1,440 matches
-
depresivă. Un corolar al deznădejdii suicidare este inflexibilitatea cognitivă, care include dificultatea de a crede că există alternative non-suicidare pentru problemele vieții. Astfel, conform literaturii de specialitate, indiferent de vârstă și sex, deznădejdea este considerată componentul cheie care mediază comportamentul suicidar. Beck, Seer, Kovacs; Garrison (1985, apud Hoeksema, S.N., 1998)212216 au demonstrat că cel mai bun predictor al unei eventuale tentative de suicid este expresia verbală a disperării. Astfel, gândurile ce ilustrează lipsa de speranță se structurează în formulele de
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
nimic de așteptat pe viitor", "n-o să reușesc niciodată nimic", "nimeni nu mă va dori vreodată pe mine", "n-am să fiu niciodată fericit". Beck și colab. (1985)217 consideră că există două dimensiuni motivaționale pe care poate evolua pacientul suicidar: dorința de a evada din viață și dorința de a comunica. Cu cât disperarea este mai mare, dorința de a evada este mai accentuată. De asemenea, evenimente minore pot înclina rapid balanța în direcția autolizei. 9.3. Teorii psihologice privind
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
tip de moarte și va susține indivizii de a găsi alte metode de a-și rezolva problemele. Dacă o societate susține că sinuciderea fiind un act de pe urma căruia societatea are beneficii, atunci acest tip de societate promovează de fapt actul suicidar. În mod similar, dacă un membru important al societății comite sinucidere, atunci oamenii care s-au identificat cu aceste s-ar putea să vadă sinuciderea ca fiind o cale acceptabilă de a rezolva problemele. De exemplu, după sinuciderea lui Kurt
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
vom încerca să facem să recunoască gradul de gândire ilogică, irațională și asumpțiile eronate care determină gândirea fără speranță. Astfel Beck221 a creat o "Scală a lipsei de speranță". Scorurile înalte la aceasta scala este un predictor bun al intențiilor suicidare. Aceasta scurtă scală poate fi dată la pacient spre completare încă de la interviul inițial, întrucât nu ține decât câteva minute. Dacă evaluarea clinică și psihometrică indică un nivel înalt al lipsei de speranță asociată cu intenții suicidale, terapeutul trebuie să
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Ea a scăpat astfel de ideea "Dacă sunt singură , sunt neajutorată". Prin recunoașterea acestei idei greșite, atitudinea ei față de competența ei a început să se schimbe. A câștigat un simț al independenței și al controlului asupra propriei vieți iar gândurile suicidare i-au dispărut treptat. Un aspect interesant al tehnicii terapeutice folosite este folosirea consistentă a întrebărilor în vederea obținerii informațiilor contradictorii concluziilor ei și obținerea unei gândiri raționale. Conform Terapiei Rațional-Emotiv-Comportamentale simptomele depresive sunt inițiate de două tipuri de evenimente care
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
le-am obținut de data aceasta, nu voi reuși niciodată să le obțin pe toate. Situația este fără speranță" (Ellis, 1994)222. Woods, Silverman, Gentilini, Cunningham și Griger (1991)223, au evidențiat la adolescenți, existența unei relații strânse între ideația suicidară și credințele iraționale propuse de Ellis. Grupurile cu scoruri ridicate la iraționalitate au obținut scoruri ridicate și la risc suicidar. De asemenea, s-a observat că subiecții iraționali au obținut scoruri ridicate la depresie, anxietate și simptome psihosomatice. Astfel, autorii
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
1994)222. Woods, Silverman, Gentilini, Cunningham și Griger (1991)223, au evidențiat la adolescenți, existența unei relații strânse între ideația suicidară și credințele iraționale propuse de Ellis. Grupurile cu scoruri ridicate la iraționalitate au obținut scoruri ridicate și la risc suicidar. De asemenea, s-a observat că subiecții iraționali au obținut scoruri ridicate la depresie, anxietate și simptome psihosomatice. Astfel, autorii menționați consideră că atitudinile și credințele cauzează distresul emoțional și ideația suicidară. Capitolul 10 Tulburările anxioase 10.1. Prezentare generală
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
iraționalitate au obținut scoruri ridicate și la risc suicidar. De asemenea, s-a observat că subiecții iraționali au obținut scoruri ridicate la depresie, anxietate și simptome psihosomatice. Astfel, autorii menționați consideră că atitudinile și credințele cauzează distresul emoțional și ideația suicidară. Capitolul 10 Tulburările anxioase 10.1. Prezentare generală Fricile sunt ceva obișnuit în viața noastră de zi cu zi. Ca și copii, am fost fricoși poate de câini sau oameni străini. Fiind adulți, ne-a fost poate frică atunci când am
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
