29,657 matches
-
ideea constatând că plăcerile pot fi diferențiate în funcție de caracterul lor necesar sau superfluu, intensitatea fiind provizoriu catalitică pentru celelalte componente ale conștiinței (Phénoménologie de la perception, Paris, Galimard, 1945). Ascultând muzică putem fi traversați de agreabil, plăcere, desfătare și fericire. Agreabilul sugerează mai mult o nuanță și mai puțin o postură în formă determinată. Plăcerea „este o stare de scurtă durată și care nu permite o prețuire obiectivă, la nivel subiectiv însă, putând fi apreciată doar imperfect și în urma unui procedeu sumar
Ascultând muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/84203_a_85528]
-
agresiunea ploilor ce îl șterg de pe fața pământului. Theodor Grigoriu le include într-o aceeași reacție, ce aparține și posibilului arhitect care ar fi fost, dacă nu prefera calea muzicii. Despre Ovidiu, simbol de destin poetic reverberând din antichitate, muzicianul sugerează un alt orizont de trăire în Elegia Pontica. Preluând o epistolă a poetului, el îl readuce la viață prin cuvintele devenite cântec. Tot plecând de la Ovidiu, versurile Elegiei a III-a din Tristia îi apropie pe ascultători de poetul latin
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
intensă trăire lirică a animat interpretarea. Am apreciat modalitatea originală în care pianiștii au realizat saltul de la stadiul decorativ al muzicii, caracterizat prin efecte de virtuozitate, la formele superioare de exprimare artistică. Cântul însuflețit, generos, surâzător și transparent a sugerat zborul înalt, solar, iluzoriu și fantastic. Cea de-a treia mișcare, Allegro molto, scrisă în formă de rondo a oferit muzicienilor posibilitatea de a dezvălui alte fațete ale talentului lor. Atmosfera dansantă, plină de vigoare și culoare, în care evenimentele
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
a treia mișcare, Allegro molto, scrisă în formă de rondo a oferit muzicienilor posibilitatea de a dezvălui alte fațete ale talentului lor. Atmosfera dansantă, plină de vigoare și culoare, în care evenimentele muzicale se succed într-un ritm alert a sugerat muzica de film. Am admirat umorul cu care au fost subliniate motivele sincopate, paleta coloristică subtil diferențiată, precum și fantezia cu care au fost conturate imaginile muzicale. Versiunea oferită de pianiștii Dana Borșan și Toma Popovici s-a remarcat prin
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
neîndemânatică: o expoziție de sonată de concert, urmată de o tranziție (marcată de schimbarea tempo-ului, Presto) spre subdominanta minoră, sol minor, tonalitate în care se desfășoară o secțiune lentă (Adagio) ce face trecerea spre finalul concertului, „Rondo”. Secțiunile piesei sugerează, prin schimbarea de tempo, părțile unui concert, dar acestea nu au o formă clară, bine cristalizată. Scopul esențial al concertului este de a pune în valoare virtuozitatea violonistică prin abundența de duble și triple coarde. Temele sunt simple, abuzând aproape de
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
index este trecut un concert pentu vioară și orchestră în la minor, compus în intervalul anilor 1918-1922, despre care se menționează, probabil la indicația lui Dimitrie Cuclin, „cu acompaniamente [s.n.] de pian și orchestră, realizate mai târziu”. Pluralul folosit, „acompaniamente”, sugerează ideea că, inițial a fost concepută numai partitura viorii. În colecțiile cabinetului de muzică al Bibliotecii Academiei Române se află, însă, manuscrisul nedatat al unui concert în mi ème minor, intitulat „2eme Concerto pour Violon et Orchestre”, ce conține doar
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
