, risipirea forțelor sale mentale etc. El Încearcă apoi să unifice cele mai importante funcții ale vieții: respirația, conștiința. A-și disciplina suflul, a-l ritma, a-l reduce la o singură modalitate- cea a somnului profund - echivalează cu unificarea tuturor diversităților respiratorii.” 1 A rămas Însă deoparte cealaltă parte a primei confesiuni pe care o inventează și ne-o citește Eliade: „Pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ezoterism camuflat. Atât de camuflat, Încât Înainte de Culianu, descoperitorul acestui Eliade, chiar vajnici și penibili apărători ai unui Eliade „ocult” (sper că am putut arăta cât de mult mai dificil e cazul) nu știu să-și culeagă argumentele, plini de suflul grosier al suporterilor bine costumați și nu mai puțin euforici. E posibil, prin urmare, ca Eliade să facă aici două confuzii: mai Întâi, În istoria Occidentului, preistoria și diferitele istorii ale conceptului de metodă, convergente până la urmă În chiar secolul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
nu se vor mai Întoarce la familiile sau cunoscuții lor. Surpriza vindecării Îi transformă În nou-născuți, care migrează cu lenta exuberanță a unei Învieri de-a lungul apei, până spre Calcutta. Acum nu În chip de medic, ci cu un suflu inconfundabil de narator care a străbătut deja o treime din Asia, Honigberger Îi va reîntâlni acolo, În suburbiile mlăștinoase unde se stabilesc, unde treptat se vor Înrudi unii cu alții și unde rămân să trăiască În straniul oraș format de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
acesta, ajuns la maturitate, se vede „rămas în drum, prăbușit la răspântia neagră a nedumeririi, singur, orfan și pustiu”. Rememorarea devine o formă de tânguire despre destinul vitreg și neîmplinire, acutizată de revelația morții. În general, scrierii nu îi lipsește suflul evocator, S. K. are un simț artistic sui-generis, reușind uneori să realizeze o anume poezie a lucrurilor, care reverberează dincolo de marginile și înțelesurile lor firești, știe să valorizeze un limbaj colorat, viu, caracterizant pentru mediu și personaje. Cu o scriitură
SARMANUL KLOPSTOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289502_a_290831]
-
ca urmare a unei suprapresiuni sau supraîncălziri, a găuririi accidentale a carcasei lor sau a unei intense radiații calorice datorate unei surse externe de foc. Consecință a slăbirii rezervorului, acesta explodează dând naștere unei mingi de foc distrugătoare, unui puternic suflu și, în unele cazuri, formând nenumărate fragmente care pot fi propulsate pe distanțe însemnate. Durata de timp caracteristică unui BLEVE se întinde de obicei între 10 până la 30 minute, în cazul unui foc mistuitor. Timpul se poate scurta semnificativ în
CONSIDERAŢII PRIVIND RISCURILE INDUSTRIALE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Adrian GROZAVU, Florentina GROZAVU () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_916]
-
Un scenariu analog a stat la originea catastrofei de la Toulouse din 2001, la uzina AZF a firmei Grande Paroisse, filiala a TotalFinalElf, unde se fabrică îngrășăminte azotate și din care erau depozitate circa 400 tone de produse declasate. Efectul de suflu al deflagrației care a urmat incendiului a făcut 30 victime, a avariat 25.000 locuințe, dintre care se estimează că 11.000 nu mai pot fi utilizate și a pus 300 de intreprinderi în situația de a-și opri activitatea
CONSIDERAŢII PRIVIND RISCURILE INDUSTRIALE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Adrian GROZAVU, Florentina GROZAVU () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_916]
-
București, 1983, 167-173; Moraru, Textul, 82-92; Simion, Scriitori, III, 18-34; Dumitru Radu Popa, „Un ocean devorat de licheni, urmat de Poemul regăsit”, LCF, 1985, 7; Grigurcu, Existența, 22-29; Ștefănescu, Prim-plan, 63-70; Micu, Limbaje, 13-25; Ov. S. Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 19-24; Pop, Avangarda, 362-371, passim; Negoițescu, Ist. lit., I, 308-310; Alex. Ștefănescu, Virgil Teodorescu, RL, 1992, 41; Ov. S. Crohmălniceanu, Biblioteca lui Virgil Teodorescu, L, 1993, 29; Dicț. analitic, I, 98-100; Micu, Ist. lit., 240-241, 338-339; Popa, Ist. lit., I
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
Volumul cuprinde și texte - multe din anii ’40 - despre a doua conflagrație mondială, războiul fiind privit ca un „joc de șah” în care se încalcă regulile. Amintirile sunt tragice („m-am temut că într-o zi/ ar putea să moară suflul pădurii”), imaginile zguduitoare: oameni în cămăși de metal, pâine neagră de pământ, poeme de zăbrele, baionete și zăvoare. Tonul e aproape arghezian, versul fiind, pe rând, „greu ca armura betonului”, „ca tulpina plantelor perene”, vibrând ca tropotul cailor și ca
TORYNOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290233_a_291562]
-
bezmetic într-un „tren fantomă”, tren special pornit să pună capăt cumplitelor ravagii ale unei epidemii de tifos. Existența lor se concentrează în acest spațiu sufocant, devenit singurul vital, supraviețuirea fiind posibilă, în mod paradoxal, numai în vagoanele bântuite de suflul extincției. Sub imperiul fricii oamenii își omogenizează gesturile și impulsurile. Îi diferențiază numai comportamentul față de o femeie necunoscută, enigmatică, apărută în tren, care declanșează reacții netrucate, conforme cu temperamentul fiecăruia. Dar cum ea reprezintă spațiul „de afară”, altul decât cel
TUNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290301_a_291630]
-
RL, 1986, 12; Cristea, Fereastra, 79-81; Dimisianu, Subiecte, 234-240; Corina Ciocârlie, Spațiul protector , RL, 1987, 3; Vasile Popovici, Sorin Titel însoțitorul, O, 1987, 23; Eugen Simion, Viziunea romanului, RL, 1987, 33; Holban, Profiluri, 106-120; Tuchilă, Privirea, 66-73; Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 105-113; Lovinescu, Unde scurte, I, 480-481, IV, 174-176, V, 211-215; Vlad, Lect. prozei, 153-158; Iosif Titel, Clipa i-a fost prea repede (Viața lui Sorin Titel), pref. Eugen Simion, București, 1991; Andreea Deciu, O provocare adresată criticii, RL, 1992, 6
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
atare, dar prezentându-se drept „o revistă care corespunde noului spirit al vremii”, U. își propune să facă „o revoluție spirituală”, să se articuleze la noua intelectualitate a Europei, la Internaționala Intelectuală, aflată sub semnul pacifismului și considerată „un larg suflu de vijelie prin pulberea de lumi vechi, de strigăte de durere, de revoltă, de milă, covârșite de alte strigăte ale omului revenit la conștiința menirii sale superioare”. S-ar zice că e vorba de un crez creștin, misionar, dar U
UMANITATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290336_a_291665]
-
cert că ele alcătuiesc imaginea fragmentată, accidentată a unei vieți spectaculoase prin conținutul ei, aici mișcându-se o întreagă lume de personalități, iar caracterul documentar se întregește cu o lumină nouă asupra faptelor și oamenilor, născută din spiritul de contradicție, suflul polemic, superbia, subiectivitatea judecăților autorului. Se pot afla multe lucruri și despre o față mai puțin știută a preacunoscuților săi rivali. Cât privește episodul „colaboraționismului” - obsedant și în Memorii -, sunt greu de pus în balanță moralitatea și imoralitatea acestuia în
TZIGARA-SAMURCAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290320_a_291649]
-
25; Ion Vlad, Cronicarul literar și contextul literaturii, TR, 1986, 29; Adrian Marino, Mecanismul sintezei, TR, 1986, 29; Petru Poantă, Preliminarii, TR, 1986, 29; Alex. Ștefănescu, Ceea ce construia meșterul Manole nu se dărâma de la sine..., TR, 1986, 29; Mircea Martin, Suflul sintezei, RL, 1987, 20; Ruja, Parte, I, 335-336, II, 267-278; Ulici, Lit. rom., I, 519-521; Grigurcu, Peisaj, II, 218-235; Vasile Popovici, Moarte, magie și eros, O, 1998, 6; Ioan Stanomir, Un Tibet în Banat, LCF, 1998, 32; Dicț. esențial, 854-857
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
O valoare poetică deosebită o au proiecțiile baladești, care evocă existențe umane înșiruite pe firul memorialistic, fragmente părtașe la o trăire în care eul narativ (povestitorul) s-a obiectivat cu desăvârșire, contopindu-se cu soarta colectivității. Răzbate din Balade un suflu aspru, epopeic, o neîndurătoare răvășire sub legile destinului și se conturează o galerie de tipuri croite după tipare general-umane: avari și vrăjitoare, firi aprinse și semețe, muncitori ai pământului (Dăruța - model de bunătate, Gheorghe - întruchipare a mândriei, badea Iacob - adevărat
VATAMANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
al unei formule proprii. Poetul a fost înregistrat ca aparținând familiei de spirite a lui Marin Sorescu, cu descendență indirectă din Urmuz, și i s-au evidențiat în special intransigența juvenilă, nonconformismul agresiv, spiritul ludic, dar și relativa insuficiență a suflului liric, caracterul de „exercițiu” (Florin Manolescu opina că poezia lui ar fi „nu un mod de existență, ci un mijloc de a experimenta un protest”). Și ca prozator - s-a observat în epocă - V. pare să fi ieșit în bună