intervenția în criză și postvenția în suicid Schneidman(1967)362 a identificat existența a trei etape în prevenția suicidului: prevenția primară, intervenția în criză și postvenția. Fiecare terapeut ar trebui să aibă capacitatea de a asista o persoană cu risc suicidar crescut. A întreba presupusa persoană cu risc suicidar dacă are înclinații autodistructive nu previne cu nimic declanșarea comportamentului suicidar. După aplicarea scalelor de evaluare a riscului suicidar, terapeutul trebuie să se decidă pentru un plan de tratament, în cazul în
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
1967)362 a identificat existența a trei etape în prevenția suicidului: prevenția primară, intervenția în criză și postvenția. Fiecare terapeut ar trebui să aibă capacitatea de a asista o persoană cu risc suicidar crescut. A întreba presupusa persoană cu risc suicidar dacă are înclinații autodistructive nu previne cu nimic declanșarea comportamentului suicidar. După aplicarea scalelor de evaluare a riscului suicidar, terapeutul trebuie să se decidă pentru un plan de tratament, în cazul în care consideră că pacientul din fața sa se afla
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
prevenția primară, intervenția în criză și postvenția. Fiecare terapeut ar trebui să aibă capacitatea de a asista o persoană cu risc suicidar crescut. A întreba presupusa persoană cu risc suicidar dacă are înclinații autodistructive nu previne cu nimic declanșarea comportamentului suicidar. După aplicarea scalelor de evaluare a riscului suicidar, terapeutul trebuie să se decidă pentru un plan de tratament, în cazul în care consideră că pacientul din fața sa se afla într-o situație de criză sau chiar într-un sindrom suicidar
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
terapeut ar trebui să aibă capacitatea de a asista o persoană cu risc suicidar crescut. A întreba presupusa persoană cu risc suicidar dacă are înclinații autodistructive nu previne cu nimic declanșarea comportamentului suicidar. După aplicarea scalelor de evaluare a riscului suicidar, terapeutul trebuie să se decidă pentru un plan de tratament, în cazul în care consideră că pacientul din fața sa se afla într-o situație de criză sau chiar într-un sindrom suicidar 363. O decizie importantă pe care trebuie să
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
suicidar. După aplicarea scalelor de evaluare a riscului suicidar, terapeutul trebuie să se decidă pentru un plan de tratament, în cazul în care consideră că pacientul din fața sa se afla într-o situație de criză sau chiar într-un sindrom suicidar 363. O decizie importantă pe care trebuie să și-o asume fiecare terapeut este cea a internării subiectului cu ideație suicidară. Această decizie depinde de: intensitatea intenției suicidare, severitatea boli psihice asociate, existența sau lipsa unui suport social în afara spitalului
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în care consideră că pacientul din fața sa se afla într-o situație de criză sau chiar într-un sindrom suicidar 363. O decizie importantă pe care trebuie să și-o asume fiecare terapeut este cea a internării subiectului cu ideație suicidară. Această decizie depinde de: intensitatea intenției suicidare, severitatea boli psihice asociate, existența sau lipsa unui suport social în afara spitalului iar dacă riscul suicidar este considerat a fi mare internarea se impune de urgență (Cosman, D., 2000)364. Prevenția primară a
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
se afla într-o situație de criză sau chiar într-un sindrom suicidar 363. O decizie importantă pe care trebuie să și-o asume fiecare terapeut este cea a internării subiectului cu ideație suicidară. Această decizie depinde de: intensitatea intenției suicidare, severitatea boli psihice asociate, existența sau lipsa unui suport social în afara spitalului iar dacă riscul suicidar este considerat a fi mare internarea se impune de urgență (Cosman, D., 2000)364. Prevenția primară a suicidului trebuie să fie realizată de către toate
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
importantă pe care trebuie să și-o asume fiecare terapeut este cea a internării subiectului cu ideație suicidară. Această decizie depinde de: intensitatea intenției suicidare, severitatea boli psihice asociate, existența sau lipsa unui suport social în afara spitalului iar dacă riscul suicidar este considerat a fi mare internarea se impune de urgență (Cosman, D., 2000)364. Prevenția primară a suicidului trebuie să fie realizată de către toate specialitățile medicale, nu numai de către psihiatri, întrucât este cunoscut faptul că mulți indivizi care ajung la
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
sinucidere au consultat un doctor, în special medic generalist, cu puțin timp înainte de producerea actului de aceea ar fi bine ca toți specialiștii să dețină cunoștințe despre sinucidere indiferent de specialitate pentru a identifica în mod corect pacienții cu risc suicidar crescut. Diagnosticul precoce al tulburărilor afective, în special al episodului depresiv major, se conturează astfel ca o problemă specifică. Prevenția secundară se referă la categoria bolnavilor psihici sau cu boli somatice, care au avut o tentativă de suicid și care