face aici o demonstrație de profesionalism pe o partitură extrem de dificilă care-i solicită acutul și nuanțele profund dramatice. Vocea ei a evoluat, a avut un acut susținut, fără a fi strident. Este o interpretă ideală a rolului, reușind să sugereze laturile sale definitorii: diabolism, lingușire și prefăcătorie, insinuare și nesinceritate, ură și invidie. A secondat-o în mod corespunzător bas-baritonul Valentin Vasiliu, al cărui timbru cu o culoare neagră se pretează foarte bine la greaua partitură. El stăpânește rolul și
?Lohengrin? la Opera Na?ional? Bucure?ti by Mihai-Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84222_a_85547]
-
transmise de artist în cele peste două ore de spectacol. Pe lângă interpretarea muzical- actoricească, Tudor Gheorghe a presărat concertul cu câteva povestiri din călătoriile sale, dar și din viața cotidiană. La finalul concertului, Tudor Gheorghe a rugat spectatorii să-i sugereze un cântec și i s-a indicat la unison melodia “Cad pe ape/ Soarele jos a picat”, iar refrenul a fost interpretat de către Tudor Gheorghe alături de public. Celelalte Cuvinte Primul concert acustic de la București, din cariera de peste 30 de ani
Concerte by Gabi Matei () [Corola-journal/Journalistic/84231_a_85556]
-
și dârmon”, mai neputincios prin dormitor (tot tenor... Florin Diaconescu, pe desen mai crenelat, cu tendințe de Sprechgesang), care se integrează cu bună știință în triunghiul amoros, căutând să profite de situație. Tiparul este modal cu inflexiuni orientale care ne sugerează o anume corupție fanariotă potrivită cu dictonul Timeo Danaos... Tipătescu, un caracter viril, sincer îndrăgostit, rămâne același burghez manierat, capabil totuși „să-și facă cu ochiul” de dragul femeii iubite. Tiparul este al unei muzici vest-europene, deciso (Ștefan Popov, bas- bariton
O scrisoare pierdută... by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84258_a_85583]
-
facă cu ochiul” de dragul femeii iubite. Tiparul este al unei muzici vest-europene, deciso (Ștefan Popov, bas- bariton). Cuplului Farfuridi- Brânzovenescu i s-a acordat o atenție specială; Farfuridi extrem de reliefat, cu patos, vehement, evoluează pe idiomuri latino, acest aer piazzolian sugerând cumva caracterul pătimaș hispanic. Vasile Chiș - bas bariton - se desfășoară pe suprafețe semnificative și se distinge pregnant față de montările clasice ale piesei. În sfârșit, frumoasa Zoe Trahanache primește tiparul unui personaj ceaikovskian, cu arii ample, romantice, pătrunse de ethosul slav
O scrisoare pierdută... by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84258_a_85583]
-
pe scenă după 1990. Am avut șansa de a participa la repetițiile generale de atunci și am înțeles în profunzime procesul de creație a spectacolului. Tocilescu și-a proiectat acțiunea la început de secol XX, păstrând însă toate cerințele libretului, sugerând cu subtilitate diverse simboluri și metafore teatrale care potențează latura filosofică și sacră a lucrării. Eterna dilemă între credință și tăgadă, între bine și rău se dezvăluie atât prin scenografie, cât și prin costume sau lumini. Este un spectacol profund
?FAUST? revine by Mihai Alexandru CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/84288_a_85613]
-
publicul a fost fascinat de exuberanța, de strălucirea și lirismul avântat al temelor din Allegro assai, de cantabilitatea generoasă, eleganța și grația cu care a fost redat Tempo di Minuetto (unde pianistul a marcat cu umor accentele din bas, ce sugerează ritmul ternar al dansului), dar și de luminozitatea și verva fără egal din finalul Allegro vivace. În Impromptu concertant în sol bemol major de George Enescu, protagoniștii au desfășurat un dialog particular, care a evidențiat frumusețea discursului muzical și sensul
Vioara lui Enescu by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/84301_a_85626]
-
să evidențieze dramaturgia lucrării și multiplele ei semnificații. În poemul de Chausson, temele muzicale cunosc ipostaze diverse, de la imaginea interiorizată cu caracter poetic din prima secțiune, la tensiunea covârșitoare a momentului culminant; lucrarea se încheie într-o atmosferă misterioasă, ce sugerează contemplarea și meditația filozofică. Interpreții au întruchipat cu multă sensibilitate și măiestrie universul sonor original, specific poemului, în care muzica, poezia și pictura se află într-o simbioză particulară. Recitalul s-a încheiat cu Rapsodia de concert „Tzigane” de Maurice