VASILIU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290461_a_291790]
-
Ali Pașa către sfârșitul secolului al XVIII-lea, după ce năruiseră și înfloritoarea cetate culturală a Moscopolei, cântată și ea de V. într-o altă baladă (cu două sute de versuri). Dedicată „trubadurului nostru național Constantin Belimace”, Șana... excelează nu atât prin suflul ciocnirii celor două tabere vrăjmașe, cât prin tensiunea confruntării între simțul onoarei și dragostea de viață: tânăra Șana se sinucide ca să evite rușinea sclaviei în haremul păgânilor, iar tatăl ei, celnicul Hagi Steriu, împreună cu oamenii săi, nu ezită și nu
VELO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290485_a_291814]
-
de amintiri. Poeziile din Iubește clipa de față (1994) aparțin tot liricii naive, caracteristică arătându-se și de această dată sinceritatea rostirii. Dominantă este conduita epicureică, aplicată cu precădere erosului, iubirea fiind elogiată ca esență a existenței, dătătoare și de suflu poetic. Poemele din culegerea Pe scara unui gând (2000) „adaugă un cerc nou de vârstă” (Constantin Cubleșan), marcând cultivarea timbrului reflexiv, a dialogului cu divinitatea. SCRIERI: Amfore stelare, pref. Valentin Tașcu, Cluj-Napoca, 1991; Iubește clipa de față, pref. Marin Oprea
ZEGREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290729_a_292058]
-
convertind în viziune dramatică lumea periferică, intuită până acum numai în deformațiile ei morale și intelectuale. Peste rezerve și deficiențe, romanul Maidanul cu dragoste este, până acum, opera capitală în proză a d-lui George Mihail Zamfirescu și evocarea de suflu epopeic a periferiei, văzută în aspectul ei de cerc închis, cu moravuri și o etică proprie, cu pitoresc specific și tragică umanitate, în aerul otrăvit de miasmele instinctelor primare. POMPILIU CONSTANTINESCU SCRIERI: Flamura albă... Suflete și chipuri prinse în vârtejul
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
Grigurcu, Existența, 281-293; Micu, Limbaje, 112-129; Marian Popescu, Chei pentru labirint. Eseu despre teatrul lui Marin Sorescu și D. R. Popescu, București, 1986; Ștefănescu, Prim-plan, 234-253; Rotaru, O ist., III, 299-315; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 197-216; Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 250-266; Marian Papahagi, „La Lilieci”, IV, TR, 1989, 3; Monica Spiridon, Ucenic la clasici, CL, 1989, 1; Nicolae Manolescu, Ecuatorul și polii, RL, 1989, 35; Spiridon, Melancolia, 100-148; Velea, Interferențe, 69-71, 77-79; Lovinescu, Unde scurte, I, 208-209, 254-257, 313-316; Maria
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
general nu este în concordanță cu necesitățile bio-fiziologice și de mișcare ale organismului copiilor în creștere și cu acumulările cantitative și calitative decisive pentru restul vieții. Programele elaborate de Ministerul Educației Cercetării și Tineretului în 2005 vor să aducă un suflu nou și în domeniul educației fizice școlare din țara noastră. După modul științific, programatic, curricular, în care au fost elaborate, semnalează intenția declarată de a stabili învățământului primar din țara noastră un rol important în formarea și pregătirea tinerelor generații
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
ea în educația românească. Școala românească s-a aflat multă vreme în izolare aproape totală de confruntarea de idei din teoria modernă și teoria postmodernă a curriculumului. Cu excepția câtorva teoreticieni de elită, educatorii români au fost luați prin surprindere de suflul „bombei curriculare” care a explodat la sfârșitul secolului XX. De aceea trebuie să începem aceste studii cu multe lămuriri prealabile. Acestea încă n-au fost încercate, iar literatura pedagogică românească a ultimelor decenii în loc să limpezească, ermetizează și/sau alimentează confuziile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
științele educației - au fost silite să renunțe la ceea ce este omenesc în ele și să se consacre exclusiv obiectivității și preciziei despre care se pretindea că sunt absolute în Naturwissenschaften. La începutul secolului XX însă, această minciună a fost dezvăluită. Suflul nou al adevărului relativ a adiat și asupra gândirii educaționale. Pătrunderea fenomenologiei și a hermeneuticii în cercetarea și optimizarea curriculară le-a părut însă multor pedagogi și teoreticieni moderni ai educației surprinzătoare și neavenită. Era o reacție firească. Cele două
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]