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
focalizează sau spre tratamentul psihiatric pentru tratarea unei depresii subiacente sau a unei tulburări de personalitate, sau continuă cu o psihoterapie de rezolvare a problemelor psihologice sau cu o terapie centrată pe client. Uneori tratamentul psihoterapeutic este întrerupt de crize suicidare, apărute în urma unor noi evenimente negative de viață. Intervenția în criză a persoanei cu intenții suicidare cuprinde două părți, (Cosman, D., 1995)368. * Prima parte a intervenției are următoarele implicații: este limitată în timp, antrenează familia persoanei în cauză, promovează
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
sau continuă cu o psihoterapie de rezolvare a problemelor psihologice sau cu o terapie centrată pe client. Uneori tratamentul psihoterapeutic este întrerupt de crize suicidare, apărute în urma unor noi evenimente negative de viață. Intervenția în criză a persoanei cu intenții suicidare cuprinde două părți, (Cosman, D., 1995)368. * Prima parte a intervenției are următoarele implicații: este limitată în timp, antrenează familia persoanei în cauză, promovează mobilizarea propriilor resurse mai degrabă decât dependența de psihoterapeut, apreciază că persoana în criză este o
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
mai degrabă decât dependența de psihoterapeut, apreciază că persoana în criză este o ființă normală în condiții anormale, decât că este bolnavă psihic; * Partea a doua se focalizează pe psihoterapii, strategii cognitive sau comportamentale și se adresează persoanelor cu pattern suicidar în personalitate. În timpul crizei suicidare terapeutul trebuie să-și mărească doza de efort, comparativ cu terapia din perioadele din afara crizei. Psihoterapia de susținere devine mai directivă, centrându-se pe rezolvarea problemelor stringente ale subiectului. Ședințele de psihoterapie devin mai dese
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
psihoterapeut, apreciază că persoana în criză este o ființă normală în condiții anormale, decât că este bolnavă psihic; * Partea a doua se focalizează pe psihoterapii, strategii cognitive sau comportamentale și se adresează persoanelor cu pattern suicidar în personalitate. În timpul crizei suicidare terapeutul trebuie să-și mărească doza de efort, comparativ cu terapia din perioadele din afara crizei. Psihoterapia de susținere devine mai directivă, centrându-se pe rezolvarea problemelor stringente ale subiectului. Ședințele de psihoterapie devin mai dese, iar posibilitatea de acces a
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de specialitate, legătură directă cu psihoterapeuți. În America se folosesc chiar "crisis card" pe care sunt notate mai multe numere de telefon ale personalului medical, care poate fi chemat la orice oră. Se știe că o persoană într-o criză suicidară are o toleranță foarte scăzută la frustrare. Efortul zadarnic de a obține ajutor, pe moment poate fi interpretat ca o rejecție din partea celorlalți sau ca o situație fără ieșire (Kendell, R.E., Zealley, 1988)369. Când sinuciderea este premeditată, subiectul își
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
înainte. Acest lucru explică faptul că în momentul în care apar noi factori de stres uneori de intensitate minimă, pot să declanșeze un răspuns atât de acut și brutal. Sinucidere este o soluție permanentă la problemele temporare. Comunicarea gândurilor, intențiilor suicidare implică instantaneu dorința de a fi salvat de la moarte. Bazându-ne pe acest principiu, ca o regulă generală de psihoterapie, e bine amânarea impulsului imediat de sinucidere, reamintind pacientului că el nu are nimic de pierdut dacă îți amână această
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
durată nedeterminată, fie pe o durată determinată, adică pe durata psihoterapiei de rezolvare a problemelor imediate. Amânarea se bazează și pe rememorarea timpului în care pacientul nu avea astfel de idei în minte (Durkheim, E. 1993)370. Persoanele cu idei suicidare rezistă sugestiei de a-și amâna impulsurile suicidare, pentru că ei nu găsesc o cale de a-și îmbunătăți situația prezentă. O cale eficientă da a combate disperarea a fost psihoterapia de susținere, prin care pacienții sunt convinși că problemele lor
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
pe durata psihoterapiei de rezolvare a problemelor imediate. Amânarea se bazează și pe rememorarea timpului în care pacientul nu avea astfel de idei în minte (Durkheim, E. 1993)370. Persoanele cu idei suicidare rezistă sugestiei de a-și amâna impulsurile suicidare, pentru că ei nu găsesc o cale de a-și îmbunătăți situația prezentă. O cale eficientă da a combate disperarea a fost psihoterapia de susținere, prin care pacienții sunt convinși că problemele lor au șanse de rezolvare. Psihoterapia de tip problem-solving
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]