Vioara lui Enescu by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/84301_a_85626]
-
desfăcut la nouăzeci de grade, ca o cruce. Doar în câteva momente, cei doi interpreți au fost însoțiți de o serie de alte personaje, în hainele de stradă ale zilelor noastre, ceea ce nu supăra deloc, subliniind eternitatea temelor, atunci când se sugerau scene de grup, ca Răstignirea sau Plângerea - fie într-o manieră echilibrată proprie Renașterii, fie în compoziții mai agitate, dispuse pe diagonală, tipic Baroce. Nu memoria culturală a fost impresionantă însă în spectacol, ci capacitatea de invenție coregrafică, marca oricărui
Dansul contemporan francez din nou la București by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8432_a_9757]
-
romanului; cenzura ar fi fost satisfăcută, fără îndoială, de piese precum Sfârșitul carierei lui Dim Cozianu, Boierii vechi și noi etc. Nu a existat apoi înscenarea scrisorilor primite de la "oameni ai muncii" și publicate prin Scânteia prin care să se sugereze îngroșarea, în roman, a suferinței seculare a țărănimii (așa cum au existat pentru Pasărea furtunii, inițial de dimensiunea unei nuvele ample, sau chiar pentru deja taratul Drum fără pulbere; era, de altfel, o caracteristică a epocii). În primul rând, evenimentele înfățișate
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări (II) by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8430_a_9755]
-
liberalii nu aveau de ce să refuze șansă nesperata de a desființa partidul care i-a umilit de atâtea ori în alegeri, câștigând în același timp și niște structuri considerate printre cele mai bune!", scria Udrea pe Facebook. Elenă Udrea le sugerează celor dezamăgiți sau marginalizați din PDL să se orienteze către PMP. "Noul proiect politic este născut din resentimente față de Președinte într-o măsură cel putin egală cu USL. Din multe puncte de vedere, avem de-a face doar cu o
Congres PDL-PNL. Udrea: O zi neagră în istoria politică postedecembristă by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/77523_a_78848]
-
Oswald, ucigașul lui JFK recunoscut de Comisia Warren în 1964. Nu spunem că a fost intenționat”, arată și Menninger. ”A fost un accident tragic în fierbințeala momentului”, a mai spus el, precizând că nu invocă existența unei conspirații. Ei au sugerat însă că implicarea Serviciilor Secrete și a lui Hickey a fost acoperită de guvern. Documentarul aparține Reelz Channel și va fi difuzat începând cu 3 noiembrie anul acesta.
Ipoteză năucitoare: Cine l-a împușcat pe J.F. Kennedy by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/77624_a_78949]
-
unei cărți ce promite atât de mult? Cum doar doi dintre ei fac parte din breasla ficționarilor (Adriana Bittel și Ana Blandiana), suntem îndreptățiți să vedem în această punere în scenă, dincolo de ideea unui "recital cu mari actori", așa cum ne sugerează prefața, și un pariu cu literatura. Frumusețea cărții, privită ca un întreg, stă tocmai în multiplicarea perspectivelor, care, aparent polifonic, circumscriu un spațiu ideal a cărui parcurgere dezvăluie diversitatea nebănuită, nu doar a transpunerii literare a unei teme, ci și
Povești la prima vedere by Cristina Cioabă () [Corola-journal/Journalistic/7765_a_9090]
-
exclusiv ca monopol de stat, cum ar fi cele muzeale, declanșarea unor evenimente cu aspirații globalizatoare, saloanele internaționale deja aminitite, pe care același Victor Florean le-a creat și le finanțează, ajunse acum în stadii diferite de maturitate, toate acestea sugerează un portret al lui Mircea Bochiș la care puțini artiști din România de astăzi pot aspira, fie această aspirație și una pur teoretică. Dar dincolo de persoane și de locuri, dincolo de nume și de biografie, aceste întîlniri ale unor lumi aparent
Muzeul Florean în 2008 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7770_a_9095]
-
plin de imaginație! Mă plictisește nu déjŕ-vu-ul, ci lipsa lui de substanță. Pot să ascult același banc de mai multe ori, cu condiția să fie potrivit contextului. Dar mă plictisesc cei care "strică poanta", inșii lipsiți de tact care-ți sugerează dinainte soluția unei demonstrații - mai ales atunci când partea cea mai importantă a demersului e drumul, nu ținta. Printre prietenii mei apropiați se numără câțiva care, când povestesc o întâmplare, rămâi încremenit de admirație. Nu pot să nu mă gândesc la
Vă plictisiți ușor? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7779_a_9104]
-
Tocmai de aceea ultimul cuvînt i se cuvine: "țin să amintesc aici că Monica Lovinescu a făcut parte, ca și Virgil Ierunca, din Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste. Nu a fost cîtuși de puțin o prezență formală, cum au sugerat unii și alții, mobilizați de dezolante patimi subiective. Prin Mihnea Berindei, unul dintre cei mai activi membri ai Comisiei, am ținut mereu legătura cu ea. Monica Lovinescu ne- a permis să utilizăm orice idee, orice pasaj din opera ei și
Etica intransigenței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7780_a_9105]
-
la școală de masă, unde e high-life-ul societății și acolo nu are ce caută printre deștepții lumii”, mai spune femeia. „ Ăsta? Afară cu el din școală! Ăsta să fie popă?” La finalul clasei a X-a, femeii i s-a sugerat subtil că, din toamnă, Mihai nu mai are ce caută în școală. El își dorește să fie preot, spunea în clasă că vrea să fie preot și îi deranja: Ăsta? Afară cu el din școală! Ăsta să fie popă? Dar
Cum l-au batjocorit greco-catolicii pe „handicapatul” cu sindrom Down by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/77865_a_79190]
-
Intre expresiile care desemnează forme mai mult sau mai puțin grave de nebunie - folosite de obicei ca acuzații aduse altora pentru orice deviere de la presupusa normalitate și raționalitate - formula (a fi) într-o ureche nu este tocmai transparentă. Desigur, ea sugerează un defect, o asimetrie, o anormalitate, a cărei legătură cu devierea mentală nu e însă imediat vizibilă. Jocul de cuvinte bazat pe oscilația între lectura figurată și cea literală a expresiei a acționat pe vremea comunismului, prin anii '80, când
Într-o ureche, într-o dungă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7789_a_9114]
-
de sunetul clopotului tras într-o ureche și chiar imaginea vizuală a unei mișcări "oblice" și insistente a se transforma, cred, în metafore ale devierii, ale fixației și ale nebuniei. Poate că pentru construcția p-oreche, de la Pann, explicația e diferită, sugerînd o altă deviere (apropiată, eventual, de purtarea cușmei pe-o ureche?). E greu de spus care dintre expresii a apărut mai întîi, pentru că formulele orale au o anume instabilitate formală și semantică: s-ar putea să se fi petrecut o
Într-o ureche, într-o dungă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7789_a_9114]
-
dosarele Siguranței interbelice. Distinge "tratamentul" deosebit cu care e privit "personajul" în diferite perioade: legionar periculos și... Savant de renume mondial. Părerea ofițerului care înregistrează depoziția diferă - de cele mai multe ori - de cea a "sursei". Cuvântul înainte identifică pe unii informatori, sugerându-ne "cheia" altor descoperiri. Interesantă e lămurirea cuvintelor cifrate, care încearcă să-i încurce pe neinițiați. Mircea Eliade e numit în unele documente "Neamțul", în altele "Mareș". emigrația = Vâlcea, Năsăud, Milcov, combinat. București = Făgăraș Chicago = Voila Amsterdam = Hârlău România = Ceahlău
Mircea Eliade în arhiva Securității - Noi date, certitudini și inexactități by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/7790_a_9115]